购物车
个人中心
Fire de tort
￥16.35
Personalitatea lui Miron Costin se dovede?te a fi total deosebit?? de a lui Ureche. Nu are principii de stat nu face filosofie politic?? nu se g?nde?te la rela?iile care exist?? sau care trebuie s?? existe ?ntre suveran ?i supu?ii lui ?i nici nu a meditat asupra misiunii pe care o are ?n societatea contemporan?? clasa nobil?? c??reia ?i apar?ine. Toate acestea sunt lucruri pe care el le simte dar nu le spune pentru c?? pe d?nsul nu-l intereseaz?? istoria ?n sensul Rena?terii celeilalte care t?rziu p??trunsese ?n Polonia ?i mai t?rziu ?nc?? la noi; pe d?nsul ?l preocup?? ceea ce se ?nt?mpl?? cu el ?i cu familia lui. [...] Nicolae IORGA Istoria literaturi rom?ne?ti
Dic?ionar de proverbe rom?ne?ti
￥16.35
La temelia acestei culegeri de folclor stau cercet??rile de teren pe care le-am efectuat ?n ultimele dou?? decenii ?n localit???i din Republica Moldova ?n special din st?nga Nistrului regiune denumit?? tradi?ional Transnistria precum ?i din Bucovina. O baz?? solid?? o constituie materialele p??strate ?n arhiva Academiei de ??tiin?e a Republicii Moldova informa?ii colectate ?i depozitate ?n anii de dup?? cel de-al doilea r??zboi mondial. De un real folos ne-au fost colec?iile de folclor ?ngrijite ?i publicate de cercet??tori din ?ar?? precum ?i ?nregistr??rile f??cute ?n cadrul Festivalului folclorului ost???esc ce se desf???oar?? la Chi?in??u la ale c??rei cinci edi?ii am participat p?n?? acum. O parte ?nsemnat?? din aceste materiale cum ar fi legende povestiri orale snoave basme c?ntece epice eroice istorice lirica popular?? ?n marea sa diversitate crea?ii din complexul ceremonial de familie ?i calendaristic etc. au v??zut anterior lumina tiparului ?n ziare ?i reviste ?n volume tematice culegeri zonale ?i monografii folclorice ale unor localit???i. ?n context men?ion??m c?? este salutabil?? mai ales aceast?? din urm?? ac?iune de alc??tuire ?n ultimii ani a unor studii ?i culegeri etnofolclorice ale satelor din st?nga Prutului chiar dac?? unii autori sunt mai pu?in aviza?i. Tudor Colac
Pove?ti
￥16.35
Stejarul din Borzeti", subintitulat nc de la prima apariie "Legend istoric", este o reevaluare a unei legende populare povestit lui N. Gane de V. Alecsandri – aa cum singur autorul mrturisete ntr-o not ce nsoete scrierea. In centrul legendei st marele tefan, nfiat n dou ipostaze distincte: copil – jucndu-se “de-a rzboiul“, “motiv“ pentru care Gheorghie, prietenul i tovarul lui de joac este ucis de sgeile ttarilor invadatori, i domn – dup btlia de la Lipinti, cnd fiul hanului, luat prizonier, este judecat i osndit sub acelai stejar, unde, cu trei decenii n urm, pierise, n timpul unui joc nevinovat de copii, micuul Gheorghie. Evocarea celor dou momente ofer scriitorului prilejul unei grandioase i inedite imagini n centrul creia st tefan cel Mare, ocrotitor al Moldovei, “domn i erou, n gloriosul veac de aur“. — Constantin Mohanu
Teatru
￥16.35
[...] Plutonismul borealismul si neptunismul traiesc intr-o corespondenta perpetua cu serafismul in mai toate poemele vizionare si in prozele eminesciene. Mi se pare ca nucleul lui se afla in Cezara unde poetul trateaza programatic tema ?sanatoasei barbarii“ asociindu-i trei mituri: mitul implinirii erotice mitul paradisului rustic si mitul reincorporarii fiintei in natura... Este o parabola in care sihastria si senzualitatea se conjuga cu o filosofie a plenitudinii si a singuratatii. Eminescu creeaza aici ca un pandant al paradisului lunar din Sarmanul Dionis un rai pamantesc prin care cutreiera nerusinat de frumoasa cu toata bucuria simturilor dezlantuite Cezara.
P?cal? ?i T?ndal?
￥16.35
Proza literar? a lui Eminescu reprezint?, cercet?nd-o mai ad?nc ?i ?n toat? ?ntinderea ei, expresia unui moment important din dezvoltarea romantismului romanesc: momentul structuraliz?rii estetice, al dimension?rii lui spirituale. Eminescu las? deschise, prin epica sa, cel pu?in dou? drumuri ?n literatura rom?n?: drumul prozei fantastice ?i cel al epicii filozofice, d?nd el ?nsu?i modele ?n aceasta privin??. "S?rmanul Dionis" ?i "Avatarii faraonului Tla" r?m?n dou? prototipuri de literatur?, ?n care se ?nt?lnesc ?i se unific? reprezent?rile unui liric vizionar ?i incertitudinile unei firi meditative, d?rze ?n aspira?ia ei de a g?si, cu pre?ul unor dureroase ?nfr?ngeri, solu?ii ?n problemele esen?iale ale existen?ei.
Pe drumuri de munte
￥16.35
Afar? de talent, bine?n?eles, ?i de faptul c? opera sa este prima fereastr? deschis? ?n Occident asupra unui original aspect al vie?ii europene – cauze care nu mai au nevoie de nici o dezvoltare – cred c? pricina hot?r?toare a succesului lui Istrati e naturalul operei sale, care trebuie s? fie foarte pre?uit ?ntr-o lume at?t de cultivat?, de rafinat?, obi?nuit? ?i poate blazat? cu o literatur? ?n care via?a e de obicei mai mult un material pentru probleme, pentru procedee de art? ?i pentru stil. Ceea ce ?n adev?r este deosebit de exotic la Panait Istrati este impresia de adev?r ce o d? opera sa, de lucru tr?it, de lucru adev?rat. Stilul s?u clasic, datorat ?i lipsei de literaturism, se datore?te ?i vie?ii – care domina de – aproape stilul s?u, ?l preseaz?, nu-i da r?gaz s? se l??easc? verbal – vie?ii intense ?i pline, care d? acestui stil ceva de metal sub?ire, dens ?i elastic.
Profesie de credin??
￥16.35
Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.
Letopise?ul ??rii Moldovei
￥16.35
Am un sentiment deosebit de duio?ie ?i de un fel de pietate ?n acest moment c?nd ?ncep s?? scriu despre Vlahu???...Vlahu??? pentru cei din genera?ia noastr?? este cu totul altcineva dec?t pentru cei mai b??tr?ni ori mai tineri dec?t noi.?ntre oamenii din aceea?i genera?ie este o comunitate de g?ndire ?i de sim?ire care o deosebe?te de genera?iile m??rgina?e a?a ?nc?t parafraz?nd cuvintele unui mare scriitor se poate spune c?? o genera?ie este o patrie.??i Vlahu??? a fost poetul genera?iei tinere de pe la anii 1890 al genera?iei romantice de atunci! Garabet IBRAILEANU
Men?iuni critice
￥16.35
Ne?ndestul?tor comentat, poemul lui Ion Caraion tinde s? ocupe, f?r? s? ?ntrebe pe cineva, cu ori f?r? consim??m?ntul care ne apar?ine, locul pe care-l merit?. ?n firea s? cea mai ad?nc? pulseaz? un amar trufie, ?ns? ?i o stranie, ?nd?rjit?, vigoare (?n r?zboi cu oboseala ori n?scut? din d?nsa), care-i dicteaz? s? procedeze a?a ?i nu altfel. Suprafa?? sa doar at?t de abrupt?, nesimetric?, t?ioas? ?i dispre?uitoare e f?cut? mai cur?nd s? resping?, dec?t, dup? normele obi?nuite ale confortului sentimental, s? atrag? ?i, s? ademeneasc?. ?ns? exterioritatea de at?tea ori rebarabativ? ascunde un miez contrariant, o sensibilitate mult prea vie. Structural, prezenta poezie e tensionat? ?i de o anumit? sensibilitate de a fi ?n contratimp, o sensibilitate ?nn?scut?, care o face s? mearg? contra modei, s? ?ocheze ?i s? displac?.
?ntre Scylla ?i Charybda
￥16.35
Talentat traduc?tor, autor a zeci de articole ?i studii (de folcloristic?, ?n primul r?nd), culeg?tor de folclor, Al. Mateevici s-a impus ?n literatura rom?n? prin poeziile sale originale, mai ales prin acelea ?n care dragostea fa?? de ?ar? ?i de cei umili?i e preponderent?. Armonia versurilor, c?ldura, patosul ?i prospe?imea lor, caracterul militant al poeziei ?l apropie de Co?buc ?i Iorga, iar G. C?linescu, entuziasmat, ?l cita ?ntr-un context al?turi de Eminescu. Creator al unor versuri antologice, Al. Mateevici, de?i a tr?it numai 29 de ani ?i nu s-a putut defini ?ntru totul, ar fi r?mas ?n literatura rom?n? chiar dac? ar fi scris numai Umbra noastr?, acest imn ?n?l??tor, f?r? pereche, o podoab? rar?, cea mai valoroas? od? ?nchinat? limbii neamului.
La hanul lui M?njoal?
￥16.35
Caragiale e mai viu ca niciodat? ?i schi?ele lui se potrivesc timpurilor noastre a?a cum o f?ceau ?i pe la 1900. Ne-a fost ?nc? o dat? demonstrat c? ce a ie?it din mintea sarcastic? a pamfletarului din Haimanale ?nc? se aplic? ?n societatea rom?neasc? ?i c? tot ce ?ine de politic?, stil de via?? ?i cultura din prezent e la fel de actual ca relat?rile lui Caragiale de acum aproape 100 de ani.
O f?clie de pa?te
￥16.35
Cu aceast?? sintagm? poporul rom?n ?i-a numit ?n Evul mediu o parte mare a crea?iei sale folclorice ?nso?it?? de melodie dar nefiind de ritual ?i anume – subiectele epice epico-lirice ?i lirico-epice ori ?i lirice dar cu elemente narative caracter explicit sau implicit povestitor ?i fiind diferen?iate dup?? criteriul temporal (apar?in trecutului ?ndep??rtat ?i mai rar celui apropiat). Termenul c?ntece b??tr?ne?ti r??m?ne totu?i ?n temei plauzibil ?i ?n uz teoretico-practic pentru a denumi (desemna) un domeniu larg de poezie c?ntat?? popular?? pe care am mo?tenit-o de la str??buni ?i care reflect?? trecutul glorios de lupt?? faptele m??re?e evenimentele istorice reale ?i cazurile de via??? cotidian?? ie?ite din comun purt?nd o coloratur?? legendar?? istoric?? nuvelistic?? (?n sens de noutate) etc. ?i un suflu inegal al patosului epicnarativ dar nefiind dominate dec?t mai rar de suflul liricului expus de la persoana ?nt?i la timpul prezent.
Scrisori c?tre Vasile Alecsandri
￥16.35
El va fi un poet local ?n cel mai ?nalt ?i mai ad?nc ?n?eles al cuv?ntului ?i va ajunge unul din poe?ii na?ionali nu plec?nd de la teorii sau de la sentimente generale ci de la nem??rginita dragoste pentru casa sa pentru brazda sa pentru biserica sa pentru satul s??u pentru ??inutul s??u oltean ?i pentru ?ara sa ardelean??. El va iubi poporul rom?nesc nu din datorie nu din con?tiin??? de c??rturar sau de simpatie de artist ci din iubirea trainic?? ?i ve?nic?? pentru p??rin?ii de-acas?? pentru fra?ii de joc pentru vecinii bine cunoscu?i pentru preotul satului ?i pentru l??utarul satului ?i de aici pentru to?i oamenii satului ??inutului ?i ???rii sale ardelene. Nicolae IORGA
Zilele ?i nop?ile unui student ?nt?rziat
￥16.35
Poezia lui Octavian Goga din cele cinci volume privita in ansamblul ei respira un aer de grandoare si de tristete ca panzele batranului Bruegel care evoca uciderea pruncilor. Imensele scene de fundal din poeziile Oltul Plugarii La noi Clacasii Vorbeau azi-noapte doua ape Codasul etc. desfasurate parca pe toata intinderea spatiului mioritic si a timpului nostru istoric asigura o anume majestate miraculos solemna (uneori tragica alteori senina) episoadelor si figurilor din primul plan micilor tablouri rustice peisajelor ocupatiilor zilnice evenimentelor din viata taranilor integrandu-le cu finete artistica in ritmul vietii universale. De aceea Goga nu e numai un poet local al satului ci unul national. Nicio tenta bucolica si pastorala nicio conventie idilica nimic artificial ceea ce asigura prospetimea si inovatia in traditie a poeziei gogiene. Lanurile aspre triste tragice din fundal se rasfrang nuantat pe figurile din primul plan pe destinul involburat al oamenilor care au un acut sentiment al datoriei si al legii pamantului. – Ion Dodu Balan
?n?ir?-te, m?rg?rite
￥16.35
Jean Bart rmne un nume important pentru proza noastr, un scriitor autentic i original, care a cultivat pentru prima dat n literatura romn jurnalul de bord i schia marin – acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui -, iar prin Europolis, care i-a ncoronat opera, ne-a druit primul i cel mai realizat roman al unui port romnesc. Aducnd n proza romn “candida nav cu pnzele desfcute“, odat cu terminologia marinreasc, abordat pentru prima dat ntr-o oper literar, Jean Bart a ncetenit la noi literatura vieii maritime i fluviale, a portului i a largului marin." – Constantin Mohanu
Jurnal de bord
￥16.35
Pentru graiul cuminte ?i adeseori glume? al ??ranului moldovean, Creang? este recunoscut ca model. Al?turi de el, Caragiale a ridicat la valoare literar? vorbirea tipic? a incul?ilor ?i semicul?ilor din ora?e cu ridicolul lor, precum ?i expresiile de spaima ?i de cruzime ale celor de la sat (N?pasta, F?clia de Pa?ti). Dl. Bratescu-Voine?ti se apropie de ei prin ?nf??i?area fireasc? a tot ce a r?mas mai s?n?tos, dup? ame?eala at?tor inova?ii pripite, ?n p?tura de mijloc a societ??ii noastre. Icoanele acestei vie?i, ?ndeosebi provinciale, sunt descrise cu o c?ldur? de stil care c??tig? de la ?nceput inimile cititorilor ?i le l?sa impresia unei binefaceri suflete?ti – Cu at?ta iubire ?i cu o a?a respectuoas? decen?? a c?utat autorul s? priceap? genera?ia care dispare din mijlocul nostru ?i s? ne-o ?nf??i?eze ?n forma nepieritoare a artei.Titu MAIORESCU, Critice, II
Amintiri din copil?rie
￥16.35
Nuvelistica lui Delavrancea exprim? permanenta oscila?ie a scriitorului, cum singur a numit-o f?r? inten?ie, ??ntre vis ?i via???, ?ntre t?r?mul fermecat al basmului ?i ?nf??i??rile uneori crude ale existen?ei, ?ntre natura s?lbatic? ?i civiliza?ie, ?ntre evul ferice ?i patriarhal de ?odinioar?? ?i dec?derea unui prezent mi?elnic ?i resping?tor. Atitudinea este ?n esen?? eminescian? ?i ea a fost observat? ?nc? din epoc?. – Alexandru S?ndulescu
?ntre vis ?i via??
￥16.35
Care este cel mai r?u lucru care i se poate ?nt?mpla ?n ziua nun?ii unei mirese dr?gu?e ?i iubitoare?P?r?sit? de logodnic ?n fa?a altarului, Zoe Moore se simte incapabil? s? fac? fa?? umilin?ei ?i privirilor comp?timitoare ale prietenilor ?i familiei ?i se hot?r??te s? se mute pentru o vreme ?n America. Odat? ajuns? acolo, t?n?ra devine bona copiilor unui v?duv nesuferit, dificil, dar extrem de atr?g?tor ?i de sexy. ?n timp ce le c??tig? pas cu pas inima copiilor, Zoe se simte din ce ?n ce mai frustrat? de atitudinea tat?lui lor, Ryan, pe care ?l consider? un nemernic insensibil, dar de care se simte atras? ?n mod inevitabil. Slav? Domnului c? exist? micul grup de bone englezoaice, devenite repede prietenele ei, care s?-i tempereze disperarea cresc?nd?! Dar oare vor fi ele ?n stare s? o salveze pe Zoe atunci c?nd descoper? c? trecutul nu este chiar at?t de u?or de uitat?“Nu trece nici un capitol f?r? s? se ?nt?mple ceva amuzant. Zoe este eroina perfect? pentru aceast? poveste spiritual?, cald? ?i foarte fericit? ?n pielea ei. O lectur? de cinci stele.“ – Chicklitreviews.com?Jane Costello scrie ?ntr-un stil care atrage aten?ia cititorului de la prima pagin? ?i ?l amuz? p?n? la final. ?nc?nt?toare ?i extrem de captivant?, iat? o carte care nu poate fi ratat?!“ – Lancashire Evening Post
O moarte care nu dovede?te nimic
￥16.35
Volumul de fa?? cuprinde c?teva studii asupra istoriei literaturii rom?ne mai noi ?i c?teva de critic? literar?. Despre Caragiale ?i Eminescu am vorbit ?i aiurea (Spiritul critic ?n cultura rom?neasc?), unde i?am studiat din alt punct de vedere dec?t aici. Paginile consacrate dlui Mihail Sadoveanu sunt juxtapunerea unor articole ?i d?ri de seam? scrise ?n r?stimpuri, pe m?sur? ce au ap?rut volumele nuvelistului nostru. (G. Ibr?ileanu)
Ciulinii B?r?ganului
￥16.35
Alexandru Macedonski a ?n??l?at unul din cele mai ?nsemnate monumente poetice ale limbii noastre. Originalitatea lui incontestabil?? ?ndr??zneala concep?iilor ?i atitudinilor lui farmecul c?ntecului s??u c?nd jubil?nd de bucurie c?nd dulce ?i melancolic for?a ?i fecunditatea imagina?iei sale armonia savant?? a lirei pe care o ?nstruna nenum??ratele-i ini?iative poetice care ?i-au g??sit at?t imitatori ?i continuatori toate acestea fac din Macedonski unul din cei mai mari poe?i ai literaturii rom?ne. Al??turi de Grigore Alexandrescu de Alecsandri de Eminescu ?i Co?buc Macedonski este unul din clasicii no?tri adic?? unul din poe?ii care pornind de la experien?ele fundamentale ale sufletului omenesc au atins ?n c?ntecul lor armonia ?i plenitudinea f??urind modele durabile pentru ?ntreaga crea?ie ulterioar?? ?i opere c??tre care sufletului ?i place s?? se ?ntoarc??. Tudor VIANU
Pentru arta literara
￥16.35
Varietatea problemelor originalitatea inimitabila selectia poantelor antiteza situatiilor si caracterelor eleganta duelului si a exprimarii artistice descoperirea cuvantului adecvat armonia interioara a versului ochirea excelenta noutatea imperecherii cuvintelor sinteza dramatica sugerarea atmosferei fac din Cincinat Pavelescu nu numai cel mai de seama epigramist din literatura noastra dar si unul din cei mai mari din Europa veacului trecut. De aceea filozoful Keyserling il socotea pe Cincinat un reprezentant al spiritualitatii latine de un umor spontan si sanatos intr-un moment in care epigrama se afla pe planul general al literaturii in desuetudine.“ – Victor Craciun
