Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei? Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri

Nora ar trebui s? ?tie c? via?a ei este departe de a fi perfect?. De?i cu ajutorul lui Patch, iubitul ?i ?ngerul ei p?zitor, a sc?pat cu via?? dintr-o serie de incidente cu totul neobi?nuite, primejdia e departe de a fi trecut. Rela?ia cu Patch nu este ?n cel mai bun moment al ei, iar Marcie Millar pare mai hot?r?t? ca oric?nd s?-i fac? Norei via?a un co?mar. De parc? nu ar fi de-ajuns, un nou du?man ?ncearc? s? o distrug?, iar moartea tat?lui ei r?m?ne ?n continuare un mister. Cum Patch nu numai c? nu ?i r?spunde la ?ntreb?ri, dar pare chiar s?-i stea ?n cale, Nora se vede nevoit? s? afle r?spunsuri de una singur?. Nu se anun?? o var? prea tihnit?, nu-i a?a?Continuarea bestsellerului ?ngerul nop?ii de Becca Fitzpatrick.Roman publicat ?n 35 de ??ri

O misiune himeric?, un echipaj condus de un nes?buit, un pasager clandestin cu o mare problem? ?i o mare speran??. ?i ?n jur o lume de ghea?? a c?rei splendoare nu e egalat? dec?t de cruzimea cu care respinge via?a uman?. La 1850, vasul Impetus porne?te spre nord vest, din Groenlanda, ?n c?utarea expedi?iei pierdute a lui Franklin. Cu ?nt?rziere – sezonul propice navig?rii se apropie de final. ?nainteaz?, totu?i, cu ?nver?unare, ?n ciuda tuturor semnelor potrivnice. P?n? c?nd vasul r?m?ne captiv ?n imensul pustiu arctic, f?r? nici o posibilitate de mi?care, nici ?nainte, nici ?napoi. Femeia ?ns?rcinat? care se ascunsese la bord va na?te aici, iar copilul va deveni noul centru de greutate al vasului prins ?n ghea??. Ie?irea la suprafa??, cea de a doua carte a t?n?rului scriitor irlandez Cormac James, este romanul unei expedi?ii la cap?tul lumii, dar ?i al unei aventuri domestice: paternitatea. O carte f?r? nici un cuv?nt ?n plus.

Dup? Aurul spartanilor ?i Imperiul pierdut, so?ii Sam ?i Remi Fargo se ?ntorc ?ntr-o nou? aventur? extraordinar?.Mae?tri ai v?n?torilor de comori, Sam ?i Remi Fargo nu sunt deloc obi?nui?i cu v?n?toarea de oameni. Dar un baron texan al petrolului apeleaz? la ei cu o rug?minte personal?: un detectiv particular angajat s?-i g?seasc? tat?l disp?rut s-a pierdut f?r? urm? ?i el. Dat fiind c? detectivul le este prieten, ar fi dispu?i Sam ?i Remi s?-i caute pe am?ndoi? ?n ciuda suspiciunilor, cei doi accept? noua provocare, iar ceea ce vor descoperi va fi mai mult dec?t ?i-ar fi putut imagina. ?n c?l?toria care ?i poart? prin Tibet, Nepal, Bulgaria, India ?i China, Sam ?i Remi Fargo se trezesc implica?i ?n traficul cu fosile de pe pia?a neagr?, descoper? un cuf?r vechi de secole, un regat tibetan disp?rut, un dirijabil inventat cu secole ?naintea vremii sale… ?i un schelet care ar putea transforma complet ?ntreaga istorie a evolu?iei umane.Plin de imagina?ie ?i cu un suspans care-?i taie r?suflarea, Regatul dovede?te ?nc? o dat? de ce Clive Cussler este considerat ?unul dintre cei mai buni autori contemporani de thriller“. – New York PostRomanele lui Cussler sunt publicate ?n peste 40 de limbi, ?n mai bine de o sut? de ??ri ale lumii.

N?scut ?ntr-o clopotni??, ?ntr-un sat din Alpii Elve?ieni, Moses, fiul unei s?rmane surdo-mute este ?nzestrat cu un auz remarcabil ?i cu o voce la fel de limpede precum sunetul uria?elor clopote sub care a v?zut lumina zilei. Sunetele ?i vor fi harta cea mai de ?ncredere pe parcursul vie?ii sale marcate de muzic?, la ?nceput ?n corul unei m?n?stiri ?i, ?n cele din urm?, pe scenele celor mai de seama teatre din Viena ?i din Vene?ia. Binecuv?ntare, dar ?i blestem, vocea sa angelic? este vocea unui musico, castrat ?mpotriva propriei voin?e, pentru a-i p?stra puritatea ?i limpezimea. Moses ??i va tr?i iubirea pentru o t?n?r? nobil? din Sankt Gallen cu intensitate fidel? ?i tragism, p?n? la cap?t, asemenea lui Orfeu, ?n opera cu care ??i face nea?teptat debutul pe scena, la premiera dirijat? de celebrul Gluck.Adev?ruri sf??ietoare, frumuse?e, arta, ur?, conspira?ii, z?mbete printre lacrimi ?i mai ales sunete care s? exprime emo?ii ?ntr-un limbaj universal… romanul lui Harvell ?nf??i?eaz? o poveste str?lucitoare ?i grav?, c? b?taia ?n amurg a marelui Pummerin, din Catedrala Sf?ntul ?tefan.Roman publicat ?n 12 ??ri.

Prin?i ?ntr?o capcan?, un pu? ?n mijlocul p?durii, doi copii, fratele cel Mare ?i fratele cel Mic, ?ncearc? s? supravie?uiasc? ?i s? g?seasc? o cale de salvare. Timp de s?pt?m?ni ?ntregi, asupra lor se abat suferin?e greu de imaginat: foame, sete, frig, spaim?, o lent? degradare a s?n?t??ii fizice ?i a celei mintale. Limbajul urmeaz? traiectoria acestei degrad?ri, pornind de la concizia rece a ?ocului ini?ial ?i ajung?nd la completa destr?mare a sensului caracteristic? delirului, la poezie desc?tu?at?, la strig?t pur ?n numele tuturor celor prin?i ?n capcan?. Eliberarea din capcan? este prilejul unei izbucniri de violen?? care aduce ?i lumin? asupra situa?iei ini?iale, r?mas? neexplicat? pe tot parcursul calvarului ?ndurat de cei doi copii, dar ?i o bre?? spre realitatea lumii ?n care tr?im. ?– C?nd ie?im afar?, facem o petrecere. – O petrecere? – Da. – Din?aia cu baloane, cu lumini ?i cu pr?jituri? – Nu, din?aia cu pietre, cu tor?e ?i cu e?afoade.“

15 iulie 1988. Emma ?i Dexter se ?nt?lnesc ?n noaptea de dup? absolvirea universit??ii. A doua zi, fiecare va porni pe propriul drum. Unde vor fi ?n aceast? zi peste un an? Dar peste doi? ?i ?n fiecare an care va urma?Em ?i Dex, Dex ?i Em – speran?e ?i oportunit??i ratate, z?mbete ?i lacrimi, certuri ?i ?mp?c?ri, succese ?i e?ecuri – o rela?ie dezv?luit? prin fr?nturi de via?? surprinse ?n aceea?i zi de 15 iulie.Dou?zeci de ani, doi oameni. O ZI.

B?iatul vrea adev?rul…Criminalul vrea s? se distreze…Steven Lamb, un b?iat de doisprezece ani, sap? gropi ?n Parcul Na?ional Exmoor, ?n c?utarea cadavrului unchiului s?u, necunoscut, disp?rut la v?rsta de unsprezece ani. Bunica lui Steven este convins? c? fiul ei nu e mort ?i ?nc? ?l mai a?teapt? s? se ?ntoarc? acas?, ?n timp ce familia se destram? ?n jurul ei. Iar Steven este hot?r?t ca, aduc?nd bunicii oasele fiului ucis, s? refac? leg?turile dintre ei ?i s? dea un sens lumii din jurul s?u.O scrisoare trimis? de copil presupusului uciga? al unchiului s?u declan?eaz? un joc periculos ?ntre un copil disperat ?i un criminal ?n serie aflat ?n ?nchisoare, care se plictise?te. Un joc care va avea mult mai multe consecin?e terifiante dec?t ??i putuse imagina Steven vreodat?…“Bauer dovede?te un talent remarcabil ?n crearea ritmului, a intrigii ?i, cel mai important, reu?e?te s? intre chiar ?i ?n pielea celor mai resping?toare personaje ale sale.“ – Kirkus Reviews“Original, fluid ?i plin de atmosfer?, este un debut care ??i taie respira?ia.“ – Val McDermidPremiul Gold Dagger, 2010Roman publicat ?n 17 ??ri

Romanul Raucho istorise?te povestea t?n?rului cu acela?i nume. Raucho cre?te ?n pampas, admir?ndu?i pe gauchos ?i n?zuind s? ?mp?rt??easc? via?a lor dur? ?i pitoreasc?. Este un copil rebel, c?ruia nu?i place ?coala, dar care descoper? mai t?rziu pl?cerea lecturii ?i ?ncepe s? viseze la Paris, ca to?i tinerii din vremea sa. Fascina?ia este irezistibil? ?i ?n cele din urm? ??i convinge tat?l s??l lase s? plece. Raucho are inima ?mp?r?it? ?ntre dou? pasiuni: pe de o parte ??i dore?te s? duc? o via?? de gaucho ?n mijlocul naturii, iar pe de alt? parte ar vrea s? fie un b?rbat la mod? ?n capitala Fran?ei, cufund?ndu?se ?n vicii care umplu nop?ile albe. ?n pampas viseaz? la Paris, iar la Paris duce dorul meleagurilor natale. Femeile pe care le cunoa?te fac s??i fie ?i mai greu s? ia o hot?r?re.

O noapte ploioas?, ?n Londra. Un ritual de ini?iere din cadrul unei bande se sf?r?e?te cu focuri de arm? ?ntr-o ma?in? care vireaz? brusc pe trotuar ?i plonjeaz? ?ntr-o sta?ie de autobuz. Totul duce la moartea unei victime nevinovate. Dar realitatea este mult mai teribil?…O via?? este distrus? ?i alte trei sunt marcate pentru totdeauna: a t?n?rului care a ap?sat pe tr?gaci, a unui b?tr?n gangster care pl?nuia o r?zbunare mortal? ?i a femeii ?ns?rcinate care se lupt? cu disperare s? descopere adev?rul. Cum se va descurca ea, cu numai dou? s?pt?m?ni ?nainte de a na?te, ?ntr-o lume ?n care moartea este un risc profesional??ntr-un ora? ?n care violen?a poate fi ?nt?mpl?toare sau meticulos planificat?, ?n care bandele de adolescen?i intr? ?n conflict cu cele ale infractorilor de carier? ?i ?n care loialitatea se pl?te?te cu s?nge, orice este posibil.

Aventura lui Arn Magnusson continu?. Al doilea volum al Trilogiei Cruciadelor este o combina?ie incitant? ?ntre adev?r istoric ?i fic?iune, ?ntre riscurile misiunii unui b?rbat ?i peniten?a unei femei, r?scump?r?nd am?ndoi acela?i p?cat. Un amestec de ur? politic? ?i religioas?, pe de o parte, ?i prietenie n?scut? din recuno?tin??, pe de alt? parte.

T?n?rul austriac Oskar Voxlauer ?ncearc? s? scape de ororile r?zboiului. ?n Primul R?zboi Mondial dezerteaz?. Dup? nou?sprezece ani petrecu?i ?n Ucraina, se ?ntoarce acas?, dar nimere?te ?n plin? ascensiune a nazi?tilor, iar r?zboiul ?l ajunge din urm?. Nici ?n p?dure nu poate sc?pa, nici iubirea nu este un refugiu posibil.

Autorul bestsellerurilor interna?ionale CAP?TUL CERCULUI ?i PAZNICII LEG?M?NTULUI ?n 1970, Silvana, fiica lui Giovanni Nobile, profesor de teologie la Vatican, este r?pit? din ordinul unei secte religioase ?i ?ncuiat? ?ntr-un sicriu. Dac? Nobile nu le pred? un pergament vechi de mii de ani, numit Manuscrisul lui Lucifer, r?pitorii amenin?? c? o vor l?sa pe Silvana ?n co?ciug p?n? la moarte. Patruzeci de ani mai t?rziu, arheologul Bj?rn Belt? descoper? ceea ce pare s? fie un fragment din misteriosul manuscris ?i se treze?te din nou ?inta unor atacuri inexplicabile. Singura cale de a sc?pa de urm?ritori este s? dezlege taina manuscrisului ?i s? aduc? la lumin? un secret uluitor, p?zit cu str??nicie de mai bine de patru milenii. ?Scriu c?r?ile pe care mi-ar pl?cea s? le citesc – c?r?i care m? intrig?, m? entuziasmeaz?, m? provoac?, m? ?nva?? lucruri noi, dar ?i c?r?i care m? sperie...“ Tom Egeland ?Manuscrisele str?vechi, miturile din jurul lor ?i impactul pe care l-au avut asupra omenirii ar p?rea de interes numai pentru erudi?i, dar ?n m?inile lui Egeland iau foc ca praful de pu?c?.“ Dagsavisen ?Romanul creeaz? suspans nu numai la suprafa?a evenimentelor, ci ?i ?n ad?ncime, prin viziunea tulbur?toare pe care o propune asupra ?ngerilor, a demonilor, a lui Dumnezeu ?i a Satanei.“ Aftenposten

Red Eve was written in the year 1911 by Henry Rider Haggard. This book is one of the most popular novels of Henry Rider Haggard, and has been translated into several other languages around the world.This book is published by Booklassic which brings young readers closer to classic literature globally.

Minden szervezet úgy született, hogy valakik megalapították. Az emberi civilizáció is csak egy szervezet, és mindaz igaz rá, ami igaz a t?bbi nagy szervezetre. Az emberiség t?rténelmének legnagyobb titka, hogy miként keletkezett a civilizáció, kik alapították, milyen szabályokat k?vetve épült fel, és hogyan m?k?dik valójában. Ez olyan hatalmas titok, amelyr?l egyetlen szó sem esik az írott t?rténelemben, és amelynek létét a t?rténészek még csak fel sem tételezték. A t?rténelem hajnalán a civilizációt egy csoport hozta létre. A civilizáció úgy épül fel, hogy k?zpontilag irányítható legyen, vagyis oly módon van megszervezve, hogy az emberiséget egy sz?k érdekcsoport kontroll alatt tarthassa. Kívülálló soha nem ismerhette meg e társaságot, és az emberiségen uralkodó kaszt tagjai k?zül soha senki nem lett áruló. Egészen mostanáig.

A Tale of Three Lions was written in the year 1887 by Henry Rider Haggard. This book is one of the most popular novels of Henry Rider Haggard, and has been translated into several other languages around the world.This book is published by Booklassic which brings young readers closer to classic literature globally.

Poe a világ egyik legismertebb és legnagyobb hatású elbeszél?je, ?A holló” cím?, magyarra is t?bbsz?r lefordított k?ltemény szerz?je. Novellái k?z?tt megtalálhatjuk a fantasztikus irodalom, a detektívt?rténet, a lélektani rémt?rténet szinte minden alaptípusát. K?tetünk ezekb?l az írásaiból ad válogatást.

Ultimul volum al trilogiei Ultima vr?jitoare din Transilvania. Revenit? ?n Bucure?ti dup? povestea dramatic? tr?it? ?n satul V., Alexandra observ? treptat c? acele lucruri pe care le credea r?mase ?n trecut o urm?resc. Via?a ei este pe cale s? se schimbe din temelii. Tot ce crezuse a fi doar legend? pare acum mai real ca niciodat?. Singura care poate l?muri misterul este Aneke, care nu ?nt?rzie s? reapar? ?n via?a Alexandrei, iar secretul tulbur?tor pe care-l va afla adolescenta va fi punctul culminant al ?ntregii ei aventuri ?n lumea fascinantei contese. O poveste complicat? ?i captivant? despre nemurire, iubire, prietenie, iertare, alegeri, sacrificii, ?n care personajele dezv?luie tr?s?turi total nea?teptate. Finalul trilogiei ?Ultima vr?jitoare din Transilvania“ te va ?ine cu sufletul la gur? p?n? la ultima pagin?. Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea ado- lescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri.

Exist? ?n activitatea publicistic? a lui Eminescu trei perioade distincte ?n cadrul c?rora putem fixa ?i c?teva momente mai semnificative pentru o problem? sau alta. Criteriul de baz? pe care ne ?ntemeiem ?n periodizarea noastr? ?l constituie schimb?rile intervenite ?n statutul personal al poetului ?n cursul activit??ii sale scriitorice?ti, schimb?ri care hot?r?sc ?n fond orientarea ?i caracterul ei. Publicistica eminescian? din prima perioad? se circumscrie ?ntre ianuarie 1870, c?nd public? primul articol, O scriere critic? ?n Albina din Pesta ?i mai 1876, c?nd intr? ?n redac?ia Curierului de Ia?i, foaia ie?ean?. Vom distinge aici o publicistic? a epocii studiilor universitare la Viena, c?nd Eminescu colaboreaz? la publica?iile rom?nilor din Imperiul austro-ungar ?i se situeaz? pe pozi?iile acestora ?n ap?rarea institu?iilor culturale, critic? dualismul ?i se afirm? ca un exponent al "tinerilor" ?n lupta pentru ?nf?ptuirea idealului de unitate na?ional? a poporului rom?n. Eminescu se manifest? ?n direc?ii multiple, de la articolul pe teme culturale la editorialul de orientare politic? ?i lansarea de apeluri c?tre public pentru solidaritatea na?ional?. Pozi?ia sa este a t?n?rului intelectual rom?n, ?nsufle?it de lupta poporului s?u ?i acest av?nt tineresc se reflect? ?i ?n publicistica sa. Acestei prime perioade se impune s?-i al?tur?m ?i un al doilea moment care coincide cu activitatea de bibliotecar la Biblioteca Central? din Ia?i. Activitatea publicistic? de acum este redus? ca extindere ?i are, ?n chip evident, caracter c?rtur?resc. Eminescu ?ine, tot acum, ?i conferin?a Influen?a austriac? asupra rom?nilor din Principate, ?n care sintetizeaz? ideile din articolele anterioare ?i din ?nsemn?rile din manuscrise ?i schi?eaz? un program pentru viitoarea sa activitate publicistic?. Perioada a doua a gazet?riei lui Eminescu o ?nscriem ?ntre 19 mai 1876, c?nd avem date sigure c? poetul intr? ca redactor la Curierul de Ia?i, ?i ultima s?pt?m?n? din octombrie 1877, c?nd p?r?se?te redac?ia foii ie?ene. Se produce acum o schimbare fundamental? ?n statutul personal al poetului, ?n sensul c? devine ziarist profesionist. Foaia ie?ean? era, pe de alt? parte, o publica?ie oficial?, cu o apari?ie de trei ori pe s?pt?m?n? ?i care rezerv? p?r?ii neoficiale, din cele patru pagini, una singur?. Concep?ia lui Eminescu despre menirea ziarelor este cea a ?nainta?ilor s?i Asachi, Kog?lniceanu, Alecsandri, Negruzzi, care f?ceau din publica?iile lor organe de pres? cu caracter enciclopedic. Pe acest drum merge ?i Eminescu ?i ?n acea singur? pagin? o unei foi oficiale face cronic? de politic? extern?, cronic? de politic? intern?, cronic? cultural?, cronic? dramatic? ?i artistic?. Nic?ieri ?n gazet?ria lui Eminescu nu se vede mai bine ca la Curierul de Ia?i ce poate realiza geniul cu mijloace materiale reduse ?i ?ntr-un spa?iu tipografic restr?ns. Activitatea publicistic? a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea ?i buna informare ?i prin modul de-a polemiza ?n chestiunile controversate. Aici, la Curierul de Ia?i – ?i nu la Timpul – ?l g?sim pe Eminescu cronicarul de politic? extern?, cronicarul cultural ?i cronicarul dramatic. Perioada a treia a gazet?riei lui Eminescu este cuprins? ?ntre octombrie 1877, data intr?rii ?n redac?ia Timpului, cotidianul bucure?tean, ?i iunie 1883, pr?bu?irea sa intelectual?. Aparent nu se schimb? nimic ?n statutul personal al poetului, de vreme ce trece ca ziarist profesionist de la foaia ie?ean? la cotidianul bucure?tean. ?i totu?i situa?ia nu se prezint? a?a. Poetul intr? ?n redac?ia Timpului, ca simplu redactor, cum era ?i I. Slavici, la chemarea c?ruia p?r?se?te foaia ie?ean?, trece apoi ?n fruntea ziarului, ca redactor-?ef, ca s? ocupe, ?n final, postul de prim-redactor. Eminescu ??i asum? sarcina, la intrarea ?n redac?ia Timpului, s? fac? cronica de politic? intern? ?i se ocup? cu intermiten?e de evenimentele interna?ionale ?i de mi?carea cultural?. Publicistica sa cunoa?te, sub aspectul diversit??ii, o ?ngustare evident? ?n raport cu cea de la foaia ie?ean?. Dar dac? la cotidianul bucure?tean nu ne ?nt?mpin? peisajul caleidoscopic din foaia ie?ean?, se impune aten?iei ?nc? din primele articole amplificarea discursului critic ?i verva polemic?. Publicistica eminescian? cunoa?te desf??urarea cea mai larg? ?ntre februarie 1880 ?i decembrie 1881. Acum Eminescu este redactor-?ef al cotidianului bucure?tean ?i ?l transform? ?n organ de pres? al orient?rii sale politice. Poetul sus?ine, ?n zeci de articole, primatul muncii ?n promovarea ?n ierarhia social?, ia ap?rarea "claselor pozitive" ?i critic? ?n termeni necru??tori "p?tura superpus?" ?i demagogia din via?a politic?. Eminescu p?r?se?te conducerea Timpului ?n ianuarie 1882, ca urmare a apropierii "sincerilor conservatori" de "sincerii liberali" ?i a form?rii "opozi?iei coalizate". Poetul trece r?spunderea conducerii ziarului lui Grigore G. P?ucescu, membru marcant al "opozi?iei coalizate" ?i r?m?ne prim-redac

E la mijloc un mister negru. erpuitor. Cu femei puternice, regsindu-se n albia nopilor. Cu brbai pierdui n hiurile existenei. Cu adolesceni care asist gur-casc la felul n care morii dau buzna n existena de zi cu zi. Sunt pagini dense, pe mari poriuni memorabile, de un erotism subtil, nvalnic, mpuns de botul fraged al morii care-este-pretutindeni. Madeleine Davidsohn are lejeritatea i familiaritatea lucrurilor artate la lumina zilei de creatorii obiectelor artizanale, confecionate cu o art motenit din tat n fiu, ce-i transmit reciproc secretele meseriei, trucurile tiute exclusiv de membrii clanului de meseriai.“ – Aura Christi

Prin volumul Istorie ?i sacralitate, Const. Miu ne poart? prin lumea cuv?ntului spus ori scris, de la ?nceputuri ?i p?n? ?n prezent. Autorul, ?n acest volum, atrage aten?ia, al?turi de al?i autori dedica?i adev?rului, pe care domnia sa ?i citeaz?, c? lingvi?tii no?tri din motive de ne?n?eles au l?sat a se ?n?elege c? limba rom?n? ar fi una de ?mprumut. Nu putem ?ti ce anume i-a determinat pe ace?tia s? conchid? ?n privin?a unor cuvinte din dic?ionarul limbii rom?ne c? ar avea r?d?cini turcice, slave ori din limba latin?. Se pare c? au uitat c? aceast? limb? este vorbit? pe ?ntreg arealul ??rii, spre deosebire de limba italian?, ce are mai multe dialecte ?i idiomuri care difer? de la o provincie la alta.