购物车
个人中心
Pove?ti
￥16.35
Stejarul din Borzeti", subintitulat nc de la prima apariie "Legend istoric", este o reevaluare a unei legende populare povestit lui N. Gane de V. Alecsandri – aa cum singur autorul mrturisete ntr-o not ce nsoete scrierea. In centrul legendei st marele tefan, nfiat n dou ipostaze distincte: copil – jucndu-se “de-a rzboiul“, “motiv“ pentru care Gheorghie, prietenul i tovarul lui de joac este ucis de sgeile ttarilor invadatori, i domn – dup btlia de la Lipinti, cnd fiul hanului, luat prizonier, este judecat i osndit sub acelai stejar, unde, cu trei decenii n urm, pierise, n timpul unui joc nevinovat de copii, micuul Gheorghie. Evocarea celor dou momente ofer scriitorului prilejul unei grandioase i inedite imagini n centrul creia st tefan cel Mare, ocrotitor al Moldovei, “domn i erou, n gloriosul veac de aur“. — Constantin Mohanu
Teatru
￥16.35
[...] Plutonismul borealismul si neptunismul traiesc intr-o corespondenta perpetua cu serafismul in mai toate poemele vizionare si in prozele eminesciene. Mi se pare ca nucleul lui se afla in Cezara unde poetul trateaza programatic tema ?sanatoasei barbarii“ asociindu-i trei mituri: mitul implinirii erotice mitul paradisului rustic si mitul reincorporarii fiintei in natura... Este o parabola in care sihastria si senzualitatea se conjuga cu o filosofie a plenitudinii si a singuratatii. Eminescu creeaza aici ca un pandant al paradisului lunar din Sarmanul Dionis un rai pamantesc prin care cutreiera nerusinat de frumoasa cu toata bucuria simturilor dezlantuite Cezara.
Rusoaica
￥16.35
i totui, unei atari caracterizri strict estetice poate c n-ar trebui dect s-i adugm o notaie simpl, elementar: n universul vieii noastre cotidiene, cel nesat de valori pestrie, n care spiritul exhibiionist al noilor Scatii a devenit o adevrat instituie – el fiind tot mitocnesc, agresiv i invaziv ca i acum un veac – tot ceea ce ne rmne este s ne autocontemplm, distanndu-ne i decantnd n tot tumultul haotic ceea ce are valoare moral peren i sens n longue durée, cum ar spune Fernand Braudel. Poate c aa ceva a intuit Duiliu Zamfirescu nc de atunci, iar ca scriitor s-a simit dator s lase generaiilor viitoare Ciclul Comnetenilor, iar ca om s fie, ntotdeauna, politicos. Or, se tie c virtutea politeii a locuit“ firesc n cele dou stiluri i moduri de via att de apreciate de autor: aristocraia i rnimea. Dou clase sociale care au disprut din istorie, tot aa cum trsturile morale i estetice asociate lor n mod privilegiat par a fi estompate n contemporanitate: statornicia, nobleea caracterului, generozitatea, rbdarea, blndeea, serenitatea i simul onoarei. Eclipse i absene despre care nu se poate sa nu meditam recitindu-l pe Duiliu Zamfirescu.
Poezii
￥16.35
Nu exist? nici un roman care s? fi fost la fel de prost citit ca Rusoaica lui Gib Mih?escu. Inclusiv de c?tre critica literar? a anilor '30 din secolul trecut. Despre critica de dup? r?zboi e greu de vorbit. Tip?rit ?n 1933, romanul n-a fost reeditat niciodat? ?n timpul comunismului. Nici m?car ?n edi?iile critice. Motivul este ?n primul r?nd titlul. Cu toat? ?desp?r?irea“ politic? a regimului de la Bucure?ti de Uniunea Sovietic? din aprilie 1964, liderii romani au continuat s? menajeze p?n? la sf?r?it ?marea ?ar? prietena“, era formula obi?nuit?, de la R?s?rit, interzic?nd orice referire direct?.Rusoica e un roman captivant, care se cite?te cu pl?cere, dincolo de toate sofisticatele considera?ii ale criticilor. E un roman de aventuri ?i de iubire, despre un t?n?r care ??i ia dorin?ele drept vise ?i iluziile drept idealuri. Cu to?ii, la o anumit? v?rst?, p??im acest lucru. ?i p?n? s? ne fie ru?ine de p??ania proprie, ne desf?t?m cu nemaipomenitele p??anii sentimentale ale locotenentului Ragaiac.NICOLAE MANOLESCU
Pentru arta literara
￥16.35
Varietatea problemelor originalitatea inimitabila selectia poantelor antiteza situatiilor si caracterelor eleganta duelului si a exprimarii artistice descoperirea cuvantului adecvat armonia interioara a versului ochirea excelenta noutatea imperecherii cuvintelor sinteza dramatica sugerarea atmosferei fac din Cincinat Pavelescu nu numai cel mai de seama epigramist din literatura noastra dar si unul din cei mai mari din Europa veacului trecut. De aceea filozoful Keyserling il socotea pe Cincinat un reprezentant al spiritualitatii latine de un umor spontan si sanatos intr-un moment in care epigrama se afla pe planul general al literaturii in desuetudine.“ – Victor Craciun
R?sunete din Basarabia
￥16.35
Despre Top?rceanu s-au spus aproape toate lucrurile esentiale inclusiv acela ca autorul Parodiilor originale este unul dintre cei mai moderni poeti ai vremii sale. Este interesant ca E. Lovinescu ?n general foarte atent la tot ceea ce este modern remarca trasatura cea mai importanta a lui Top?rceanu : nu putem dec?t recunoaste ?n dl. G. Top?rceanu pe cel mai autentic reprezentant al mostenirii directe a lui A. Mirea.. Acelasi critic observa ca nota diferentiala'' ca ?n Balade vesele si triste lirismul sau numai epicul ?n doze dealtfel mici se infiltreza cu umor. Ceea ce e esential la scriitor este inteligenta artistica vizibila ?n adaptarea formei la continut ?n cautarea efectului ?n preciziunea conturului? '' Fac?nd aceste judicioase observatii Lovinescu ridica si cele maui serioase obiectii : Balada popii din Rudeni sau Balada mortii de pilda par taiate cu dexteritatea unei m?ini de mester ?ntr-un material din care numai emotia si misterul lipsesc. ''Adica esentialul. Cu alte cuvinte Top?rceanu este un mestesugar desav?rsit un virtuoz ?n ceea ce priveste forma dar e lipsit de harul marii poezii. Si rezervele lui Lovinescu merg mai departe pe aceeasi linie : Cu o viziune at?t de ascutita si at?t de materiala dl. Top?rceanu a fixat peisagii cu amanunte prinse at?t de sigur si pentru a vorbi tehnic cu at?ta acurateta - ?nc?t natura pare pusa sub sticla ?ntr-o rama peste care nimic nu trece ; si tocmai acest aer de perfectie de finit st?njeneste impresia poetica. ''(E. Lovinescu Istoria literaturii rom?ne contemporane vol. II Ed. Minerva Bucuresti 1981 pag.185) G. Ibraileanu arata si el ca Top?rceanu este un poet de factura speciala''. Si mai departe : inspiratia sa poetica ne da o impresie neobisnuita de luciditate daca nu cumva luciditatea aceasta nu se datoreste controlului pe care ?l exercita inteligenta asupra inspiratiei. A releva rolul prea excesiv al inteligentei ?n creatia lirica nu credem ca este un elogiu de invidiat adus unui poet liric. '' G. Ibraileanu
Acvila strabun?
￥16.35
Rom?nul e n??scut poet! ?nzestrat de natur?? cu o ?nchipuire str??lucit?? ?i cu o inim?? sim?itoare el ??i revars?? tainele sufletului ?n melodii armonioase ?i ?n poezii improvizate. De-l munce?te dorul de-l cuprinde veselia de-l minuneaz?? vreo fapt?? m??rea??? el ??i c?nt?? durerile ?i mul?umirile ??i c?nt?? eroii ??i c?nt?? istoria ?i astfel sufletul s??u e un izvor nesf?r?it de frumoas?? poezie. Nimic dar nu poate fi mai interesant dec?t a studia caracterul acestui popor ?n cuprinsul c?ntecelor sale c??ci ele cuprind toate pornirile inimii ?i toate razele geniului s??u. Comori nepre?uite de sim?iri duioase de idei ?nalte de noti?e istorice de crez??ri supersti?ioase de datini str??mo?e?ti ?i mai cu seam?? de frumuse?i poetice pline de originalitate ?i f??r?? seam??n ?n literaturile str??ine poeziile noastre poporale compun o avere na?ional?? demn?? de a fi scoas?? la lumin?? ca un titlu de glorie pentru na?ia rom?n??. Vasile Alecsandri
C?r?i populare
￥16.35
Ironia joac? ?n satira social? a lui Caragiale rolul sugestiei ?n poezie. Analogia poate fi ?mpins? mai departe. Dac? este adev?rat c? una din sursele ad?nci ?i nesecate ale ?mprosp?t?rii talentelor lirice este naivitatea; acea facultate genuin?; proprie copiilor ?i adolescen?ilor; de a se minuna de fiecare dat? de ineditul aspectelor multiple ale naturii; de miracolul ve?nic nou al mediului cosmic; al galaxiilor ?i al boitei ?nstelate; atunci este ?i ?n natura comicului de a se dovedi inepuizabil acelora ce ?tiu s?-?i mitocoseasc? cu luciditate ?i prin disciplin? voluntar? un soi de candoare. Acesta este secretul celor mai bune din schi?ele lui Caragiale; precum ?i al publicisticii sale; ?n care criticul social se transform? ?n critic teatral; muzical; sau ?n estetician; precum ?i, ocazional, ?n ziarist politic.
Zilele ?i nop?ile unui student ?nt?rziat
￥16.35
Poezia lui Octavian Goga din cele cinci volume privita in ansamblul ei respira un aer de grandoare si de tristete ca panzele batranului Bruegel care evoca uciderea pruncilor. Imensele scene de fundal din poeziile Oltul Plugarii La noi Clacasii Vorbeau azi-noapte doua ape Codasul etc. desfasurate parca pe toata intinderea spatiului mioritic si a timpului nostru istoric asigura o anume majestate miraculos solemna (uneori tragica alteori senina) episoadelor si figurilor din primul plan micilor tablouri rustice peisajelor ocupatiilor zilnice evenimentelor din viata taranilor integrandu-le cu finete artistica in ritmul vietii universale. De aceea Goga nu e numai un poet local al satului ci unul national. Nicio tenta bucolica si pastorala nicio conventie idilica nimic artificial ceea ce asigura prospetimea si inovatia in traditie a poeziei gogiene. Lanurile aspre triste tragice din fundal se rasfrang nuantat pe figurile din primul plan pe destinul involburat al oamenilor care au un acut sentiment al datoriei si al legii pamantului. – Ion Dodu Balan
?n?ir?-te, m?rg?rite
￥16.35
Jean Bart rmne un nume important pentru proza noastr, un scriitor autentic i original, care a cultivat pentru prima dat n literatura romn jurnalul de bord i schia marin – acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui -, iar prin Europolis, care i-a ncoronat opera, ne-a druit primul i cel mai realizat roman al unui port romnesc. Aducnd n proza romn “candida nav cu pnzele desfcute“, odat cu terminologia marinreasc, abordat pentru prima dat ntr-o oper literar, Jean Bart a ncetenit la noi literatura vieii maritime i fluviale, a portului i a largului marin." – Constantin Mohanu
Jurnal de bord
￥16.35
Pentru graiul cuminte ?i adeseori glume? al ??ranului moldovean, Creang? este recunoscut ca model. Al?turi de el, Caragiale a ridicat la valoare literar? vorbirea tipic? a incul?ilor ?i semicul?ilor din ora?e cu ridicolul lor, precum ?i expresiile de spaima ?i de cruzime ale celor de la sat (N?pasta, F?clia de Pa?ti). Dl. Bratescu-Voine?ti se apropie de ei prin ?nf??i?area fireasc? a tot ce a r?mas mai s?n?tos, dup? ame?eala at?tor inova?ii pripite, ?n p?tura de mijloc a societ??ii noastre. Icoanele acestei vie?i, ?ndeosebi provinciale, sunt descrise cu o c?ldur? de stil care c??tig? de la ?nceput inimile cititorilor ?i le l?sa impresia unei binefaceri suflete?ti – Cu at?ta iubire ?i cu o a?a respectuoas? decen?? a c?utat autorul s? priceap? genera?ia care dispare din mijlocul nostru ?i s? ne-o ?nf??i?eze ?n forma nepieritoare a artei.Titu MAIORESCU, Critice, II
Amintiri din copil?rie
￥16.35
Nuvelistica lui Delavrancea exprim? permanenta oscila?ie a scriitorului, cum singur a numit-o f?r? inten?ie, ??ntre vis ?i via???, ?ntre t?r?mul fermecat al basmului ?i ?nf??i??rile uneori crude ale existen?ei, ?ntre natura s?lbatic? ?i civiliza?ie, ?ntre evul ferice ?i patriarhal de ?odinioar?? ?i dec?derea unui prezent mi?elnic ?i resping?tor. Atitudinea este ?n esen?? eminescian? ?i ea a fost observat? ?nc? din epoc?. – Alexandru S?ndulescu
?ntre vis ?i via??
￥16.35
Care este cel mai r?u lucru care i se poate ?nt?mpla ?n ziua nun?ii unei mirese dr?gu?e ?i iubitoare?P?r?sit? de logodnic ?n fa?a altarului, Zoe Moore se simte incapabil? s? fac? fa?? umilin?ei ?i privirilor comp?timitoare ale prietenilor ?i familiei ?i se hot?r??te s? se mute pentru o vreme ?n America. Odat? ajuns? acolo, t?n?ra devine bona copiilor unui v?duv nesuferit, dificil, dar extrem de atr?g?tor ?i de sexy. ?n timp ce le c??tig? pas cu pas inima copiilor, Zoe se simte din ce ?n ce mai frustrat? de atitudinea tat?lui lor, Ryan, pe care ?l consider? un nemernic insensibil, dar de care se simte atras? ?n mod inevitabil. Slav? Domnului c? exist? micul grup de bone englezoaice, devenite repede prietenele ei, care s?-i tempereze disperarea cresc?nd?! Dar oare vor fi ele ?n stare s? o salveze pe Zoe atunci c?nd descoper? c? trecutul nu este chiar at?t de u?or de uitat?“Nu trece nici un capitol f?r? s? se ?nt?mple ceva amuzant. Zoe este eroina perfect? pentru aceast? poveste spiritual?, cald? ?i foarte fericit? ?n pielea ei. O lectur? de cinci stele.“ – Chicklitreviews.com?Jane Costello scrie ?ntr-un stil care atrage aten?ia cititorului de la prima pagin? ?i ?l amuz? p?n? la final. ?nc?nt?toare ?i extrem de captivant?, iat? o carte care nu poate fi ratat?!“ – Lancashire Evening Post
O moarte care nu dovede?te nimic
￥16.35
Volumul de fa?? cuprinde c?teva studii asupra istoriei literaturii rom?ne mai noi ?i c?teva de critic? literar?. Despre Caragiale ?i Eminescu am vorbit ?i aiurea (Spiritul critic ?n cultura rom?neasc?), unde i?am studiat din alt punct de vedere dec?t aici. Paginile consacrate dlui Mihail Sadoveanu sunt juxtapunerea unor articole ?i d?ri de seam? scrise ?n r?stimpuri, pe m?sur? ce au ap?rut volumele nuvelistului nostru. (G. Ibr?ileanu)
Ciulinii B?r?ganului
￥16.35
Alexandru Macedonski a ?n??l?at unul din cele mai ?nsemnate monumente poetice ale limbii noastre. Originalitatea lui incontestabil?? ?ndr??zneala concep?iilor ?i atitudinilor lui farmecul c?ntecului s??u c?nd jubil?nd de bucurie c?nd dulce ?i melancolic for?a ?i fecunditatea imagina?iei sale armonia savant?? a lirei pe care o ?nstruna nenum??ratele-i ini?iative poetice care ?i-au g??sit at?t imitatori ?i continuatori toate acestea fac din Macedonski unul din cei mai mari poe?i ai literaturii rom?ne. Al??turi de Grigore Alexandrescu de Alecsandri de Eminescu ?i Co?buc Macedonski este unul din clasicii no?tri adic?? unul din poe?ii care pornind de la experien?ele fundamentale ale sufletului omenesc au atins ?n c?ntecul lor armonia ?i plenitudinea f??urind modele durabile pentru ?ntreaga crea?ie ulterioar?? ?i opere c??tre care sufletului ?i place s?? se ?ntoarc??. Tudor VIANU
Istoria se repet?
￥16.35
Un scriitor alege ?i pune ?n opera sa ceea ce este mai bun ?n el: idealul s??u despre sine. Aceast?? personalitate a scriitorului cea literar?? este a?adar foarte adev??rat?? ?i mai interesant?? pentru noi dec?t cealalt??. Iar omul care apare din poeziile lui Cerna a fost unul din cei mai distin?i din literatura noastr??. Vorbind alt?? dat?? de d. Br??tescu-Voinesti spuneam ca d-sa zugr??ve?te pe femeie ?i sentimentele ce ea inspir?? aleg?nd numai ceea ce e curat omenesc ?i neglij?nd ceea ce apropie pe om de celelalte vie?uitoare. A?a ?i Cerna... ?n poezia lui erotic?? nu ve?i g??si ?nevroze“ ?i ?impudicit???i“. Dragostea zugr??vit?? ?n Noapte ?n Chemare ?n Torquato c??tre Leonora ?n Desp??r?ire e de o castitate serafic??. ??i ca revers al acestei iubiri curat sentimentale gelozia sa din ?nseninare din Logodn?? nu va avea nimic din acea furoare de care vorbe?te Spinoza. Gelozia sa va fi un regret o ?ndurerare a sufletului ?i – ceea ce este minunat c?nd este sincer – dorin?a ca iubita s?? fie fericit?? cu acel care i-a r??pit-o. Dac?? vom mai ad??uga c?? dragostea la acest poet ia aspectul de aspira?ie c??tr?? infinit ?i de comuniune cu el vom fi ar??tat ?n linii mari ceea ce este esen?ial ?n acest sentiment din opera lui Cerna. G. IBR??ILEANU Note ?i impresii
Letopise?ul ??rii Moldovei
￥16.35
Am un sentiment deosebit de duio?ie ?i de un fel de pietate ?n acest moment c?nd ?ncep s?? scriu despre Vlahu???...Vlahu??? pentru cei din genera?ia noastr?? este cu totul altcineva dec?t pentru cei mai b??tr?ni ori mai tineri dec?t noi.?ntre oamenii din aceea?i genera?ie este o comunitate de g?ndire ?i de sim?ire care o deosebe?te de genera?iile m??rgina?e a?a ?nc?t parafraz?nd cuvintele unui mare scriitor se poate spune c?? o genera?ie este o patrie.??i Vlahu??? a fost poetul genera?iei tinere de pe la anii 1890 al genera?iei romantice de atunci! Garabet IBRAILEANU
Men?iuni critice
￥16.35
Ne?ndestul?tor comentat, poemul lui Ion Caraion tinde s? ocupe, f?r? s? ?ntrebe pe cineva, cu ori f?r? consim??m?ntul care ne apar?ine, locul pe care-l merit?. ?n firea s? cea mai ad?nc? pulseaz? un amar trufie, ?ns? ?i o stranie, ?nd?rjit?, vigoare (?n r?zboi cu oboseala ori n?scut? din d?nsa), care-i dicteaz? s? procedeze a?a ?i nu altfel. Suprafa?? sa doar at?t de abrupt?, nesimetric?, t?ioas? ?i dispre?uitoare e f?cut? mai cur?nd s? resping?, dec?t, dup? normele obi?nuite ale confortului sentimental, s? atrag? ?i, s? ademeneasc?. ?ns? exterioritatea de at?tea ori rebarabativ? ascunde un miez contrariant, o sensibilitate mult prea vie. Structural, prezenta poezie e tensionat? ?i de o anumit? sensibilitate de a fi ?n contratimp, o sensibilitate ?nn?scut?, care o face s? mearg? contra modei, s? ?ocheze ?i s? displac?.
?ntre Scylla ?i Charybda
￥16.35
Talentat traduc?tor, autor a zeci de articole ?i studii (de folcloristic?, ?n primul r?nd), culeg?tor de folclor, Al. Mateevici s-a impus ?n literatura rom?n? prin poeziile sale originale, mai ales prin acelea ?n care dragostea fa?? de ?ar? ?i de cei umili?i e preponderent?. Armonia versurilor, c?ldura, patosul ?i prospe?imea lor, caracterul militant al poeziei ?l apropie de Co?buc ?i Iorga, iar G. C?linescu, entuziasmat, ?l cita ?ntr-un context al?turi de Eminescu. Creator al unor versuri antologice, Al. Mateevici, de?i a tr?it numai 29 de ani ?i nu s-a putut defini ?ntru totul, ar fi r?mas ?n literatura rom?n? chiar dac? ar fi scris numai Umbra noastr?, acest imn ?n?l??tor, f?r? pereche, o podoab? rar?, cea mai valoroas? od? ?nchinat? limbii neamului.
La hanul lui M?njoal?
￥16.35
Caragiale e mai viu ca niciodat? ?i schi?ele lui se potrivesc timpurilor noastre a?a cum o f?ceau ?i pe la 1900. Ne-a fost ?nc? o dat? demonstrat c? ce a ie?it din mintea sarcastic? a pamfletarului din Haimanale ?nc? se aplic? ?n societatea rom?neasc? ?i c? tot ce ?ine de politic?, stil de via?? ?i cultura din prezent e la fel de actual ca relat?rile lui Caragiale de acum aproape 100 de ani.
O f?clie de pa?te
￥16.35
Cu aceast?? sintagm? poporul rom?n ?i-a numit ?n Evul mediu o parte mare a crea?iei sale folclorice ?nso?it?? de melodie dar nefiind de ritual ?i anume – subiectele epice epico-lirice ?i lirico-epice ori ?i lirice dar cu elemente narative caracter explicit sau implicit povestitor ?i fiind diferen?iate dup?? criteriul temporal (apar?in trecutului ?ndep??rtat ?i mai rar celui apropiat). Termenul c?ntece b??tr?ne?ti r??m?ne totu?i ?n temei plauzibil ?i ?n uz teoretico-practic pentru a denumi (desemna) un domeniu larg de poezie c?ntat?? popular?? pe care am mo?tenit-o de la str??buni ?i care reflect?? trecutul glorios de lupt?? faptele m??re?e evenimentele istorice reale ?i cazurile de via??? cotidian?? ie?ite din comun purt?nd o coloratur?? legendar?? istoric?? nuvelistic?? (?n sens de noutate) etc. ?i un suflu inegal al patosului epicnarativ dar nefiind dominate dec?t mai rar de suflul liricului expus de la persoana ?nt?i la timpul prezent.
