Any mother-to-be has to waddle through a landmine of expectations! The true and humourous account of my valiant efforts at birthgiving… and the mounting guilt after I find out that my body can't produce more children. How did I became infertile? What wrong turn did I take? Could I have avoided the c-section? This short and quirky story will resonate with all the mothers crushed under the pressure of performance, by Michèle Laframboise. With sketches and pictures by the author's hand.

Men's heads are by no means all like to one another, nor are the sutures of the head of all men constructed in the same form. Thus, whoever has a prominence in the anterior part of the head (by prominence is meant the round protuberant part of the bone which projects beyond the rest of it), in him the sutures of the head take the form of the Greek letter tau, T; for the head has the shorter line running transverse before the prominence, while the other line runs through the middle of the head, all the way to the neck.

It s the business of the physician to know, in the first place, things similar and things dissimilar; those connected with things most important, most easily known, and in anywise known; which are to be seen, touched, and heard; which are to be perceived in the sight, and the touch, and the hearing, and the nose, and the tongue, and the understanding; which are to be known by all the means we know other things.

We must avoid wetting all sorts of ulcers except with wine, unless the ulcer be situated in a joint. For, the dry is nearer to the sound, and the wet to the unsound, since an ulcer is wet, but a sound part is dry. And it is better to leave the part without a bandage unless a cataplasm be applied. Neither do certain ulcers admit of cataplasms, and this is the case with the recent rather than the old, and with those situated in joints.

COMPTE AMB ALL? QUE DESITGES Un misteri paranormal de les bruixes de Westwick La mort d’un multimilionari no és gaire bona per a un negoci! ?s el que diu la tieta Pearl a la Cen quan troben un cadàver a l’hostal familiar a Westwick Corners. Tanmateix, la Cen pensa que no és cosa d’ella. Viu una vida normal apartada de la màgia per alguna cosa. Està promesa amb un noi normal i té una feina normal com a periodista, sense màgia de per mig, i un inconvenient com un assassinat al poble no pertorbarà la seva còmoda existència. Encara que tot el poble acusi la tieta Pearl d’haver assassinat el seu hoste. Encara que el seu promès actu? d’una manera sospitosa i vegi fantasmes on no n’hi ha. Encara que el nou i atractiu xèrif, en Tyler Gates, la tracti com la més sexy de les bruixes. Si t’agraden els misteris lleugers amb una dosi d’humor i un toc sobrenatural, t’encantarà aquesta història de bruixes! Cada llibre de la saga conta una història diferent, i es poden llegir en qualsevol ordre. Sobre la saga Els misteris de les bruixes de Westwick: Registra’t per rebre notificacions a http://www.colleencross.com ?Una captivadora aventura màgica. Si t’agraden els misteris lleugers t’encantaran la Cendrine West i la seva peculiar família de bruixes. Westwick Corners no és el típic poblet. Ni tan sols un poble fantasma normal i corrent. ?s on la gent es perd i on les bruixes entrenen la seva màgia sense cridar massa l’atenció. Aquesta combinació el converteix en un lloc interessant on mesclar els misteris i l’humor, i les bruixes sempre són el centre d’acció. La cuina de la Ruby, les investigacions de la Cendrine i l’escola de màgia de la tieta Pearl sempre cerquen l’ingredient secret que impulsi les bruixes a la fama i la fortuna i torni a fer brillar el poble de Westwick Corners. Les bruixes sempre treballen en noves oportunitats de negoci per l’hostal Westwick Corners, el bar Embruix i, per descomptat, l’Escola d’Encanteri Pearl, on les bruixes van a desentranyar enigmes, conjurar encanteris i crear nous misteris màgics. Llàstima que sempre es distreguin perquè ocorren successos estranys a Westwick Corners, des de petits delictes fins a assassinats. La família West sempre ha estat a Westwick Corners i sempre hi estarà. Descendeixen d’una llarga estirp de bruixes que ha viscut a Westwick Corners des de la seva fundació. Bruixes que desvelen misteris, resolen crims i ajuden qui ho necessita. Són un conjunt de bruixes de tots els estils, perquè embruixar és una de les coses típiques que es fan a un poblet. Tothom ajuda. Fins i tot el fantasma de l’àvia Vi s’entremet i investiga. Però quan totes estiren, no ho fan sempre en la mateixa direcció. Si t’agraden les endevinalles, les rialles i les sagues de misteri, t’encantarà aquesta col·lecció. Disponible en format electrònic i en paper. La següent aventura de la saga ocorre la Nit de Nadal. Mentre hi hagi lectors que gaudeixin amb les meves històries, continuaré escrivint-les. Gràcies per la lectura!

Ca orice construc?ie solid?, ?i un sistem de g?ndire se pl?smuie?te pe structura unor con?cepte fundamentale cu func?ii vitaminizante pentru ?ntreaga desf??urare a g?ndului ?i pen?tru ?nchegarea lui ?ntr?o viziune articulat? ?i complex?, marcat? de cele dou? condi?ii indis?pensabile unui sistem: completitudinea ?i non?contradic?ia. ?i mai preciz?m, chiar cu riscul suspiciunii de banal, c? un sistem de g?ndire articulat nu las? ?i nu trebuie s? lase r?m??i?e sau componente necuprinse ?n ansamblu. C?ci un sistem incomplet, cu resturi sau componen?te r?mase ?n afara ?ntregului ??i pierde carac?teristica de sistem. S? preciz?m totu?i c? vorbim despre sis?tem ?ntr?un loc unde, nu doar c? lipse?te, dar a ?i fost repudiat cu o insisten?? repetat? ?i ?n?d?rjit?. Nu spun c? furia lui Cioran ?mpotriva ideii de sistem filosofic nu??i are ra?iunile ei, spun doar c? chiar acolo unde este t?g?duit?, o anumit? viziune de ansamblu asupra lumii este totu?i implicit?. Nu se poate vorbi despre parte, despre fragment f?r? s? se aib? ?n vede?re imaginea totului ?i felul cum o diviziune este a?ezat? ?n p?ntecul exist?rii. Ionel Necula

This Book, is a collection of short stories about Russia. Book contains many collections of short stories by the popular and influential Russian author, a founder of the socialist realism literary method and arguably the greatest Russian literary figure of the 20th century. Maxim Gorky also wrote about stories, plays, memoirs and novels which touched the imagination of the Russian people, and was the first Russian author to write sympathetically of such characters as tramps and thieves, emphasizing their daily struggles against overwhelming odds..Some Other Books Maxim Gorky: Mother (1907) Creatures That Once Were Men (1918) Twenty-six and One and Other Stories (1902) The Man Who Was Afraid (1901)

Surse oficiale precizeaz?: Metroul-2 este un obiectiv guvernamental, care prezint? interes din punctul de vedere al leg?turilor subterane ?i, ?n caz de necesitate, poate fi folosit at?t ca sistem sigur de comunica?ii, c?t ?i ca mijloc de transport. Dac?, p?n? ?n prezent, n-au existat motive s? fie ascunse aceste informa?ii, atunci, de ce nu se spune dac? Metroul-2 este depozit secret pentru rezervele de aur ale Rusiei sau tunel care duce la cele mai mari z?c?minte de bog??ii minerale sau drumul folosit de Stalin ca s? mearg? la ?nt?lnirile cu Buharin? Ce s-a petrecut ?i ce se petrece acolo? Mai ?nt?i, de ce au fost ?mpu?ca?i constructorii Metroului-2? De ce au disp?rut at??ia oameni ?i de unde a ap?rut plutoniul pentru armament sub p?m?nt? Cine folose?te ?n prezent bunc?rul de sub Kremlin? De ce se ascund cu grij? informa?iile despre acesta, despre bunc?rul secret a lui Stalin ?i despre ?nmorm?nt?rile ?n mas? din subteranele metroului? Sau despre legendara bibliotec? a lui Ivan cel Groaznic, precum ?i despre cauzele pr?bu?irii parcului acvatic din Moscova? Despre toate acestea ?i despre multe altele v? va povesti un ziarist care a cutreierat ?mpreun? cu diggerii tunelurile subterane ?i s-a ini?iat ?n tainele sumbre ale metrourilor din Piter ?i Moscova.

Are 4 roi care se nvrt, dou sau trei pedale aflate n dreptul picioarelor, un schimbtor de viteze care se folosete cu mna i un volan. Ce este aa greu“ Asta dac suntem att de ignorani, nct nici soarele nu-l vedem. Sau suntem att de ncuiai la minte, nct nu ne-ar sensibiliza nici mcar o piatr aruncat ntre ochi. Sau suntem aa de arogani i plini de noi, nct i la coada de la pine sau n mijlocul pdurii trebuie s artm noi cum st treaba“. Dac ni se pare att de simplu ca numrarea pe degete pn la zece, atunci de ce suntem att de penibili n calitate de oferi

n Enciclopedia transformrii“ Vladimir Lermontov i-a propus s ne nvee s lucrm cu imaginile. Descoperim astfel c noi suntem creatorii att ai realitii n care trim, ct i ai viitorului nostru. Autorul a pus laolalt cele mai importante momente ale metodologiei sale cu scopul de a prezenta cititorului un tablou complet. Ne ascultm sufletul sau ne lsm dominai de raiune Ce sunt imaginile i cum lucrm cu ele Unde trebuie s cutm fericirea, sntatea, bogia i iubirea De unde vine boala i cum s ne vindecm Cum ne putem crea realitatea n care ne dorim s trim Aici vei gsi rspuns la toate aceste ntrebri. Vei nva s aplicai aceste cunotine n viaa de zi cu zi. Vei afla c magia nu este dect o calitate a sufletului nostru, c avem puteri nelimitate, trebuie doar s credem n noi, n sufletul nostru i s ne crem o lume nou n care ne dorim s trim.

Volumul cuprinde poeme semnate de 34 de autori, pe care Alexandru Petria, realizatorul antologiei, le consider? reprezentative pentru anul 2013 ?i care au fost publicate ?n reviste, ?n format tip?rit sau online, ori pe diverse site-uri literare. Singurul criteriu de selec?ie este, a?a cum afirm? antologatorul, valoarea materialelor, ?i nu apartenen?a autorilor la anumite grup?ri literare. Dintre autorii textelor, ?i amintim pe: Adrian Suciu, Andrei Mocu?a, Andrei Zb?rnea, Aura Christi, Doina Uricariu, Dorin Tudoran, George G. Asztalos, Gheorghe Grigurcu, Leo Butnaru, Liviu Antonesei, Liviu Ioan Stoiciu, Menu? Maximinian, Mihail Vakulovski, Nicolae Coande, Petronela Rotar, ?tefan Doru D?ncu?.

Volumul cuprinde 25 de texte pe care realizatorul antologiei, Alexandru Petria, le consider? reprezentative pentru anul 2013 ?i care au fost publicate ?n reviste, ?n format tip?rit sau online, ori pe site-uri literare. Singurul criteriu de selec?ie este, a?a cum afirm? Alexandru Petria, valoarea materialelor, ?i nu apartenen?a autorilor la anumite grup?ri literare. Dintre autorii textelor, ?i amintim pe: Alina Nedelea, Ana Barton, Cristina Nemerovschi, Doina Ru?ti, George Arion, Horia Dulvac, Ladislau Daradici, Marian Ilea, Radu ?uculescu, Voichi?a P?l?cean-Vere?.

Televiziunea, v?zut? din interior, a?a cum ar?ta ?nainte de 1989, merita atunci ca ?i acum porecla folosit? ca titlu al romanului, o fiin?? demn? de tot dispre?ul. Este un roman cu coloratur? istoric?, de?i ?n ansamblul s?u pare o fic?iune istoric? a unei genera?ii de naivi.

Proza scurt? scris? de t?n?rul scriitor, originar din Timi?oara, se distinge printr-un stil ?ngrijit, expresiv, ?n mod cert, situat ?n siajul lui Matei Caragiale. O carte incitant? despre lumea pestri?? ?i sugestiv? a tranzi?iei autohtone. Cartea este destinat? publicului larg ?i va constitui un succes de libr?rie.

Chipul cotropit pe partea dreapt de urmrile unei intervenii chirurgicale pstreaz, n mare, farmecul i drzenia. Prul strns n cretet i barba abundent te-ar trimite cu gndul la marii pontifi hiperboreeni sau la preoii taoiti, dac vioiciunea i gesticulaia nu te-ar opri la timp. tie multe, dar mrturisete puine. Viaa l-a fcut prudent. Cine i va dezvlui spiritul profund Poetul i savantul nu au fcut niciodat concesii. Nici omul nu are pe contiin fapte grandilocvent-regretabile, dei a stat sub vremi, iar ideologia marxist i-a fcut pe muli s-i ascund spiritul critic.“ – Gheorghe Postelnicu

Clipele vie?ii mele sunt pentru mine la fel de importante ca primele clipe ale Universului.Clipesc, aud, respir, m? mi?c… deci exist!Pentru cei ce nu mai au r?bdare. Pentru cei care caut? mereu sf?r?itul ?nc? de la ?nceput. Pentru cei ce nu mai au timp…Acum se termin? ?nceputul ?i, cum suntem pe punctul de a disp?rea definitiv, nu v?d de ce am mai c?uta care este motivul ?i dac? s?ar mai fi putut face ceva. (Ciprian Vestemean)

De ce, oare, ne ?ntreb?m, ?i ?nlesnise Gra?ian Porumb omului pe care-l dispre?uia aceast? fapt?, aceast? grav? injusti?ie? Nu ?tim, d?m din umeri, privim ?n st?nga, privim ?n dreapta, dar de nic?ieri nu ne vine un ajutor c?t de c?t, un r?spuns. ?i nu ne r?m?ne atunci, insisten?i cum suntem, dec?t s? ghicim: trebuia oare, ?n imagina?ia ?nfierb?ntat? de nou? ?i ciudat? aventur? a t?n?rului – trebuia oare ca prietenul s?u Bizoniu, s? ?coboare" ?i ?n ?lumea cealalt?" care, ha, ha, se afla tot ?n lumea noastra, ?n lumea ?celor nev?zu?i?" A, nu, ei nu sunt nev?zu?i dec?t pentru simplul motiv ca ?i ?nl?turam din calea, din drumurile noastre ?i ?i ascundem, ?i ??nchidem" ?n subteranele lor care se cheam? sau temni?e, sau case de nebuni! Oricum, ?n ?subteranele nebunilor" Gra?ian consider? c? "micul pop?" ??i plimbase deja pa?ii ?i f?ptura, urma doar sa ?accead?" ?i la "ceilal?i", cei ne?n?ele?i ?i ?pedepsi?i" care, vii ?i fiin?e fiind, ca ?i noi, aveau la r?ndul lor dreptul de a-L ?nt?lni. A?a cum ?i ?el", omul viu ?i ?n?eleg?tor – de?i, cum am v?zut, el nu ?abuz?" de ?n?elegerea sa, nu se gr?bea defel ?s? ?n?eleag?", ci mai ales s? aud?, s? vad?, s? stea al?turi, s? fie, adic?, s?-?i d?ruiasca din merindea timpului s?u ?i nou?, s? fie ?cu noi" – deci, a?a cum ?i ?el" avea ?dreptul" de a fi cu ?ei". Cine ?tie? (Nicolae Breban)Puterea nev?zut? este cel de-al treilea volum din tetralogia Ziua ?i noaptea, care are ca supratem? rela?ia maestru-ucenic.

Marina ?vetaieva se distinge printr-o scriitur? accentuat personal?, nu numai ?n poezie, dar ?i ?n proz?. Este vorba de stilistica ei nervoas?, abrupta, sincopata, chiar ?i ortografic inconfundabil?, cu multiple linii de pauz? ori intercal?ri neuzuale de paranteze, exclama?ii ?i altele. Care s? fie, deci, cuv?ntul nimerit pentru a surprinde particularitatea acestei crea?ii? I-am spus: stare patetic?. ?i pot spune: stare febril?. I-am spus: radicalitate. ?i pot spune: frenezie. ?i via?a, ?i opera ?vetaievei febriciteaz?. Ele repudiaz?, f?r? ?ncetare, situa?iile medii, mediocre, cotidiene, cumin?i. ...Dac? excesul poate periclita via??, excesivul poate salva arta. Excesivul e aici o supralicitare a d?ruirii, o hipertrofie a ata?amentului. ?vetaieva smulge arta din str?mtor?rile ei, ale ?vetaievei ?i ale artei. E ca o hiperbola a omului, ca o dovada a demnit??ii rec??tigate: prin arta subumanul trece ?n sublim. Crez?nd ?n art?, ?vetaieva crede ?n umanitate, ?n ?ansa nemuririi ei palpabile. Dar transgresarea mor?ii ea o stoarce din vecin?tatea mor?ii; dintr-o via?? ne?ncetat periclitat? de absolutismele ei. Via?a nu e tr?it? pe m?sura artei, s-o oblig?m la nem?surare! – ar putea fi deviza ei, ultimul ei mesaj.

„Mai devreme decât niciodat?“, cum scriam într-un vers de tinere?e, ajunge la tipar materia înjum?t??it?, v?muit? a jurnalului meu de scriitor din perioada 1979-1989; cel din anii anteriori s-a pierdut, nu mai are rost s? explic în ce fel. Iar materia jurnalelor mele din perioada de dup? 1989, structurat? în dou? volume: Lamenta?iile uitucului ?i Gândirea înceat?, î?i a?teapt? editorul. ?i, implicit, cititorii…

Cartea este rezultatul anchetelor desf??urate ?n paginile revistei Contemporanul – anchete ce au abordat o problema delicat?, ocolit? de nu pu?ini c?rturari: ?Problema evreiasc?". Se pronun?? pe marginea acestei disputate teme actuale personalit??i ca, de pild?, Dumitru ?epeneag, Matei C?linescu, Ion Vianu, Irina Cajal, Ion Iano?i, Nicolae Breban, ?i nu pu?ini al?i importan?i actan?i ai vie?ii sociale, politice ?i culturale din Rom?nia de azi.Un manual indirect de istorie, cartea e destinata studen?ilor, elevilor, profesorilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Cum dispare, cu de la sine putere, realismul socialist, transform?ndu-se – ?n textele publicate dup? ‘90 – ?ntr-un ?realism atroce“, ce oglinde?te p?r?ile ?ntunecate ?i incendiare ale existen?ei? Minimonografia Nicoletei S?lcudeanu, critic, profesor ?i istoric literar, r?spunde sugestiv ?i pertinent la aceast? ?ntrebare, cartea ei constituind-o un manual indirect de istorie a literaturii postdecembriste. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.