购物车
个人中心
Poezii
￥16.35
Nu exist? nici un roman care s? fi fost la fel de prost citit ca Rusoaica lui Gib Mih?escu. Inclusiv de c?tre critica literar? a anilor '30 din secolul trecut. Despre critica de dup? r?zboi e greu de vorbit. Tip?rit ?n 1933, romanul n-a fost reeditat niciodat? ?n timpul comunismului. Nici m?car ?n edi?iile critice. Motivul este ?n primul r?nd titlul. Cu toat? ?desp?r?irea“ politic? a regimului de la Bucure?ti de Uniunea Sovietic? din aprilie 1964, liderii romani au continuat s? menajeze p?n? la sf?r?it ?marea ?ar? prietena“, era formula obi?nuit?, de la R?s?rit, interzic?nd orice referire direct?.Rusoica e un roman captivant, care se cite?te cu pl?cere, dincolo de toate sofisticatele considera?ii ale criticilor. E un roman de aventuri ?i de iubire, despre un t?n?r care ??i ia dorin?ele drept vise ?i iluziile drept idealuri. Cu to?ii, la o anumit? v?rst?, p??im acest lucru. ?i p?n? s? ne fie ru?ine de p??ania proprie, ne desf?t?m cu nemaipomenitele p??anii sentimentale ale locotenentului Ragaiac.NICOLAE MANOLESCU
Rusoaica
￥16.35
i totui, unei atari caracterizri strict estetice poate c n-ar trebui dect s-i adugm o notaie simpl, elementar: n universul vieii noastre cotidiene, cel nesat de valori pestrie, n care spiritul exhibiionist al noilor Scatii a devenit o adevrat instituie – el fiind tot mitocnesc, agresiv i invaziv ca i acum un veac – tot ceea ce ne rmne este s ne autocontemplm, distanndu-ne i decantnd n tot tumultul haotic ceea ce are valoare moral peren i sens n longue durée, cum ar spune Fernand Braudel. Poate c aa ceva a intuit Duiliu Zamfirescu nc de atunci, iar ca scriitor s-a simit dator s lase generaiilor viitoare Ciclul Comnetenilor, iar ca om s fie, ntotdeauna, politicos. Or, se tie c virtutea politeii a locuit“ firesc n cele dou stiluri i moduri de via att de apreciate de autor: aristocraia i rnimea. Dou clase sociale care au disprut din istorie, tot aa cum trsturile morale i estetice asociate lor n mod privilegiat par a fi estompate n contemporanitate: statornicia, nobleea caracterului, generozitatea, rbdarea, blndeea, serenitatea i simul onoarei. Eclipse i absene despre care nu se poate sa nu meditam recitindu-l pe Duiliu Zamfirescu.
Scriitori rom?ni
￥16.35
ntia lucrare importanta a lui Ibrileanu, Spiritul critic n cultura romneasc (1908) este un eseu sociologic. Autorul analizeaz geneza formelor culturii n Romnia, lund ca documente operele scriitorilor mai nsemnai din perioada 1840-1880, adic din momentul apariiei revistei lui Mihail Koglniceanu, Dacia literar – unde se afirm pentru ntia oar spiritul critic, condamnndu-se literatura de imitaie si se atrage atenia asupra necesitii reprezentrii caracterului naional – pn la constituirea statului romn modern, cnd Romnia a luat fizionomia unui stat european. Aceast oper a lui Ibrileanu, de o cuceritoare vioiciune dialectic, conine observaii ptrunztoare asupra atitudinii principalilor scriitori romni fa de formele de civilizaie si cultur dintr-un proces de patru decenii de dezvoltare, trecnd prin revoluia burghezo-democrat de la 1848, Unirea Principatelor si dobndirea independenei naionale.
Spiritul critic ?n cultura rom?neasc?
￥16.35
Cntecul ce-ades i-l cntCnd te-adorm n fapt de sear,Puiule, e-un cntec sfnt,Vechi i simplu de la ar.Mama mi-l cnta i ea,i, la versul lui cel dulce,Puiul ei se potoleai-o lsa frumos s-l culce.Azi te-adorm cu dnsul eu,Ieri — el m-adormea pe mine,i-adormi pe tatl meuCnd era copil ca tine…Mine, cnd voi fi pmnt,Nu uita nici tu — i zi-le,Zi-le doina, cntec sfnt,La copiii ti, copile!“
Poezii populare ale romanilor
￥16.35
Mitropolitul Antim este dup? c?te ?tim p?n? acum primul care rup?nd cu tradi?ia se urc? ?n amvonul mitropoliei ?n zilele marilor s?rb?tori ca s? gr?iasc? poporului s?u drept de la suflet la suflet. P?n? la el ?n biserica noastr? locul predicii ?l ?inea cazania; dar cazaniile alc?tuite cu multe veacuri ?n urm? cuprindeau explicarea textelor evanghelice ?n linii general-omene?ti ca pentru toate vremurile ?i pentru toate societ??ile pe c?nd societatea rom?neasc? de la ?nceputul secolului al XVIII lea avea nevoie de o ?nv???tur? vie adaptat? la nevoile ei duhovnice?ti la suferin?ele ei la durerile ei. Mitropolitul Antim a ?n?eles acest mare adev?r ?i de pe ?n?l?imea amvonului el a ?tiut s? g?seasc? cuvinte mi?c?toare de m?ng?iere care r?sunau ad?nc ?n suflete alin?nd necazurile unui neam ?ntreg ca de pild? acele discrete aluzii la l?comia nes??ioas? a turcilor care nu mai conteneau cu biruri ?i angarale. ?n evolu?ia literaturii vechi Antim Ivireanul are meritul de a fi stimulat introducerea limbii materne ?n bisericile din ??ara Rom?neasc? ?i de a fi fost ini?iatorul predicii — o predic? vie adaptat? nevoilor societ??ii ?i timpului de o mare ?n?l?ime moral? ?i o real? frumuse?e stilistic?. El a dat o str?lucire deosebit? domniei lui Br?ncoveanu fiindc? l-a ajutat ca potrivit unei tradi?ii mai vechi a domnilor Basarabi s? ia sub obl?duirea lui cre?tin?tatea ortodox? oprimat? sub vitrega st?p?nire a turcilor. Nicolae CARTOJAN Istoria literaturii rom?ne vechi
Zilele ?i nop?ile unui student ?nt?rziat
￥16.35
Poezia lui Octavian Goga din cele cinci volume privita in ansamblul ei respira un aer de grandoare si de tristete ca panzele batranului Bruegel care evoca uciderea pruncilor. Imensele scene de fundal din poeziile Oltul Plugarii La noi Clacasii Vorbeau azi-noapte doua ape Codasul etc. desfasurate parca pe toata intinderea spatiului mioritic si a timpului nostru istoric asigura o anume majestate miraculos solemna (uneori tragica alteori senina) episoadelor si figurilor din primul plan micilor tablouri rustice peisajelor ocupatiilor zilnice evenimentelor din viata taranilor integrandu-le cu finete artistica in ritmul vietii universale. De aceea Goga nu e numai un poet local al satului ci unul national. Nicio tenta bucolica si pastorala nicio conventie idilica nimic artificial ceea ce asigura prospetimea si inovatia in traditie a poeziei gogiene. Lanurile aspre triste tragice din fundal se rasfrang nuantat pe figurile din primul plan pe destinul involburat al oamenilor care au un acut sentiment al datoriei si al legii pamantului. – Ion Dodu Balan
?n?ir?-te, m?rg?rite
￥16.35
Jean Bart rmne un nume important pentru proza noastr, un scriitor autentic i original, care a cultivat pentru prima dat n literatura romn jurnalul de bord i schia marin – acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui -, iar prin Europolis, care i-a ncoronat opera, ne-a druit primul i cel mai realizat roman al unui port romnesc. Aducnd n proza romn “candida nav cu pnzele desfcute“, odat cu terminologia marinreasc, abordat pentru prima dat ntr-o oper literar, Jean Bart a ncetenit la noi literatura vieii maritime i fluviale, a portului i a largului marin." – Constantin Mohanu
La hanul lui M?njoal?
￥16.35
Caragiale e mai viu ca niciodat? ?i schi?ele lui se potrivesc timpurilor noastre a?a cum o f?ceau ?i pe la 1900. Ne-a fost ?nc? o dat? demonstrat c? ce a ie?it din mintea sarcastic? a pamfletarului din Haimanale ?nc? se aplic? ?n societatea rom?neasc? ?i c? tot ce ?ine de politic?, stil de via?? ?i cultura din prezent e la fel de actual ca relat?rile lui Caragiale de acum aproape 100 de ani.
O f?clie de pa?te
￥16.35
Cu aceast?? sintagm? poporul rom?n ?i-a numit ?n Evul mediu o parte mare a crea?iei sale folclorice ?nso?it?? de melodie dar nefiind de ritual ?i anume – subiectele epice epico-lirice ?i lirico-epice ori ?i lirice dar cu elemente narative caracter explicit sau implicit povestitor ?i fiind diferen?iate dup?? criteriul temporal (apar?in trecutului ?ndep??rtat ?i mai rar celui apropiat). Termenul c?ntece b??tr?ne?ti r??m?ne totu?i ?n temei plauzibil ?i ?n uz teoretico-practic pentru a denumi (desemna) un domeniu larg de poezie c?ntat?? popular?? pe care am mo?tenit-o de la str??buni ?i care reflect?? trecutul glorios de lupt?? faptele m??re?e evenimentele istorice reale ?i cazurile de via??? cotidian?? ie?ite din comun purt?nd o coloratur?? legendar?? istoric?? nuvelistic?? (?n sens de noutate) etc. ?i un suflu inegal al patosului epicnarativ dar nefiind dominate dec?t mai rar de suflul liricului expus de la persoana ?nt?i la timpul prezent.
?ntre vis ?i via??
￥16.35
Care este cel mai r?u lucru care i se poate ?nt?mpla ?n ziua nun?ii unei mirese dr?gu?e ?i iubitoare?P?r?sit? de logodnic ?n fa?a altarului, Zoe Moore se simte incapabil? s? fac? fa?? umilin?ei ?i privirilor comp?timitoare ale prietenilor ?i familiei ?i se hot?r??te s? se mute pentru o vreme ?n America. Odat? ajuns? acolo, t?n?ra devine bona copiilor unui v?duv nesuferit, dificil, dar extrem de atr?g?tor ?i de sexy. ?n timp ce le c??tig? pas cu pas inima copiilor, Zoe se simte din ce ?n ce mai frustrat? de atitudinea tat?lui lor, Ryan, pe care ?l consider? un nemernic insensibil, dar de care se simte atras? ?n mod inevitabil. Slav? Domnului c? exist? micul grup de bone englezoaice, devenite repede prietenele ei, care s?-i tempereze disperarea cresc?nd?! Dar oare vor fi ele ?n stare s? o salveze pe Zoe atunci c?nd descoper? c? trecutul nu este chiar at?t de u?or de uitat?“Nu trece nici un capitol f?r? s? se ?nt?mple ceva amuzant. Zoe este eroina perfect? pentru aceast? poveste spiritual?, cald? ?i foarte fericit? ?n pielea ei. O lectur? de cinci stele.“ – Chicklitreviews.com?Jane Costello scrie ?ntr-un stil care atrage aten?ia cititorului de la prima pagin? ?i ?l amuz? p?n? la final. ?nc?nt?toare ?i extrem de captivant?, iat? o carte care nu poate fi ratat?!“ – Lancashire Evening Post
O moarte care nu dovede?te nimic
￥16.35
Volumul de fa?? cuprinde c?teva studii asupra istoriei literaturii rom?ne mai noi ?i c?teva de critic? literar?. Despre Caragiale ?i Eminescu am vorbit ?i aiurea (Spiritul critic ?n cultura rom?neasc?), unde i?am studiat din alt punct de vedere dec?t aici. Paginile consacrate dlui Mihail Sadoveanu sunt juxtapunerea unor articole ?i d?ri de seam? scrise ?n r?stimpuri, pe m?sur? ce au ap?rut volumele nuvelistului nostru. (G. Ibr?ileanu)
Acvila strabun?
￥16.35
Rom?nul e n??scut poet! ?nzestrat de natur?? cu o ?nchipuire str??lucit?? ?i cu o inim?? sim?itoare el ??i revars?? tainele sufletului ?n melodii armonioase ?i ?n poezii improvizate. De-l munce?te dorul de-l cuprinde veselia de-l minuneaz?? vreo fapt?? m??rea??? el ??i c?nt?? durerile ?i mul?umirile ??i c?nt?? eroii ??i c?nt?? istoria ?i astfel sufletul s??u e un izvor nesf?r?it de frumoas?? poezie. Nimic dar nu poate fi mai interesant dec?t a studia caracterul acestui popor ?n cuprinsul c?ntecelor sale c??ci ele cuprind toate pornirile inimii ?i toate razele geniului s??u. Comori nepre?uite de sim?iri duioase de idei ?nalte de noti?e istorice de crez??ri supersti?ioase de datini str??mo?e?ti ?i mai cu seam?? de frumuse?i poetice pline de originalitate ?i f??r?? seam??n ?n literaturile str??ine poeziile noastre poporale compun o avere na?ional?? demn?? de a fi scoas?? la lumin?? ca un titlu de glorie pentru na?ia rom?n??. Vasile Alecsandri
Scrisori c?tre Vasile Alecsandri
￥16.35
El va fi un poet local ?n cel mai ?nalt ?i mai ad?nc ?n?eles al cuv?ntului ?i va ajunge unul din poe?ii na?ionali nu plec?nd de la teorii sau de la sentimente generale ci de la nem??rginita dragoste pentru casa sa pentru brazda sa pentru biserica sa pentru satul s??u pentru ??inutul s??u oltean ?i pentru ?ara sa ardelean??. El va iubi poporul rom?nesc nu din datorie nu din con?tiin??? de c??rturar sau de simpatie de artist ci din iubirea trainic?? ?i ve?nic?? pentru p??rin?ii de-acas?? pentru fra?ii de joc pentru vecinii bine cunoscu?i pentru preotul satului ?i pentru l??utarul satului ?i de aici pentru to?i oamenii satului ??inutului ?i ???rii sale ardelene. Nicolae IORGA
Pe drumuri de munte
￥16.35
Afar? de talent, bine?n?eles, ?i de faptul c? opera sa este prima fereastr? deschis? ?n Occident asupra unui original aspect al vie?ii europene – cauze care nu mai au nevoie de nici o dezvoltare – cred c? pricina hot?r?toare a succesului lui Istrati e naturalul operei sale, care trebuie s? fie foarte pre?uit ?ntr-o lume at?t de cultivat?, de rafinat?, obi?nuit? ?i poate blazat? cu o literatur? ?n care via?a e de obicei mai mult un material pentru probleme, pentru procedee de art? ?i pentru stil. Ceea ce ?n adev?r este deosebit de exotic la Panait Istrati este impresia de adev?r ce o d? opera sa, de lucru tr?it, de lucru adev?rat. Stilul s?u clasic, datorat ?i lipsei de literaturism, se datore?te ?i vie?ii – care domina de – aproape stilul s?u, ?l preseaz?, nu-i da r?gaz s? se l??easc? verbal – vie?ii intense ?i pline, care d? acestui stil ceva de metal sub?ire, dens ?i elastic.
Profesie de credin??
￥16.35
Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.
Letopise?ul ??rii Moldovei
￥16.35
Am un sentiment deosebit de duio?ie ?i de un fel de pietate ?n acest moment c?nd ?ncep s?? scriu despre Vlahu???...Vlahu??? pentru cei din genera?ia noastr?? este cu totul altcineva dec?t pentru cei mai b??tr?ni ori mai tineri dec?t noi.?ntre oamenii din aceea?i genera?ie este o comunitate de g?ndire ?i de sim?ire care o deosebe?te de genera?iile m??rgina?e a?a ?nc?t parafraz?nd cuvintele unui mare scriitor se poate spune c?? o genera?ie este o patrie.??i Vlahu??? a fost poetul genera?iei tinere de pe la anii 1890 al genera?iei romantice de atunci! Garabet IBRAILEANU
Men?iuni critice
￥16.35
Ne?ndestul?tor comentat, poemul lui Ion Caraion tinde s? ocupe, f?r? s? ?ntrebe pe cineva, cu ori f?r? consim??m?ntul care ne apar?ine, locul pe care-l merit?. ?n firea s? cea mai ad?nc? pulseaz? un amar trufie, ?ns? ?i o stranie, ?nd?rjit?, vigoare (?n r?zboi cu oboseala ori n?scut? din d?nsa), care-i dicteaz? s? procedeze a?a ?i nu altfel. Suprafa?? sa doar at?t de abrupt?, nesimetric?, t?ioas? ?i dispre?uitoare e f?cut? mai cur?nd s? resping?, dec?t, dup? normele obi?nuite ale confortului sentimental, s? atrag? ?i, s? ademeneasc?. ?ns? exterioritatea de at?tea ori rebarabativ? ascunde un miez contrariant, o sensibilitate mult prea vie. Structural, prezenta poezie e tensionat? ?i de o anumit? sensibilitate de a fi ?n contratimp, o sensibilitate ?nn?scut?, care o face s? mearg? contra modei, s? ?ocheze ?i s? displac?.
C?r?i populare
￥16.35
Ironia joac? ?n satira social? a lui Caragiale rolul sugestiei ?n poezie. Analogia poate fi ?mpins? mai departe. Dac? este adev?rat c? una din sursele ad?nci ?i nesecate ale ?mprosp?t?rii talentelor lirice este naivitatea; acea facultate genuin?; proprie copiilor ?i adolescen?ilor; de a se minuna de fiecare dat? de ineditul aspectelor multiple ale naturii; de miracolul ve?nic nou al mediului cosmic; al galaxiilor ?i al boitei ?nstelate; atunci este ?i ?n natura comicului de a se dovedi inepuizabil acelora ce ?tiu s?-?i mitocoseasc? cu luciditate ?i prin disciplin? voluntar? un soi de candoare. Acesta este secretul celor mai bune din schi?ele lui Caragiale; precum ?i al publicisticii sale; ?n care criticul social se transform? ?n critic teatral; muzical; sau ?n estetician; precum ?i, ocazional, ?n ziarist politic.
Istoria se repet?
￥16.35
Un scriitor alege ?i pune ?n opera sa ceea ce este mai bun ?n el: idealul s??u despre sine. Aceast?? personalitate a scriitorului cea literar?? este a?adar foarte adev??rat?? ?i mai interesant?? pentru noi dec?t cealalt??. Iar omul care apare din poeziile lui Cerna a fost unul din cei mai distin?i din literatura noastr??. Vorbind alt?? dat?? de d. Br??tescu-Voinesti spuneam ca d-sa zugr??ve?te pe femeie ?i sentimentele ce ea inspir?? aleg?nd numai ceea ce e curat omenesc ?i neglij?nd ceea ce apropie pe om de celelalte vie?uitoare. A?a ?i Cerna... ?n poezia lui erotic?? nu ve?i g??si ?nevroze“ ?i ?impudicit???i“. Dragostea zugr??vit?? ?n Noapte ?n Chemare ?n Torquato c??tre Leonora ?n Desp??r?ire e de o castitate serafic??. ??i ca revers al acestei iubiri curat sentimentale gelozia sa din ?nseninare din Logodn?? nu va avea nimic din acea furoare de care vorbe?te Spinoza. Gelozia sa va fi un regret o ?ndurerare a sufletului ?i – ceea ce este minunat c?nd este sincer – dorin?a ca iubita s?? fie fericit?? cu acel care i-a r??pit-o. Dac?? vom mai ad??uga c?? dragostea la acest poet ia aspectul de aspira?ie c??tr?? infinit ?i de comuniune cu el vom fi ar??tat ?n linii mari ceea ce este esen?ial ?n acest sentiment din opera lui Cerna. G. IBR??ILEANU Note ?i impresii
Jurnal de bord
￥16.35
Pentru graiul cuminte ?i adeseori glume? al ??ranului moldovean, Creang? este recunoscut ca model. Al?turi de el, Caragiale a ridicat la valoare literar? vorbirea tipic? a incul?ilor ?i semicul?ilor din ora?e cu ridicolul lor, precum ?i expresiile de spaima ?i de cruzime ale celor de la sat (N?pasta, F?clia de Pa?ti). Dl. Bratescu-Voine?ti se apropie de ei prin ?nf??i?area fireasc? a tot ce a r?mas mai s?n?tos, dup? ame?eala at?tor inova?ii pripite, ?n p?tura de mijloc a societ??ii noastre. Icoanele acestei vie?i, ?ndeosebi provinciale, sunt descrise cu o c?ldur? de stil care c??tig? de la ?nceput inimile cititorilor ?i le l?sa impresia unei binefaceri suflete?ti – Cu at?ta iubire ?i cu o a?a respectuoas? decen?? a c?utat autorul s? priceap? genera?ia care dispare din mijlocul nostru ?i s? ne-o ?nf??i?eze ?n forma nepieritoare a artei.Titu MAIORESCU, Critice, II
Amintiri din copil?rie
￥16.35
Nuvelistica lui Delavrancea exprim? permanenta oscila?ie a scriitorului, cum singur a numit-o f?r? inten?ie, ??ntre vis ?i via???, ?ntre t?r?mul fermecat al basmului ?i ?nf??i??rile uneori crude ale existen?ei, ?ntre natura s?lbatic? ?i civiliza?ie, ?ntre evul ferice ?i patriarhal de ?odinioar?? ?i dec?derea unui prezent mi?elnic ?i resping?tor. Atitudinea este ?n esen?? eminescian? ?i ea a fost observat? ?nc? din epoc?. – Alexandru S?ndulescu
