THE story of Cleopatra is a story of crime. It is a narrative of the course and the consequences of unlawful love. In her strange and romantic history we see this passion portrayed with the most complete and graphic fidelity in all its influences and effects; its uncontrollable impulses, its intoxicating joys, its reckless and mad career, and the dreadful remorse and ultimate despair and ruin in which it always and inevitably ends.??Cleopatra was by birth an Egyptian; by ancestry and descent she was a Greek. Thus, while Alexandria and the delta of the Nile formed the scene of the most im-portant events and incidents of her history, it was the blood of Macedon which flowed in her veins. Her character and action are marked by the genius, the courage, the originality, and the impulsiveness pertaining to the stock from which she sprung. The events of her history, on the other hand, and the peculiar character of her adventures, her sufferings, and her sins, were determined by the circumstances with which she was surrounded, and the influences which were brought to bear upon her in the soft and voluptuous clime where the scenes of her early life were laid..??Egypt has always been considered as physically the most remarkable country on the globe. It is a long and narrow valley of verdure and fruitfulness, completely insulated from the rest of the habitable world. It is more completely insulated, in fact, than any literal island could be, inasmuch as deserts are more impassable than seas. The very existence of Egypt is a most extraordinary phenomenon. If we could but soar with the wings of an eagle into the air, and look down upon the scene, so as to observe the operation of that grand and yet simple process by which this long and wonderful valley, teeming so profusely with animal and vegetable life, has been formed, and is annually revivified and renewed, in the midst of surrounding wastes of silence, desolation, and death, we should gaze upon it with never-ceasing admiration and pleasure. We have not the wings of the eagle, but the generalizations of science furnish us with a sort of substitute for them. The long series of patient, careful, and sagacious observations, which have been continued now for two thousand years, bring us results, by means of which, through our powers of mental conception, we may take a comprehensive survey of the whole scene, analo-gous, in some respects, to that which direct and actual vision would afford us, if we could look down upon it from the eagle's point of view. It is, however, so-mewhat humiliating to our pride of intellect to reflect that long-continued philosophical investigations and learned scientific research are, in such a case as this, after all, in some sense, only a sort of substitute for wings. A human mind connected with a pair of eagle's wings would have solved the mystery of Egypt in a week; whereas science, philosophy, and research, confined to the surface of the ground, have been occupied for twenty centuries in accomplishing the undertaking.

anakkale Sava üzerine zellikle son yllarda yazlan kitaplarda doru ve dürüst yaklamlara da, cehaletin, aymazln, tarihe ihanetin ve yalann bin bir türlüsüne de rastlamak mümkün… ylesine aknlk yaratacak rnekler var ki... Kimisi, deniz savalar (18 Mart) ile Gelibolu’daki kara savalarn (25 Nisan) kronolojik olarak ayrt edebilecek bilgiden bile yoksun! ünkü gerei ideolojiye kurban etmeyi kafaya koymular bir kere… Tek ama, her ne pahasna olursa olsun anakkale’den Mustafa Kemal’in adn silip atmak… Mustafa Kemal’in ad gemesin, Mustafa Kemal o baardan pay almasn yeter! Varsn verdikleri tarihler de, saylar da, ordularn muharebe düzenleri de yalan-yanl olsun, ne kar! Meydan bo zannedilmesin... te polemik konular, yalanlar, iftiralar ve tarihi gerekler... --- YAZAR ZGEM----- Tayfun AVUOLU (1964 / …) Uluda niversitesi Eitim Fakültesi Alman Dili Anabilim Dal (1985) mezunu. renciyken 1983 yl balarnda Türk Haberler Ajans (THA) Bursa Bürosu’nda muhabirlie balad. Bursa’daki yerel gazeteler Hkimiyet, Olay, Bursa hkimiyet ve Kent gazetelerinde muhabir, istihbarat efi, haber müdürü, yaz ileri müdürü olarak alt. Bursa hkimiyet ve Bursa Haber gazetelerinde genel yayn ynetmenlii grevinde bulundu. Halen Bursa yerel basnndaki almalarn sürdürüyor. ada Gazeteciler Dernei (GD) Bursa ubesi’nde iki dnem (1997-2001) bakanlk yapan Tayfun avuolu, Bursa Gazeteciler Cemiyeti’nde (BGC) bir dnem (2009-2012) ynetim kurulu üyeliinde de bulundu. Basn meslek rgütlerinden ok sayda dül de alan, sürekli basn kart sahibi Tayfun avuolu, ngilizce retmeni Nesrin avuolu ile evli olup, Altu ve Alper’in babasdr. lk kitab “anakkale 1915, ftiralar, Yalanlar, Polemikler”, 2014’ün ubatnda Kasta Yaynevi (stanbul) tarafndan yaynland.

Inchizi?ia spaniol?, poate cea mai temut? institu?ie din istoria omenirii, a fost ?nfiin?at? ?n 1478 de Regii Catolici, Ferdinand ?i Isabella, ?i abolit? abia ?n 1834, odat? cu R?zboaiele Napoleoniene. Spre deosebire de Inchizi?ia medieval? din restul Europei, cea din Spania ?i Portugalia s-a r?sp?ndit ?n coloniile iberice din Asia, Africa ?i America de Sud, ajung?nd s? terorizeze, timp de peste trei secole, nu mai pu?in de patru continente.Care au fost ?ns? motivele ?nfiin??rii ei? De ce provoca at?ta team?? Cine erau victimele torturate ?i arse ?n autodafeuri? Toby Green readuce la via?? aceast? perioad? a istoriei cu ajutorul uria?ei arhive inchizitoriale p?strate ?i prezint? nenum?rate cazuri judecate de Sf?ntul Oficiu, de la arhiepiscopi la oameni obi?nui?i, victime inocente ale unui sistem diabolic. De?i ?nsp?im?nt?toare, aceste pove?ti sunt un exemplu al rezisten?ei spiritului uman ?n fa?a absurdului ?i a r?ului. Toby Green ne dezv?luie mecanismele prin care pot ap?rea persecu?ia ?i teroarea, dar ?i felul ?n care pot fi evitate. Inchizi?ia este un avertisment venit din trecut, o lec?ie a istoriei pentru noi to?i!

Ilie Badescu, sociologul care a redeschis dezbaterea privind puterea si importanta pe care o are spiritul si desavarsirea fiintei si societatii, in lucrarea de fata ne vorbeste despre forta invataturilor precum si despre devierile prin care sunt propagate in lume falsele invataturi.

Vera Maria Rosenberg a fost, probabil, cea mai important? femeie spion din al Doilea R?zboi Mondial. N?scut? ?n 1908 la Gala?i, a emigrat ?n Marea Britanie ?n 1933, fiind recrutat? ?n tinere?e de serviciile de informa?ii britanice. Ulterior ?i-a schimbat numele, pentru a-?i ascunde originea evreiasc?, iar dup? stabilirea ?n Marea Britanie a participat la nenum?rate misiuni secrete, ajung?nd ?n fruntea SOE, serviciul de opera?iuni speciale creat de Winston Churchill. Agen?ii ei au participat la nenum?rate opera?iuni vitale, inclusiv la preg?tirea debarc?rii ?n Normandia. ?n 1987, Fran?ois Mitterand i-a acordat Legiunea de Onoare, pentru aportul ei la eliberarea Fran?ei. Dup? r?zboi, Vera Atkins s-a retras ?ntr-un sat din Anglia, unde a r?mas p?n? la moarte, ?n 2000. Via?a i-a fost ?nconjurat? de mister, ?i pu?ini au ?tiut cine este cu adev?rat. Biografia lui Sarah Helm dezv?luie secretele celei despre care Ian Fleming, creatorul celebrului James Bond, spunea ??n adev?rata lume a spionilor, Vera Atkins a fost ?eful.“

Cititorul va g?si ?n cartea mea un Bucure?ti al scriitorilor, un Bucure?ti al oamenilor politici ?i al gazetarilor, un Bucure?ti al dueli?tilor de ocazie ?i al fan?ilor de salon, al boierilor risipitori ?i sibari?i, al briganzilor de felul unor Tunsu, Grozea sau Iancu Jianu, al domnitorilor cu sau f?r? noroc, al pasiunilor amoroase, al dramelor ?i comediilor vie?ii, o adev?rat? surs? de subiecte pentru scenari?tii care vor s?-?i ?ncerce norocul ?n produc?ia unor seriale TV, ca s? nu spun ?telenovele“. Exist? oameni care merit? aminti?i cu p?r?ile lor bune ?i rele, domnitori ca Mircea Ciobanul, Matei Basarab, Br?ncoveanu, Mavrocorda?ii, Nicolae Mavrogheni, Ioan Gheorghe Caragea, Gheoghe Bibescu, Barbu ?tirbei, Alexandru Ioan Cuza, Carol I sau boieri ca Mihai Cantacuzino, Kre?ule?tii, V?c?re?tii, logof?tul Dudescu, Ion C?mpineanu, Ion Ghica, Nicolae B?lcescu, arhitec?i ca Alexandru Or?scu ?i al?ii. Am pornit ?n scrierea acestei c?r?i av?nd ?n fata ochilor r?ndurile scriitorului Mircea Constantinescu, foarte inspirat atunci c?nd afirma ?n romanul sau documentar ?C?nd toca la Radu Voda“ ca ?Bucure?tii nasc pove?ti de amor ca o mam? eroin?“.

Manifesto of the Communist Party (German: Manifest der Kommunistischen Partei), often referred to as The Communist Manifesto, was first published on February 21, 1848, and is one of the world's most influential political manuscripts. Commissioned by the Communist League and written by communist theorists Karl Marx and Friedrich Engels, it laid out the League's purposes and program. The Manifesto suggested a course of action for a proletarian (working class) revolution to overthrow the bourgeois social order and to eventually bring about a classless and stateless society, and the abolition of private property.

Volumul Sublimul tr?d?rii reprezint? o incursiune ?n lumea ?multidimensional?“ a crea?iei teatrale. Convins de existen?a unor straturi rarefiate ale spiritului, ?n care reprezenta?ia a fost h?r?zit? s? existe, autorul se ?ndep?rteaz? de orice interpretare ?vulgar?“, la prima m?n?, a artei scenice. F?c?ndu-se apel la teorii ale esteticii teatrale, dar ?i ale filosofiei, psihanalizei, exegezei ?i criticii literare, ne este relevat un univers artistic complicat, complex, predispus unei analize profunde. Astfel, locul care ?i este destinat spectatorului nu mai este acela de privitor pasiv, ci de partener al actorilor.?Oper?nd alegerea de sine“, spectatorul iese din plasa esteticului nu pentru a-i desfide rostul, ci pentru a se proiecta ?n centrul ac?iunii scenice, ?ntr-un loc ?n care ??i poate afirma prezen?a. Actul ?lecturii“ teatrului implic? ?ndatoriri egale cu cele din spa?iul public, for??ndu-l pe insul aflat ?n sala de spectacol s? faca o eschiva printre imperativele vie?ii, consider?nd interpretarea ca circumscriere concret? ?n ?legea universal?“ a eticului. Doar ?n acest fel, spectatorul poate accepta responsabilit??i legate de ceea ce i se ?nt?mpl?, atent la (?i preocupat de) via?a sa superioar?, spiritual?.“

** Pamella Singh – Miss India 1982… spioan? de pat la NATO ** Frumoasele Miss, prad? u?oar? pentru trafican?ii de stupefiante ** Angela Nichitin – Miss Johannesburg, victim? a traficului de carne vie ** O Miss pentru solda?ii americani din Irak ** Miss Diaspora… uneori important poten?ial pentru spionaj ?i contraspionaj? ** Momeal? pentru pedofili ** Tita Cristescu, fost? Miss Rom?nia, ucis? cu cianur? de potasiu ** Concursurile Miss ?i reginele alese, motiv de scandal ?i crim?? ** Heather Whitestone – Miss America 1994, sub teroarea unui obsedat ** Evreica Lise Goldarbeiter – Miss Univers 1929 a supravie?uit nazismului ** C?teva regine… surpriz? **** Zsa Zsa Gabor – Miss Ungaria 1936. Nou? c?s?torii ?i scandaluri cu duiumul ** Rosemarie Frankland – Miss Univers 1961, ucis? de singur?tate? ** Imelda Marcos – Miss Leyte ?i ?Muza Manilei“ al?turi de un dictator ** Bess Myerson – Miss America 1945, de la politicieni, la mafio?i ** Plou? cu Miss-uri: Nud, Fund Mare, Jumbo ?i mai tr?snite ** Miss Penitenciar sau… Miss Pu?c?rie? ** Zig-zag ?n lumea concursurilor de frumuse?e ?i a concurentelor. Pilule dulciFiecare om, evident, are destinul s?u. Reginele au avut ?i au, ?i ele, firesc, destinul lor. Cele ?ncoronate ?i declarate ca atare datorit? frumuse?ii lor fizice ?i intelectuale sunt, de multe ori, superioare celor n?scute cu s?nge albastru, dar totodat? ele sunt expuse ?i mai mult unor pericole ce le dau t?rcoale. Tenta?iile ce apar des ?i capcanele ce li se ?ntind fostelor Miss sunt de multe ori ?irezistibile“. Din nefericire, unele tinere nu le-au sesizat la timp ?i, treptat, uneori f?r? voia lor, au c?zut ?n plasa unor servicii de spionaj sau a unor re?ele mafiote interna?ionale, implicate ?n traficul cu droguri, armament ?i fiin?e umane. Altele, ?ns?, au avut un destin ?i mai tragic, ajung?nd dup? gratii sau devenind ?inta unor asasinate care au f?cut v?lv? ?n pres?.Au fost ?ns? ?i ?Regine“ fericite. Din p?cate, pu?ine ?i pentru o perioad? scurt? de timp. Nici ?n lumea Miss-urilor n-au fost ?i nu vor fi dou? destine la fel.O carte ce cuprinde un soi de miniromane poli?iste, axate pe soarta, uneori-adeseori, dramatic? a reginelor frumuse?ii.

i corbul, croncnind, a rguit, Vestind c sorii fost au aruncai! Venii! Venii! Voi, duhuri, ce vegheai Pe gndurile morii, crunta zee! i m nvai s nu mai fiu femeie! M umplei, de la cretet pn’ la tlpi Cu o rutate nenduplecat! The raven himself is hoarse That croaks the fatal entrance of Duncan Under my battlements. Come, you spirits That tend on mortal thoughts, unsex me here, And fill me from the crown to the toe top full Of direst cruelty!

Fire?te c?, de la schimbarea de paradigm? numit? apari?ia genurilor rock ?i folk (precedate de jazz, dar mai cu seam? de blues... ?i ?n m?sur? cov?r?itoare de explozia beat!), ?n Rom?nia comunist? (?ncerc?nd mereu s? fie sincron? cu voga occidental?), lucrurile n-au fost tocmai roz. Unii chiar se bat ?n piept c? de la ei ?ncoace se poate vorbi de...; al?ii (implica?i direct) sunt sc?rbi?i de ceea ce se ?nt?mpl?, mai cu seam? ?n lipsa unei istorii oficiale ?i documentate, ?i ??i v?d de treab?. ?n era net/Wikipedia, oricine se poate da ?n stamb?, se poate lua la tr?nt? (sub pav?za anonimatului, implicit a nesim?irii) cu orice; cum anticipa parc? Andy Warhol, a venit vremea ?n care oricine va fi fost vedet? 15 minute.Dar au existat ?i vedete reale, grei ai genurilor a?a-zis u?oare, mon?tri sacri! Celor acum ?n umbr? (cite?te underground) le este dedicat acest volum. M?rturii orale puse cap la cap despre aceia care au trecut ?i – iat? – se ?ntorc ?n Clubul Arhitecturii. Dac? un Cenaclu ?Flac?ra“, la ?nceput genial ?n scopuri, a fost mai apoi r?st?lm?cit ideologic ?i impus aproape cu for?a p?n? la implozie, clubul – recte pivni?a – din strada Bl?nari nr. 14 a rezistat peste decenii intrinsec; pe temelia solidificat? de la o zi la alta, de la un artist la altul, de la o bere la alta... Din student ?n student (dar nu numai prin ei), ?tafeta a tot fost preluat? de genera?iile care s-au perindat, iar ast?zi ne-am trezit cu o ?ntreag? istorie care apas? pe funda?iile cl?dirii vechi..., dar f?r? bulin? ro?ie! Nu, Club A nu va c?dea, a?a cum va exista ?n continuare ?i Casa Studen?ilor din Bucure?ti (ca ?i cele din Timi?oara, Ia?i, Cluj...), ?i Radioul, ?i Televiziunea, ?i Electrecordul...Din cuprins: Amintiri ? Clubul de pariuri muzicale sau Cu... v?nt ?nainte... din pupa! ? A fost o dat?... din 1969 ? Primul Festival Na?ional de Muzic? Pop ?Club A“ (16–22 decembrie 1969) ? Ro?u ?i Negru ? Romanticii ? Chromatic Grup ? Sideral (Modal Quartet) ? Olympic ‘64 ? Phoenix ? Coral... ?i Adrian Ivani?chi ? Al doilea Festival Na?ional de Muzic? Pop ?Club A“ (10–17 mai 1971) ? Modern Grup ? Metronom ? Mondial ? Timi?oara, la vest de Rom?nia ? Carusel ? Post-scriptum la al doilea festival ? Folk ?n Club A ? Mihai Munteanu ?Michone“ ? Dorin Liviu Zaharia ?Chubby“ ? Mircea ?Ciocu“ Vintil? ? Florian ?Mo?u“ Pitti? ? Doru St?nculescu ? Sorin Minghiat ? Dan Oprina ?i Mircea Valeriu Popa ? Nicu Vladimir ? Marcela Saftiuc ? Adriana Ausch ? Anda C?lug?reanu ? Zoia Alecu ? Catena ? FFN ? Valeriu Sterian (?i Compania de Sunet) ? Mircea Bodolan ? Curtea Veche nr. 43 ? Al treilea Festival ?Club A“ (5–8 iunie 1979) ? Metropol ? Academica ? Experimental Q ? Modal Q ? Mircea Florian (din Transilvania) ? Al patrulea Festival ?Club A“ (16–19 martie 1981) ? Dan Andrei Aldea ?i Sfinx ? Pro Musica ? Accent ? Redivivus ? Basorelief ? Gramophon/Post Scriptum ?i... Mircea Baniciu ? Semnal M ? Sorin Chifiriuc ?i Domino/Roata ? Grup ‘74 ? Club A – 15 ani (12–17 martie 1984) ? Nicu Alifantis ? Iris ? Liviu Tudan & Ro?u ?i Negru ? Al cincilea Festival ?Club A“ (28 februarie–1 martie 1990) ? Compact ? Holograf ? Celelalte Cuvinte ? Gala ?Club A – 30 de ani“ (18 iunie 1999)?/ ?Club A – 34 de ani“ (4 iunie 2003) ? Sfinx (Experience) ? Alexandru Andrie? ? Cargo ? Timpuri Noi ? Sfatul ?b?tr?nilor“ ? Al ?aptelea Festival ?Club A“ (13–18 mai 2011) ? Imagini ?necenzurate“

O nuan autobiografic, perfect ntemeiat, irizeaz concepia lui Breban de la acest nivel, miza mare a ideii fiind aceea de a demonstra – ceea ce romancierul a mai fcut… – c generaia din care face el nsui parte (Nichita Stnescu, Matei Clinescu etc.) a transformat literatura ntr-un asemenea mediu germinativ de excelene, prin intermediul promovrii esteticului ca replic alternativ sublim la grotescul ideologic din jur. Trebuie s recunoatem c Breban rmne seniorial i impecabil de fiecare dat cnd enun aceast dihotomie: de pild, nu trebuie uitat faptul c Istoria dramatic a prezentului s-a zamislit cnd mpotriva autorului se trgea cu tunul, pe motivul orchestratei acuze de colaborare cu Securitatea. Nici un raspuns n volum, nimic insidios, revanard sau resentimentar: doar idei i fapte, nu psihologie. Jos plria!“ (tefan Borbély)Numai cultura, carevaszica, ne poate lecui de aceast nesiguran identitar i numai ea poate nnobila istoria noastr de care, s-a putut constata, prozatorul maramureean nu-i mulumit… Face i alte profeii, atunci cnd n capitolul final vorbete despre specificul naional, dar despre toate acestea vom putea discuta cu alt prilej. Este o tem pe care noi, romnii, o aducem mereu n discuie fie pentru a o sataniza, fie pentru a o apra. Observ c N. Breban n-o respinge, de plano, cum fac globalitii, nici n-o smintete cu un discurs encomiastic, cum fac localitii. El procedeaz corect, aa cum procedeaz orice intelectual lucid i responsabil, adic analizeaz un concept (un concept esenial) i ncearc s-i vad viitorul… Este trist, i are de ce, cnd se gndete la lumea politic de azi i la retorica resentimentului i a rzbunrii care domin lumea intelectual… S mai spun c are i n acest caz dreptate, c dup douzeci de ani de libertate intelectualii romni, cu precdere scriitorii (ei, care s-au inut bine sub regimul totalitar), se detest cu o grea sinceritate mi amintesc de o propoziie din Eminescu (reproduc din memorie): Nu eti liber, dac nu eti drept. Se poate spune i invers: Nu eti drept, dac nu eti liber. Liber, n cazul oamenilor de litere, de prejudeci, de complexe i idiosincrazii, de eecurile i vexaiunile pe care i le-a provocat istoria i pe care spiritul nu poate s le stpneasc.“ (Eugen Simion)

Lucrarea aduce in dezbaterile istoricilor si economistilor evolutia economica si politica a Romaniei in perioada 1859-1900, marcand o contributie insemnata in acest domeniu destul de putin studiat, analizat si dezbatut.Tema centrala a lucrarii o constituie necesitatea crearii unei industrii romanesti inca de la inceputul secolului al XIX-lea, pledand in favoarea protectionismului, a independentei capitalurilor si a mainii de lucru calificata.De asemenea, autorul analizeaza dezbaterile care au avut loc in epoca pe tema industrializarii si protectionismului intre cele doua partide mari existente in a doua jumatate a secolului XIX: Conservator si Liberal, precum si cele dintre economistii de conceptie din acea vreme: D.P. Martian, I. Ghica, Ionica Tautu, P.S. Aurelian.

Dincolo de miza succesului ?colar (examenul de Evaluare Na?ional? fiind un prag important pentru fiecare elev), studiul limbii ?i al literaturii rom?ne trebuie s? r?m?n?, ?n gimnaziu, o experien?? cultural? pertinent? ?i interesant?, care s? implice imagina?ia, gustul estetic, nevoia de autointerogare ?i de comunicare. Respect?nd programa specific?, structura oficial? a subiectelor ?i maniera de formulare a sarcinilor de lucru stabilite de Ministerul Educa?iei, volumul ??i propune s? nuan?eze preg?tirea continu? ?i sistematic? pentru Evaluarea Na?ional?, intervenind cu fi?e teoretice esen?ializate, teme de portofoliu, modele ?i sugestii de rezolvare, r?spunsuri selective ?i o cons istent? baterie de teste de antrenament. De asemenea, cartea are ?n vedere, prin selec?ia textelor (clasice sau contemporane, din autori celebri sau mai pu?in cunoscu?i ?n anii de gimnaziu), redescoperirea ?n adolescentul de 14?15 ani a cititorului pasionat sau m?car avizat, dornic s???i sus?in? punctele de vedere, s???i l?rgeasc? orizontul cultural ?i s? descopere, dincolo de informa?ii, reguli, canoane, adev?ratele provoc?ri, ierarhii, idoli, ca form? de acomodare cu specificul ?i noile problematici ale orelor de limba ?i literatura rom?n? din clasa a IX?a de liceu.

Eseuri ?i cronici teatrale structurate simultan ?n dou? planuri, ?nc?t se reconstituie panorama artei spectacolului ?n Rom?nia ?i par?ial ?n lume, ?n perioada 1993-2003, ?i se realizeaz? o privire din unghiul zilei de azi a artei dramatice, ?n evolu?ia ei, de la antici la contemporani.

Eseurile cuprinse ?n aceast? carte au ?n comun c?teva teme care m-au preocupat: ra?ionalitatea, valorile ?i libertatea. O parte din articole au ap?rut ?n diferite publica?ii, altele au v?zut lumina tiparului prin aceast? carte. Am ?ncercat s? aduc ?n con?tiin?a public? c??iva g?nditori rom?ni importan?i ?n spa?iul cultural rom?nesc ?i l?sa?i ?n umbra uit?rii. Opera acestora e realizat? ?n bun? parte ?n perioada interbelic?, ?ntr-un climat de libertate, f?r? presiuni ideologice sau de alt? natur?, fiind rezultatul for?ei intelectuale ?i al culturii personale. Dup? 1946 regimul comunist a ?ngr?dit progresiv libert??ile politice, a ?ncercat s? distrug? tradi?iile culturale a?a-zis burgheze, exercit?nd o represiune asupra intelectualit??ii ?i a creatorilor de opere. Domeniul ?tiin?elor sociale a fost afectat de o cenzur? inchizitorial?, pun?ndu-se la index autori ?i opere considerate periculoase pentru societatea rom?neasc? ?i ideologia marxist?.

n condiiile n care cmpul teoriilor cosmopolite contemporane se afl ntr-o permanent expansiune, lucrarea urmrete maniera n care aceast paradigm a cosmopolitismului, care nu este lipsit de anumite tensiuni i controverse, poate fi aplicat i n analiza tiinelor politice, n general, i a teoriei politice, n special. Nivelurile de analiz se refer la principiile fundamentale, noile concepte i ipotezele formulate i soluiile propuse n cadrul cosmopolitismului.

Cea dinti monografie care ofer o imagine cuprinztoare asupra receptrii literaturii romne n Cehia, cartea de fa este o incursiune n diversele etape ale totalitarismului comunist: stalinismul integral, perioada dezgheului, anii aizeci (cu transformrile din jurul Primverii de la Praga), urmai de perioada de normalizare care se ntinde pn la momentul Revoluiei de Catifea. Ineditul acestei lucrri este dat i de explorarea manifestrii unor opere i a unor personaliti literare romneti (precum Mircea Eliade, Constantin Virgil Gheorghiu sau Petru Dumitriu) n zona literar ceh prohibit din anii supui studiului, mai precis n publicaiile din exil i n revistele de tip samizdat. Cititorului i este oferit un tablou amplu asupra autorilor romni receptai cu predilecie de ctre cehi sub comunism i asupra tendinelor manifestate de romnitii cehi (coloana vertebral a procesului receptrii), de criticii literari i de recenzeni. Cartea definete o epoc n istoria raporturilor culturale dintre romni i cehi, dou popoare legate de un trecut adeseori comun i de o prietenie sincer.“ – Profesor dr. Mihai Mitu

Comandorul Sablin are ca subiect principal activitatea fostului ofi?er al Marinei Ruse Imperiale reflectat? ?n dosarele Siguran?ei ?i ale Securit??ii. Documentele publicate sub egida Institutului de Istorie ?George Bari?iu“ al Academiei Rom?ne acoper? perioada interbelic? ?i cea postbelic?. Nikolai Vasilievici Sablin a activat pe vasul ?arului Nikolai al II-lea al Rusiei, ??tandart“, iar dup? 1918 – ca ?ef al Cifrului Statului Major al Flotei Militare din Marea Baltic?. ?n Rom?nia a fost reprezentant al Marelui Duce Kiril Vladimirovici, pre?edinte al filialei Uniunii Militare Navale Ruse, vicepre?edinte al Societ??ii de Ajutor a Fo?tilor Combatan?i Ru?i de pe Frontul Rom?n, director al ziarului Golos Buharesta, a participat la r?zboiul antisovietic.Din nota agentului Securit??ii ?Alexandru Popescu“, casa ?Paula“, 19 octombrie 1956:?Urmare notelor anterioare referitoare la emigrantul rus, fost reprezentant pentru Rom?nia al organiza?iei emigran?ilor ru?i Mi?carea Monarhist? Rus?, ?inut ?n observa?ie, comunic:Despre leg?tura lui Sablin N. cu organele informative militare rom?ne ?nainte de 23 august 1944 am auzit din timpul vechiului meu serviciu, ?ns? nu am avut preciziuni. ?n prezent semnalez urm?toarele:Dup? cum s-a comunicat prin nota din 10 octombrie a.c., ?n ziua de 4 octombrie a.c., Sablin Nikolai a f?cut o vizit? lui Baikov Andrei (str. Sl?ve?ti 3), c?nd s-a discutat cu acesta chestiunea cu pensia lui Sablin N., sistat?.?n timpul convorbirii (am asistat ?n camer? ?i eu) Sablin N. a povestit c? el s-a ?nt?lnit cu un fost colonel rom?n (numele n-am putut re?ine) pe care Sablin N. l-a cunoscut ?nainte de 23 august 1944 ?i cu care a avut ni?te leg?turi.Sablin N. a spus c? el sper? c? la cererea lui acest colonel va ajuta lui ?n chestia pensiei sale, deoarece el ?n trecut a colaborat cu acesta ?n domeniul informativ, privitor la URSS. Sablin Nikolai a specificat c? acest material el c?p?ta de la fratele s?u Sablin Eugen, din Londra (Sablin Eugen ?n ultimul an al regimului ?arist a fost ministrul Rusiei ?n Anglia, iar apoi a fost conduc?torul emigra?iei ruse din Londra ?i unul din activi?tii principali din Mi?carea Monarhist? Rus?).“

Hamlet is commonly regarded as one of the greatest plays ever written. Drawing on Danish chronicles and the Elizabethan vogue for revenge tragedy, Shakespeare created a play that is at once a philosophic treatise, a family drama, and a supernatural thriller. In the wake of his father’s death, Prince Hamlet finds that his Uncle Claudius has swiftly taken the throne and married his mother, Queen Gertrude. The ghost of the dead king then appears and charges Claudius with ‘murder most foul.’ Hamlet is called to revenge his father’s death: but will he be able to act before it is too late?

Drag? cititorule,Dac? te-ai uitat ieri mai mult de dou? ore la televizor ?i nu po?i f?r? asta, las? cartea asta jos.Dac? vrei s? fii de acord cu cineva, cu oricine, nu e?ti omul meu.Dac? m? ?tii din tinere?e ?i crezi c? sunt b?iatul care se b?lb?ia la prompter, dai banii degeaba.Dac? vrei s? dai cadou cartea asta unui prieten, nu mai bine ?i iei o sticl? de vin? Eu nu ?tiu s? ame?esc a?a bine.?n general, recomand cartea doar c?torva oameni.Cei care vor s? afle cum am ajuns s? tr?im, iubim, alegem ?n social media.Dar mai ales celor care cred c? a scrie poate schimba ceva.P.S. Poate.Doar c? trebuie s? scriem cu to?ii ?n acela?i timp.Despre asta e Share! Despre for?a social media, cel mai bun amplificator de idei pe care ?l ?tiu.?ntr-un fel, dac? stai s? te g?nde?ti, ?i tu ai scris-o.