Lucrarea abordeaza teme majore ale politicii despre parlamentarism, parlament, parlamentari, care au suscitat si suscita si astazi aprige controverse, antrenand eforturi si pasiuni in toate mediile culturale si politice ale societatii in decursul vremilor.In analiza Discursurilor si dezbaterilor parlamentare, specialistii si nespecialistii au la dispozitie un bogat material arhivistic alaturi de presa timpului, rod al eforturilor parlamentarilor indiferent de sistemele de reprezentare existente in stat la un moment dat – unicameral sau bicameral.De semnalat in cuprinsul volumului este Mesajul Tronului, sustinut de Al.I. Cuza, alaturi de care intalnim maestri ai elocintei parlamentare romanesti cum ar fi M. Kogalniceanu, Titu Maiorescu, P.P. Carp, I.I.C. Bratianu, Take Ionescu, N. Iorga, O. Goga, N. Titulescu, A.C. Cuza, Al. Vaida-Voievod si multi altii.

Necesitatea acestei carti s-a impus in campul istoriografiei contemporane ca un raspuns ce se cerea stringent intr-un moment in care istoriografia in ansamblul ei a intrat intr-un serios impas girat si incurajat de predominanta agresiva si interferenta unor scoli si curente inconsistente, care de care mai zgomotoase, mai belicoase, mai ?originale“, concomitent cu intensificarea presiunii factorului politic (guverne, parlamente, tribunale, ong-uri etc).Tematica lucrarii o constituie evenimentele care au tulburat intreaga lume in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial.Studiile din aceasta carte au aparut sub semnatura celor mai prestigiosi istorici ai neamului nostru din aceasta perioada: acad. Dan Berindei, acad. Florin Constantiniu, prof. univ. dr. Gh. Buzatu (coordonatorul editiei), Stela Cheptea si multi altii.

Europa acas“ este un album creat n urma unui turneu de conferine i lecturi publice inute de ctre autoare, Aura Christi, n ara lui Homer i Aristotel. Protagonitii albumului sunt Aura Christi, Nicolae Breban, Ion Ianoi, Janina Ianoi, Andrei Potlog, Victor Ivanovici, Monica Svulescu-Voudouri. Protagonistul cel mai important, ns, este fr ndoial Marea Elad i cultura ei, civilizaia acestei ri mitice - temelia civilizaiei europene moderne. Albumul conine poeme i comentarii, dar i imagini memorabile realizate de poeta Aura Christi la Delphi, Atena i alte epicentre legendare ale civilizaiei europene.

Cititorul va redescoperi, citind aceast? carte, istoriile, uneori-adeseori, scandaloase ale celebrelor cupluri bucure?tene, inclusiv c?teva din pove?tile de dragoste care s-au legat ?ntre domni?ele noastre ?i str?inii ajun?i la Bucure?ti, fie ?n calitate de diploma?i, fie de militari. Nu lipsesc din aceste pagini nici arti?tii din galeria ?aman?ilor magnifici“ ai Bucure?tilor de odinioar?. Un exemplu este povestea rivalit??ii Eminescu – Caragiale ?n ceea ce-o prive?te pe Veronica Micle sau povestea dublei pasiuni a arhitectului Alexandru Orascu – pentru so?ia sa Elena Marcovici ?i pentru ora?ul natal pe care visa s?-l ridice din cenu?? ?i ruine. Un Bucure?ti al Afroditei ?i al lui Eros (cum ?i mergea vestea ?nca din veacul fanariot, potrivit calug?rului grec Daponte), nu era de ?nchipuit f?r? evocarea vestitelor baluri din palatul ?u?u ?i nici f?r? evocarea cuplului Grigore ?i Irina ?u?u, arbitri ai elegan?ei, ospitalit??ii ?i curtoaziei specifice secolului al XIX-lea.

Istoria serviciilor de informa?ii sovietice continu? s? fie un mister“, m?rturise?te Boris Volodarski, fost c?pitan în Serviciul de Informa?ii Militare din URSS (GRU), unul dintre cei mai mari exper?i în studierea serviciilor secrete sovietice. ?i tot Volodarski este de p?rere c? majoritatea materialelor publicate pe aceast? tem? este plin? de falsuri ?i de informa?ii distorsionate, incluzând aici ?i memoriile publicate de fo?tii agen?i. Noile documente disponibile ast?zi ne permit s? cunoa?tem mult mai bine adev?rul despre interven?ia sovietic? în Spania ?i rolul jucat de agen?ii URSS: Gerö, Grigulevici, Philby (ini?ial trimis cu misiunea de a-l asasina pe Franco), Kol?ov ?i, mai ales, Lev Nikolski, cunoscut drept Aleksandr Orlov – omul care i-a în?elat pe Stalin ?i pe cei de la CIA, ?i chiar lumea întreag? cu memoriile sale. Acesta a condus, din februarie 1937, sta?ia NKVD din Spania ?i a fost responsabil de o etap? important? a regimului de teroare sângeroas?, care a inclus asasinarea lui Kurt Landau ?i a lui Andreu Nin. Cartea de fa??, care demonteaz? o cantitate impresionant? de fabula?ii, falsuri ?i minciuni, ce continu? s? fie propagate ?i ast?zi, va fi, f?r? îndoial?, o referin?? indispensabil? pentru to?i cei care î?i propun s? studieze R?zboiul Civil din Spania.

Junimea ?i revista Convorbiri literare, pentru o ?ar? ca a noastr?, a tuturor nea?ez?rilor, au fost un suflu de temeinicie care s-a mai repetat ?n perioada interbelic?, f?r? a reu?i s? se coaguleze ca urmare a r?zboiului ?i dictaturilor ce l-au ?nso?it ?i urmat; suflu care pare ?nc? departe, ca s? nu spunem imposibil s? revin? ?n cultura rom?n? sub presiunea globalismului ?i multiculturalismului, a deconstruc?iei cu program ?n toate manifest?rile social-culturale, materiale ?i spirituale. E un model care, dup? o sut? cincizeci de ani, ?nc? ??i trimite razele f?r? a primi o reflectare pe m?sur?.Ceea ce deosebe?te criticismul junimist de criticile epocii ?i, ?n parte, ?i de al ?nainta?ilor este atitudinea comun?, afirmat? de Maiorescu, respectul adev?rului.Importan?a ?i influen?a junimismului ?n sfera politic? sunt de acela?i nivel cu cele afirmate ?n plan cultural ?i literar, e drept, nu cu aceea?i durabilitate, politicul este mult mai efemer, dar nu mai pu?in implicat ?i cu efecte imediate ?i adesea pe termen mediu ?i lung ?n via?a social? a ??rii. (Cassian Maria Spiridon)

Aceast? carte este un demers pe care l-am g?ndit ca pe o lucrare de sintez? care s? surprind?, ?n m?sura posibilit??ilor, puncte de referin?? ?ntre texte ?i autori din perioade diferite, din Evul Mediu european ?i Rena?tere, con?tient? fiind c? epoca medieval? nu trebuie considerat? cu nimic mai prejos dec?t grandorile Greciei vechi sau ale Rena?terii. Problematica acestui concept al Alegoriei ?n receptarea sa de c?tre literatura Evului Mediu, dar ?i de c?tre epocile ulterioare, este complex? ?i bogata bibliografie ce i s-a consacrat ?n ultimele decenii nu face dec?t s? provoace la noi discu?ii ?i interpret?ri a?a cum este ?i aceast? lucrare.

Adam Smith's masterpiece, first published in 1776, is the foundation of modern economic thought and remains the single most important account of the rise of, and the principles behind, modern capitalism. Written in clear and incisive prose, The Wealth of Nations articulates the concepts indispensable to an understanding of contemporary society.

The Federalist Papers are a series of 85 articles advocating the ratification of the United States Constitution. Seventy-seven of the essays were published serially in The Independent Journal and The New York Packet between October 1787 and August 1788. A compilation of these and eight others, called The Federalist, was published in 1788 by J. and A. McLean. The Federalist Papers serve as a primary source for interpretation of the Constitution, as they outline the philosophy and motivation of the proposed system of government. The authors of the Federalist Papers wanted to both influence the vote in favor of ratification and shape future interpretations of the Constitution. According to historian Richard B. Morris, they are an "incomparable exposition of the Constitution, a classic in political science unsurpassed in both breadth and depth by the product of any later American writer."

Apariia n 1948 a primei reviste romneti n exil, la Paris, intitulat de creatorii ei, Virgil Ierunca i Mircea Eliade, Luceafrul“, a venit dup ce tvlugul sovietic reuise s anihileze n ar Romnia politic, iar pe cea spiritual parial, ducnd, dup cum spunea Julien Benda, la trdarea crturarilor. Reacia la aceast stare a venit, aa dup cum era i firesc, din partea unor intelectuali exilai i cu precdere a lui Virgil Ierunca, unul dintre cei doi componeni a ceea ce putem denumi instituia Lovinescu – Ierunca“. Acest cuplu a tiut s prezerve valorile romneti i nu numai pe cele spirituale, s anime, s conving, s scoat din inerie pe acei intelectuali romni exilai care i cutau menirea n acea lume care, pe atunci, nu oferea, ca mai trziu, linitea interioar att de necesar creaiei. Ierunca a fost deseori cel care l-a mpins pe Mircea Eliade s nu rmn ancorat ntr-o literatur de mrturii, ci ntr-o via activ de creaie, de cutri. Volumul de fa, care ne restituie“ Luceafrul“, se datoreaz meritului deosebit al autorilor Mihaela Albu i Dan Anghelescu.Studiul efectuat cu ntreaga dragoste i acribie a cercetatorului ne dezvluie, cu rafinament, ndeosebi o cunoatere aprofundat a simirilor celor care, cu 60 de ani n urm, nu abdicaser de la datorie. Impresioneaz nu numai relatarea faptic, dar i bogia cu care cei doi autori pun n relaie imensul lor bagaj cultural cu ceea ce au produs cu o jumtate de secol n urm autorii Luceafrului“.“ (Dinu Zamfirescu)

O istorie politico-sentimental? a capitalei noastre. De ce o istorie politico-sentimental?? Pentru c?, ?n evolu?ia Bucure?tiului, de-alungul secolelor, afacerile politice s-au ?mpletit adesea, inevitabil, cu b?t?ile inimii. Chiar prima perioad? a cet??ii, ca ?i capital? domneasc?, tutelat? de figu ra dominant? a doamnei Chiajna, poate fi b?nuit? de un senzualism crud care a deschis drum acelui fenomen pe care Ionescu-Gion ?l numea at?t de plastic ?ginecolatrie“, adic? ascultarea dovedit? de domnitorii valahi fa?? de so?iile lor.

Cartea t?n?rului universitar Mihai-Bogdan Marian consacrat? analizei conflictelor interna?ionale este o invita?ie la luciditate, la reflec?ie autonom?, dezinhibat?, la cercetare aplicat?, f?r? prejudec??i ?i partizanate apriorice. Autorul este un analist pentru care exerci?iul ?n sine al disec?rii cauzelor ?i ?mprejur?rilor ce favorizeaz? apari?ia ?i acutizarea conflictelor interna?ionale nu este unul fortuit sau gratuit. Ideea sa tutelar? este c? orice astfel de conflict poate fi pre?nt?mpinat. Iar dac?, fatalmente, el s-a declan?at ?i s-a dezvoltat, sc?p?nd poate de sub control, poate fi dezamorsat, factorii angrena?i ?n acest proces av?nd la ?ndem?n? algoritmi ?i proceduri standard care nu trebuie s? fac? obiectul unei ac?iuni in extremis, care s? justifice de fapt prin e?ec escaladarea ?n continuare a conflictului ca atare. (Mihai Milca)

Cartea constituie un foarte dens ?i interesant manual indirect de istorie a Americii, adres?ndu-se elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori. O carte despre fragmentele cele mai controversate ale istoriei Americii.

Un fascinant discurs despre unul dintre cei mai celebri ?i cei mai disputa?i actori ?i regizori, cu istorii scandaloase al c?ror personaj atipic a fost, cu via?? – nu totdeauna lipsit? de r?sp?ntii ?i suspans – de culise a acestui filosof al scenei ?i bufon metafizic al existen?ei. Autoarei i s-a decernat pentru aceast? carte Premiul Uniunii Cinea?tilor din Rom?nia.

Specialist ?n domeniul avangardei, scriitorul – extrem de incomod uneori! – Ovidiu Morar, scrie despre scriitorii evrei din Rom?nia ?ntr-un stil incomod, m?nat de un zeu al drept??ii, impar?ial ?i feroce. Cine sunt scriitorii evrei? ?n ce m?sura ei se deosebesc de rom?ni, unguri, francezi, ?i ?n ce m?sur? se aseam?n?? Aceste ?i multe alte ?ntreb?ri mai mult sau mai pu?in comode revin aidoma unui laitmotiv pe parcursul c?r?ii, scrise ?ntr-un stil alert, incitant, cu note v?dit incomode, iar pe aclouri de-a dreptul provocatoare.

Indezirabilii, publicat sub egida Institutului de Istorie ?George Bari?iu“ al Academiei Rom?ne, scoate la lumin? informa?ii pu?in cunoscute despre exodul etnicilor evrei, rom?ni, ru?i ?i ucraineni din URSS ?n Rom?nia.Cauzele, mijloacele emigr?rii, reac?ia autorit??ilor, a popula?iei autohtone ?i a organiza?iilor interna?ionale, fenomenele conexe sunt relevate ?n contextul profundelor transform?ri sociale ?i politice din perioada 1919-1939. Prezentarea unor texte scrise de ?i despre emigran?i ofer? detalii asupra atrocit??ilor comise de regimul sovietic, a modului ?n care au fost percepu?i ?i a celui ?n care au perceput indezirabilii statul na?ional unitar rom?n.Fragment din subsec?iunea ?Trecerea Nistrului ?n ambele sensuri: motive ?i consecin?e“Unul din efectele masacrelor de la Nistru din lunile februarie-martie 1932 ?i ale noului val de refugia?i din RASS Moldoveneasc? asupra opiniei publice din Rom?nia a constat ?n exprimarea pozi?iei fa?? de evenimentele tragice ?n publica?ii. Jurnali?tii ?i cercet?torii nu s-au limitat la analiza evenimentelor, ci au publicat o serie ?ntreag? de materiale despre istoria regiunii transnistrene ?i a rom?nilor de acolo. De exemplu, potrivit lui Pamfil ?eicaru, amplificarea represiunilor din URSS reprezenta unul din aspectele luptei ?mpotriva tradi?iei (familia, p?m?ntul, religia), iar rom?nii transnistreni – un bastion de ?nd?r?tnic? rezisten?? a tradi?iei. ?n fapt, purificarea regiunii transnistrene, echivala cu desfiin?area pseudo-autonomiei moldovene?ti, iar dispari?ia entit??ii intra ?n linia necesit??ilor de via?? ale centraliz?rii Moscovei, trec?nd peste particularit??ile provinciale. Motivele extermin?rii sunt rezumate ?n finalul analizei: ?Moldovenii n-au fost buni, n-au slujit scopurilor pentru care li se d?duse chiar ?i titlul de Republic? Moldoveneasc?, dispari?ia lor a ap?rut ca o porunc? nivelatoare a standardului na?ional conceput de Stalin. ?i de pe p?m?nturile unde tr?iesc de veacuri, de pe malurile Nistrului, sunt porni?i ?n dep?rt?rile pustii ?i ?nghe?ate ale Siberiei. Drumul lung ?i greu, foamea, bolile, le va tot ?mpu?ina num?rul, p?n? ce nu va mai r?m?ne niciunul din neamul blestemat al moldovenilor, ace?ti ?nd?r?tnici adversari ai uniformiz?rii staliniste. De-a lungul Rusiei ro?ii (tot at?t de milostiv? ca ?i Rusia ?arist?) mormintele lor vor ?nsemna drumul crucific?rii moldave. ?i ieri ?i azi Pohod na Sibir! Numai imbecilii ??i ?nchipuie c? esen?a na?iilor se schimb? prin revolu?ii“. La 23 martie 1932, sub impresia cazurilor, individuale sau de grup, aproape zilnice, de ?mpu?care a ??ranilor rom?ni care ?ncercau s? p?trund? din Transnistria ?n Rom?nia, Pamfil ?eicaru dezvolta ideea de standardizare spiritual? prin represiune masiv?, exterminatorie, ?ntr-un articol cu accente directe antiminoritare ?i indirecte antiguvernamentale. Raportat la incapacitatea sau imposibilitatea opririi crimelor de la frontiera sovieto-rom?n?, directorul Curentului propunea efectuarea unui schimb de popula?ie cu URSS, mediat de Societatea Na?iunilor: ?[…] exact ?n propor?ia numeric? a moldovenilor de peste Nistru ce ni s-ar trimite, am expedia comuni?ti ruteni, oameni converti?i ce nu ar mai necesita at?ta trud? uciga?? c?te sunt constr?nse autorit??ile sovietice s? fac?“. O critic? explicit? viza rolul activ pe care ar fi trebuit s?-l joace Societatea Na?iunilor: ?Un mijloc foarte simplu de a curma un asasinat, un semn de prezen?? uman? a institu?iei de asisten?? a popoarelor, de activ? prezen?? a Societ??ii Na?iunilor“. Trebuie men?ionat ?ns? faptul c?, ?ntr-un articol ulterior, se consemna sprijinul acordat de A. ?ulghin, reprezentantul ucrainean la Geneva, delega?iei Rom?niei, care a cerut condamnarea masacrelor de la Nistru ?n format multilateral. Mai mult dec?t at?t, putem observa c? ucrainenii sunt men?iona?i pe l?ng? etnicii rom?ni ca victime ale atrocit??ilor: ?Masacrele s-au repetat, ??ranii au fost ?mpu?ca?i f?r? mil?, rom?ni ?i ucraineni laolalt?“.

The Art of the StoryTeller

According to Wikipedia: "John Ruskin (8 February 1819 – 20 January 1900) is best known for his work as an art critic, stage writer, and social critic, but is remembered as an author, poet and artist as well. Ruskin's essays on art and architecture were extremely influential in the Victorian and Edwardian eras."

According to Wikipedia: "John Ruskin (8 February 1819 – 20 January 1900) is best known for his work as an art critic, stage writer, and social critic, but is remembered as an author, poet and artist as well. Ruskin's essays on art and architecture were extremely influential in the Victorian and Edwardian eras."

From the collection of Dr. Ludwig Nohl, also his letters to the Archduke Rudolph, Cardinal-Archbishop of Olmuetz, from the collection of Dr. Ludwig Ritter von Koechel. Translated by Lady Wallace. According to Wikipedia: "Ludwig van Beethoven (16 December 1770 – 26 March 1827) was a German composer and pianist. He was a crucial figure in the transitional period between the Classical and Romantic eras in Western classical music, and remains one of the most acclaimed and influential composers of all time."

Classic Elizabethan play. According to Prof. Felix Schelling in his introduction to the Complete Plays of Ben Jonson: "THE greatest of English dramatists except Shakespeare, the first literary dictator and poet-laureate, a writer of verse, prose, satire, and criticism who most potently of all the men of his time affected the subsequent course of English letters: such was Ben Jonson, and as such his strong personality assumes an interest to us almost unparalleled, at least in his age." According to Wikipedia: "Benjamin Jonson (c. 11 June 1572 – 6 August 1637) was an English Renaissance dramatist, poet and actor. A contemporary of William Shakespeare, he is best known for his satirical plays, particularly Volpone, The Alchemist, and Bartholomew Fair, which are considered his best, and his lyric poems. A man of vast reading and a seemingly insatiable appetite for controversy, Jonson had an unparalleled breadth of influence on Jacobean and Caroline playwrights and poets"