Edi?ie bilingv? Veaceslav Samo?kin este rus, corespondent de pres? la Bucure?ti, dar ?n primul r?nd, poet. Universul lui poetic penduleaz? ?ntre tragismul ?nsingur?rii ?i nevoia de confesiune. Elegiac? ?i intimist?, lirica din volumul Po?ta?ul nocturn este strig?tul de am?r?ciune al intelectualului lucid ?n fa?a vicisitudinilor unei istorii contorsionate ?i, totodat?, supapa prin care se revars? preaplinul propriilor drame existen?iale. Poet prin excelen?? citadin, Veaceslav Samo?kin ??i aminte?te cu nostalgie de ora?ul natal ?cu nume bol?evic“, care ?i-a pus amprenta asupra ?ntregii lui vie?i – ?Arhitectura sufletului meu/ e-a str?zilor lui prelungire“–, descrie cu delicate?e ner?bdarea de a ?nt?lni fata drag? –  ?ochii mei ?nverzesc semaforul“ –, identific? ?n triste?ea unei toamne destinul unei iubiri trecute –  ?era acea toamn?/ nu un anotimp, ci/ soarta noastr? doamn?“–, sufer? al?turi de femeile care pl?ng noaptea, cu hohote ?n?bu?ite, ?vie?ile nen?scute ori ucise/ ?n disperate p?ntece de mam?“... Tr?itor de c?teva decenii ?n ?ara noastr?, Veaceslav Samo?kin s-a integrat perfect ?n peisajul d?mbovi?ean: ?l putem ?nt?lni pe str?zile ora?ului sau ?i putem asculta, ?ntr-o cafenea, considera?iile generoase asupra literaturii ?i artei, politicii sau vie?ii, ?n general. C?ci cel pe care prietenii ?l apeleaz? cu diminutivul Slava nu este doar un intelectual de stirpe aleas?, impresionant prin erudi?ie, ci ?i un om de o fermec?toare ?i bl?nd? colocvialitate. ?n c?teva din versurile sale, poetul pentru care Rom?nia a devenit a doua patrie zugr?ve?te imaginea Bucure?tiului sub ar?i?a necru??toare a verii, anotimp ?nscris ?ntr-un ineluctabil ciclu universal. (Dinu Moraru)

Tr?g?nd linie, am spune c? ne afl?m ?n prezen?a unui demers pertinent de mare actualitate, a unui pre?ios instrument de lucru menit s? umple un gol ?n literatura didactico-?tiin?ific? de specialitate, dar totodat? put?nd deveni util ?i unor cercuri intelectuale interesate de evolu?ia fenomenului poetic rusesc ?n secolul XX, situate ?n afara comunit??ii universitare. (Mircea Croitoru) E o bibliotec? umbl?toare. A citit mii de c?r?i ale altora ?i a scris c?teva ale sale. ?l recuno?ti dintr-o mie. Ziarele, revistele, c?r?ile ?i sunt lipite de degete. Merge pe strad? ?i cite?te, a?teapt? lini?tit la o coad? ?i cite?te. Absent pentru lumea aceasta viermuitoare ?i pragmatic?, el s-a retras protector ?n spatele ziarelor ?i c?r?ilor, ?i a rezistat. Cu o ?inut? sobr?, de o ?epeno?enie verde, demn? de ?ara Fagilor de unde-?i trage ob?r?ia, nu-i po?i da anii pe care, incredibil, ?i are. (…) Dac? te duci la el acas?, totul pare sprijinit pe tomuri, iar dac? ai proasta inspira?ie s? clinte?ti ceva, acea ?arhitectur? intelectual?“ ??i poate fi fatal?. Un soi de Manole Anapoda, zidit ?n chip de An? ?ntr-o m?n?stire de c?r?i. Prietenii ?i spun Dima. Am tradus ?mpreun? din Bulat Okudjava volumul de versuri C?ntecul esen?ial ?i, din mul?i al?i poe?i contemporani ru?i, ?n periodice. Metodic, punctual, suferind de acribie ?i, bine?n?eles, scufundat ?ntr-o lectur? atunci c?nd nu lucram ?mpreun?, a dovedit c? nu e doar un consumator de literatur?, ci ?i un excelent cunosc?tor al limbii din care traducea, ?i chiar un creator. ?l invidiez pentru felul sfid?tor ?n care ?tie s? uite de televizor ?i de calculator. Dima cite?te. El e scufundat ?n ecranul unei file de carte, al unei pagini de ziar sau de revist?. ?ntr-o vreme ?n care aceste dou? ustensile subjug? lumea obosind-o, nevroz?nd-o, ?mb?tr?nind-o, f?c?nd abstrac?ie de mirajul lor, el a r?mas ?nc? proasp?t, zdrav?n ?i t?n?r. (Passionaria Stoicescu)

O carte incitant? despre unul dintre cei mai mari poe?i interbelici, taxat pe nedrept de c?tre G. C?linescu drept un poet minor. Studiul este semnat de cunoscutul exeget literar Mihai Cimpoi, pre?edinte al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova, Membru al Academiei Rom?ne. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Aceast? lucrare, rezultat al unei colabor?ri de peste cinci ani ?ntre studen?ii spanioli interesa?i de studiul limbii rom?ne ?i profesoara Dana Oprica, este un instrument care vine s? completeze cu ?i mai multe aspecte de limb? ?i de cultur? cuno?tin?ele celor care studiaz? limba rom?n? sau c?l?toresc ?n Rom?nia. Fiecare tem? e precedat? de c?teva date de interes cultural care prezint? c?teva orient?ri legate de formulele de salut, de realizarea unei vizite, de obiceiurile rom?nilor de s?rb?tori, de normele de circula?ie s.a. Ca noutate am introdus glosare de expresii ?i exclama?ii, interjec?ii ?i onomatopee, al?turi de un vocabular tabu, care nu dep??e?te limitele decen?ei ?i care ajut? la cunoa?terea unor formule familiare. Reiter?m ideea c? aceast? lucrare a fost inspirat? de necesit??ile vorbitorilor de limb? spaniol?, precum studen?ii no?tri, care au c?l?torit ?i c?l?toresc frecvent ?n Rom?nia ?i care ne-au prezentat diverse situa?ii reale pe care le-am explicat prin intermediul acestui ghid. ?ntr-una dintre vizitele f?cute ?ntr-un sat din Bistri?a, un spaniol ne-a povestit c? a fost salutat cu s?rut m?na de un grup de copii care treceau pe uli??. Am inclus aceast? situa?ie sociolingvistic? la capitolul corespunz?tor. Farmecul limbii rom?ne const? ?i ?n varietatea lexical? adecvat? diferitelor contexte sau registre de limbaj. Este trabajo, resultado de una colaboración desde hace más de cinco a?os entre los estudiantes espa?oles interesados en el estudio de la lengua rumana y la profesora Dana Oprica, es un instrumento que viene a completar con más aspectos de lengua y cultura los conocimientos de los que estudian la lengua rumana o viajan a Rumanía. Cada tema está precedida por algunos datos de interés cultural que presentan unas orientaciones relacionadas con las fórmulas de saludo, con la realización de una visita, con las costumbres de los rumanos en fiestas, con las normas de circulación, etc. Como novedad hemos introducido glosarios de expresiones y exclamaciones, interjecciones y onomatopeyas, junto a un vocabulario tabú, que no sobrepasa las límites de la decencia y que ayuda a conocer algunas fórmulas familiares. Recalcamos la idea que este trabajo fue inspirado de las necesidades de los hablantes de lengua espa?ola, como nuestros estudiantes, que han viajado y viajan frecuentemente a Rumanía y que nos han presentado varias situaciones reales que explicamos a través de esta guía. Para poner un ejemplo, durante una de sus visitas en un pueblo recóndito de Bistri?a, un espa?ol nos contó que fue saludado con s?rut m?na (le beso la mano) por un grupo de ni?os, que pasaban por la calle. Incluimos esta situación sociolingüística en el capitulo correspondiente. El encanto de la lengua rumana consta también en la variedad lexical adecuada a los diferentes contextos y registros lingüísticos.

T?rténik Olivér házában, Frigyes herceg udvarában, valamint az Ardeni-erd?ben – vélhet?leg Franciaországban. Egy nagy erej? vitéz, miként nálunk majd Toldi, legy?z egy bajnokot. Bár testvére ármánya miatt meg kellett volna halnia a párviadalban, mégis az ? homlokára kerül a gy?ztesnek kijáró koszorú. ?s ezzel kezdetét veszi vessz?futása. El?bb csak bátyja, majd uralkodója haragja el?l, utóbb egyenest a szám?zetésbe. Vigaszul csupán egy mosoly, egy fehér lánykézb?l kapott amulett és ?reg szolgája sírig h? ragaszkodása szolgál. ?m az ardeni erd? mélyén további barátokra, igaz szerelemre, és el?z?tt hercegének birodalmára talál.

Volumul Save Point e un prilej bun de ?mp?care intre cele 2 p?r?i vitale autorului, cea tehnologic? ?i cea literat?, un mediu analog ?n care se gasesc instantanee, deseori in format ludic, ale unor lumi ?n care au loc evenimente at?t de mici ?i at?t de subit ?nc?t s-ar putea spune despre ele c? aproape nu au avut loc vreodat?.

ntre crile de poezie ale autoarei, Inima ca un pumn de boxeur este una dintre cele mai interesante deveniri“, una dintre multiplele sale viei“ artistice. Prima via a acestei cri a nceput n 1982 prin publicarea volumului la Editura Cartea Romneasc, constituind mpreun cu Scrisori neexpediate i Opinii despre durere revenirea n literatur a Norei Iuga dup aproape un deceniu n care poeta a avut interdicie de publicare. (Cezar Gheorghe)

Nu ?tiu c?nd au trecut 15 ani. ?n mai 2000 nu m-am g?ndit o clip? unde voi fi peste 15 ani, ?tiam c? voi face acest ziar, dac? m? va ?ine Dumnezeu ?n via??, ?nc? un an, doi, zece, dar nu m-am v?zut o clip? m?car peste un num?r at?t de mare de ani. Pentru o publica?ie, de orice fel, 15 ani ?nseamn? enorm, aproape istorie, mai ales c?nd traverseaz? vremuri de criz?, cu fluctua?ii economice uria?e, cu schimb?ri politice care pot pune cap?t ?i celui mai minunat proiect.

La serie de cuentos para ni?os ?Un corazón de Ranita” continúa con el 5? volumen, “La traición, la novia de la maldición”. Se trata de un libro que ofrece una lección de vida tanto a los ni?os, como a los padres e incluso a los abuelos. De las aventuras extraordinarias presentadas en las historietas tejidas con el hilo de la gran narración, se desprenden incesantemente nuevas explicaciones, consejos discretos, varios sentidos. De esta forma podemos aprender cómo se formaron los continentes a raíz de la lucha entre las monta?as que poblaban la Tierra al principio de los tiempos. Está también el cuento del topo, o mejor dicho la história de cómo llegó a perder la vida – una extraordianrio cuento de amor, fidelidad y venganza – y muchas otras historias palpitantes…

Vivimos en una sociedad moderna y tecnológica, tenemos un rápido y fácil acceso a la información de distintas formas. ?Ni siquiera podemos imaginarnos la vida de otra manera! Sin embargo, a veces olvidamos que las más bonitas experiencias surgen de las cosas sencillas... Leed el 6? volumen de la serie ?Un corazón de Ranita” y aprended cuál es el secreto del poder de no renunciar nunca a vuestros sue?os. Probad la Copa de la Sabiduría y adentraos en la competición para el puesto del mejor narrados, al lado del Joven Pulga y del Gusanito de Seda. Pasáoslo bien con el Mosquito Achispado y enteraos de los planes del Mosquito Cirujano de forjar su fama a cuesta del deseo de las tejoncillas de ser atractivas. ?Descubrid historias fantásticas y lecciones de vida sobre el amor, el valor y la amistad!

C??tig?tor al Concursului de Debut ?Adenium START”, edi?ia a treia, sec?iunea Proz?, romanul Vrum-vrum o are ?n centrul s?u pe Clara B., care, din empatie pentru p?l?riatul artist ratat Poeteski, pleac? spre Hollywood pentru a-i recupera acestuia Muza care ?l p?r?sise. O c?l?torie donquijotesc? spre nic?ieri, condimentat? cu tot ce a putut re?ine mai bun literatura absurdului de la Jarry ?i Harms ?ncoace.

Renumiții autori ruși Turgheniev și Gogol au descris cu măiastra lor pană vastele stepe ale patriei lor Turgheniev în Memoriile unui vânător și Gogol în Taras Bulba. Aceste admirabile opuri ce le‑am citit încă în tinerețile mele m‑au îndemnat să scriu și eu impresiunile unei vânătoare săvârșite de mine în tovărășie cu mai mulți amici ai mei prin Basarabia patria mea mai restrânsă începând de la Chișinău și cutreierând stepele bătrânului Bugeac până la gurile Dunării. Constantin Stamati

Cea mai original?? ?i deci cea mai valoroas?? pies?? na?ional?? este S?nziana ?i Pepelea feerie din care se trag viitoarele basme dramatizate din literatura rom?n??... Ultimele lucr??ri dramatice ale poetului aduc un progres de ad?ncime nea?teptat. Pe l?ng?? maturitatea tehnic?? apare facultatea crea?iei de oameni. Desigur c?? Despot-Vod?? se nutre?te din teatrul lui Victor Hugo cu toate acestea drama lui Alecsandri e original?? ?i dac?? e vorba de vreo ?nr?urire ea e din parte mai degrab?? a piesei lui Hasdeu R??zvan ?i Vidra pe care Alecsandri o numea ?n deriziune ?dramul“ de?i aceea deschidea seria dramelor istorice rom?ne. Marele patos be?ia liric?? ?i retoric?? din teatrul lui Hugo n-au trecut la Alecsandri ?nlocuite prin dizerta?ii poetice de ton minor cu prea mult?? frunz?? de cuvinte ?i prea pu?ine mari imagini. ?n schimb viziunea lumii e mai pozitiv??. Se contureaz?? de la ?nceput conflictul fundamental ?i tradi?ional din teatrul istoric rom?nesc care este nu ?ntre indivizi ci ?ntre ambi?ia voievodului pe de o parte ?i rezisten?a obiceiurilor ?i a corpurilor constituite pe de alta... George C??LNESCU. Istoria literaturii rom?ne de la origini p?n?? ?n prezent.

Tales of Space and Time, A collection of short stories: "The Crystal Egg", "The Star", "A Story of the Stone Age", "A Story of the Days to Come" & "The Man who could Work Miracles" ? Some Books of Wells: The War of the Worlds (1898) The Time Machine (1895) A Modern Utopia (1905) The Invisible Man (1897) The Island of Dr. Moreau (1896) The Food of the Gods and How It Came to Earth (1904) The Sleeper Awakes (1910) The Story of the Inexperienced Ghost (1902) The First Men in the Moon (1901) A Dream of Armageddon (1901)

Paris, iulie 1942: Sarah, o feti?? evreic? ?n v?rst? de zece ani, este arestat? ?n toiul nop?ii, ?mpreun? cu p?rin?ii ei, de poli?ia francez?, dar nu ?nainte de a-?i ?ncuia fratele ?n ascunz?toarea lor secret?, convins? fiind c? se va ?ntoarce dup? numai c?teva ore pentru a-l elibera.Paris, mai 2002: Julia, o jurnalist? american?, stabilit? de mul?i ani la Paris ?i m?ritat? cu un francez, trebuie s? scrie un articol despre razia de la Vel’ d’Hiv, cu ocazia comemor?rii a ?aizeci de ani de la acest eveniment de trist? amintire ?n istoria Fran?ei. ?n timpul investiga?iei sale, Julia descoper? ?nt?mpl?tor o serie de secrete de familie ad?nc ?ngropate, care o leag? de Sarah, ?i simte nevoia de a reconstitui destinul tragic al fetei. Pe m?sur? ce se ad?nce?te ?n trecutul ei, lucrurile pe care le afl? o tulbur? ?i o fac s?-?i pun? ?ntreb?ri cu privire la propria existen??.Se numea Sarah este povestea ?nduio??toare a dou? familii unite de un secret teribil, dar ?i o tulbur?toare pagin? de istorie: Tatiana de Rosnay descrie un episod real din Fran?a aflat? sub ocupa?ie ?i rupe t?cerea care ?nconjoar? un subiect dureros, uneori chiar tabu, din istoria francezilor.

The Financier, a novel by Theodore Dreiser Published in 1912, is the first volume of the Trilogy of Desire, which includes The Titan (1914) and The Stoic (1947).? ?? SUMMARY:?? In Philadelphia, Frank Cowperwood, whose father is a banker, makes his first money passing by an auction sale, he successfully bids for seven cases of Castile soap, which he sells to a grocer the same day with a profit of over 70 percent. Later, he gets a job in Henry Waterman & Company, and leaves it for Tighe & Company. He also marries an affluent widow, in spite of his young age. Over the years, he starts misusing municipal funds with the aid of the City Treasurer. ??? In 1871, the Great Chicago Fire redounds to a stock market crash, prompting him to be bankrupt and exposed. Although he attempts to browbeat his way out of being sentenced to jail by intimidating Mr Stener, politicians from the Republican Party use their influence to use him as a scapegoat for their own corrupt practices. Meanwhile, he has an affair with Aileen Butler, a young girl, subsequent to losing faith in his wife. She vows to wait for him after his jail sentence. Her father, Mr Butler dies; she grows apart from her family.

Dinu are 25 de ani, o carier? ?n presa de scandal ?i nemul?umiri pe toate planurile: e convins c? iubita ?l ?n?al?, a scris o carte pe care nu reu?e?te s-o publice, iar jobul s?u, de a scoate senza?ionalul din necazurile altora, nu-i aduce nici o satisfac?ie. ?n loc s?-?i accepte cu demnitate condi?ia de t?n?r intelectual rom?n, e decis s?-?i rezolve toate problemele, ?n doar o s?pt?m?n?. ?ntr-o astfel de situa?ie, de o gravitate medie, c?teva sfaturi ra?ionale ar putea fi exact ce are nevoie. Din p?cate, persoanele din jurul s?u nu se obosesc cu a?a ceva. Luca, prietenul s?u cel mai bun ?i fost coleg de facultate, ?l ?mpinge, de fiecare dat?, spre cea mai simpl? sau imoral? solu?ie. De cealalt? parte, fratele s?u Andrei ?ncearc? s?-l transforme ?ntr-un bun cre?tin, precum ceilal?i membrii ai sectei. Obsesia fa?? de starul hip-hop Ty Julius, impus? de cerin?ele publicului de tabloid, e singurul lucru care reu?e?te s?-i mai st?rneasc? sentimente puternice. Asta p?n? c?nd o ?nt?lne?te pe Simona, care i-ar putea schimba via?a complet, ?n bine, sau ?n r?u, sau poate chiar deloc.

The Titan is a novel written by Theodore Dreiser in 1914. It is Dreiser's sequel to The Financier. Sometime after being released from prison, Frank invests in stocks subsequent to the Panic of 1873, and becomes a millionaire again. He decides to move out of Philadelphia and start a new life in the West. He moves to Chicago with Aileen and his attorney is finally able to persuade Lillian to agree to a divorce. Frank decides to take over the street-railway system. He bankrupts several opponents with the help of John J. McKenty and other political allies. Meanwhile, Chicago society finds out about his past in Philadelphia and the couple are no longer invited to dinner parties; after a while, the press turns on him too. Cowperwood is unfaithful many times. Aileen finds out about a certain Rita and beats her up. She gives up on him and has an affair with Polk Lynde, a man of privilege; she eventually loses faith in him. Meanwhile, Cowperwood meets young Berenice Fleming; by the end of the novel, he tells her he loves her and she consents to live with him. However, the ending is bittersweet as Cowperwood has not managed to obtain the fifty-year franchise for his railway schemes that he wanted.

"THERE was once upon a time a king who had a garden; in that garden was an apple tree, and on that apple tree grew a golden apple every year."?These stories are the golden apples that grew on the tree in the king's garden; grew and grew and grew as the golden years went by; and being apples of gold they could never wither nor shrink nor change, so that they are as beautiful and precious for you to pluck today as when first they ripened long, long ago.??Perhaps you do not care for the sort of golden apples that grew in the king's garden; perhaps you prefer plain russets or green pippins? Well, these are not to be despised, for they also are wholesome food for growing boys and girls; but unless you can taste the flavor and feel the magic that lies in the golden apples of the king's garden you will lose one of the joys of youth.??No one can help respecting apples (or stories) that gleam as brightly today as they did hundreds and thousands of years ago, when first the tiny blossoms ripened into precious fruit.??"Should you ask me whence these stories,?Whence these legends and traditions?With the odors of the forest,?With the dew and damp of meadows?"—??I can say only that the people were telling fairy tales in Egypt, in Joseph's time, more than three thousand years ago; and that grand old Homer told them in the famous "Odyssey," with its witches and giants, its cap of darkness, and shoes of swiftness. Old nurses and village crones have repeated them by the fireside and in the chimney corner; shep-herds and cowherds have recounted them by the brookside, until the children of the world have all learned them by heart, bequeathing them, generation after generation, as a priceless legacy to their own children. Nor must you fancy that they have been told in your own tongue only. Long, long before the art of printing was known, men and women of all nations recited these and similar tales to one another, never thinking that the day would come when they would be regarded as the peculiar property of youth and childhood. ?

Un nou gen de proz? literar?? A?a s-ar p?rea, dac? pornim de la separarea ?n con?tient ?i incon?tient a sinelui uman, aprofundat? magistral de marele psihiatru elve?ian C.G. Jung ?n celebra ?i monumentala sa Carte Ro?ie. Dumitru Popescu are o bogat? oper? literar?-fic?ional? ?i nonfic?ional? – inspirat? din yona con?tientului. Baletul fantasmelor ne propune sondarea cu mijloace literare a celeilalte zone a spiritului, cu origini ?i mecanisme ?nc? greu decelabile ?i care deschide o alt? fabuloas? perspectiv? a l?untricului omenesc.

There are, roughly speaking, two distinct types of Scottish Fairy Tales. There are what may be called "Celtic Stories," which were handed down for centuries by word of mouth by professional story-tellers, who went about from clachan to clachan in the "High-lands and Islands," earning a night's shelter by giving a night's entertainment, and which have now been collected and classified for us by Campbell of Isla and others.??These stories, which are also common to the North of Ireland, are wild and fantastic, and very often somewhat monotonous, and their themes are strangely alike. They almost always tell of some hero or heroine who sets out on some dangerous quest, and who is met by giants, generally three in number, who appear one after the other; with whom they hold quaint dialogues, and whom eventually they slay. Most of them are fairly long, and although they have a peculiar fascination of their own, they are quite distinct from the ordinary Fairy Tale.