Mare poet clasic, Co?buc ?i-a asigurat locul printre marii creatori: Eminescu, Creang?, Caragiale, Slavici, prin con?inutul na?ional al operei sale, prin cultivarea ?i frecventarea clasicilor, prin puritatea expresiei ?i claritatea stilului, prin promovarea idealului de frumuse?e echilibrat?, ?n general prin ?nnoirea limbii poetice. Co?buc este – unanim recunoscut – un mare clasic al versului rom?nesc. Poet al naturii ?i al omului de la ?ar?, al exuberan?ei juvenile, al iubirii, al revoltei ?i luptei, al b?rb??iei, Co?buc ?nscrie una din cele mai pre?ioase experien?e ale literelor rom?ne?ti, ?ntr-un moment de r?scruce, c?nd, prin scrierile unei pletore de pseudoeminescieni, se crease ?n poezia noastr? o stare deprimant?, maladiv?, din care se p?rea c? nu exist? perspective de ie?ire spre un liman s?n?tos. ?n acest climat de mal de siecle, de Wetschmerz r?sare nea?teptat de viguros ?i nou George Co?buc, redres?nd poezia rom?neasc?, aduc?nd noi orizonturi, noi sensuri, noi valori artistice.

Pove?tile lui Creang? sunt delectabile deopotriv? pentru copii ?i pentru adul?i. ?ns? numai cei din urm? le pot gusta pe deplin savoarea. Creanga pare a nu-?i fi b?tut capul s? inventeze pove?ti: avea de?tul material la ?ndem?n? ca s? mai fie nevoie de a?a ceva. C?t datoreaz? el crea?iei folclorice anonime ?i c?t ?i este aceasta tributar? dup? publicarea pove?tilor ?i absorb?ia – sau re?ntoarcerea – acestora ?n circuitul oralit??ii e o chestiune ce poate interesa mig?loase cercet?ri erudite. Farmecul pove?tilor lui Creang? nu st? ?n inven?ie – cel mult, aici ?i-a spus cuv?ntul selec?ia f?cut? de scriitor dintr-un inventar disponibil at?t de bogat. Ceea ce atrage ?i cucere?te, ?n primul r?nd, e ?punerea ?n scen?“ – nemaivorbind de darul rostirii plastice, suculen?e, at?t de mult comentat ?i analizat.LIVIU PAPADIMA

Her ?ey ?evresiyle etkile?imsel bütünlükte anlaml? olmaktad?r. Soral?m yine de; Bütünü par?alar?ndan fazlas? yapan nedenler nelerdir? Evrende neyin ifadesiyiz? Canl?l?k, bilin?, ruh, duygular art?k anla??labilir midir? Canl?l?k h?z farklar?ndan m? olu?maktad?r? H?zl? bile?enimiz olan elektri?in; canl?l???n ve bilincimizin olu?umunda nas?l bir etken olmaktad?r? Bizleri olu?turanlardan beden, duygular, bilin?, ruh diye tan?mlad?klar?m?z aras?nda ba?lant?lar nas?l kurulmaktad?r? Sorular?, günümüzde enerjiler aras? ba?lant?, etkile?im nas?l kurulmaktad?r? Sorusu gibi oldu?u, yani her?ey gibi onlar?nda enerji oldu?u anla??lm??t?r. Ruh olarak tan?mlad?k, zihin-beden aras?nda ba?lant?y? kurmaya, duygular? anlamaya ?al??t?k. Bilincin, alg?n?n tüm bunlarla nas?l bir ili?kisi olabilece?ini sorgulad?k. Genelde ?yle oluyor ya, bütünün ?nce par?alar?n? anlamaya, par?alara ay?r?p anlamaya ?al??man?n sorunlar?n?n izlerini sürüp bütünle olan etkile?imini g?rmeye y?neliyoruz. Zaman?n i?inde zaman ge?irmemize ra?men bilincimizle, canl?l???m?zla nas?l ba?lant?l? oldu?unu g?rmezden geldik. Günümüz dünyas?n?n ula?t??? bilgi, ya?amsal deneyimlerin kaydedilip aktar?lmas?, izledi?imiz filmlerden tutun da, deneyimlerimizin h?zl? etkile?imiyle zaman aral?klar?n? orduk. S?n?r sistemimize benzeyen internet a?lar? olu?turduk. ?nsanl?k olarak yapay zekalar geli?tirdik. Hücre ile beden benzeri; canl?yla tüm canl?l???n, ekosistemin, varl???n etkile?im ?rüntüsü oldu?unu, etkile?imsel ?rüntüde anlam? oldu?unu ??rendik. Belki de olu?turdu?umuz yeni anlamlar gelecekte olu?acaklar?n par?alar?d?r. De?i?im devam ediyor. G?rünen o ki, canl?lar bu evrenin en ileri evrensel enerji alanlar?d?r. Soral?m kendimize; Evrende canl?l?ktan daha anlaml? bir ?ey var m?d?r? Dünya bilinci ?a?lard?r. Biriktirdi?i bilgi ve deneyimlerini, olu?umun ba?lang?c?ndan itibaren nesiller boyu aktarm??, ekosistemiyle bir bütün olarak evrilmi?tir. Ula?t??? bilin? halini ?evresiyle etkile?imsel d?ngü i?inde hep yeniden ?ekillendirmi?tir. D?nü?ümsel etkile?imin hi?bir zaman?n?n ayn? olmay??? temel evrensel durumun etkisiyle de zamanda evrilmi? ve günümüz dünyas?n?n paradigmas?na ula?m??t?r. Evrimsel ?rüntüye paralel geli?en teknolojik entegrasyonla bilgi, zamanda ?ok yo?un etkile?ebilmi?tir. Dünya üzerinde artan s?n?r hücresi say?s? yani artan canl? say?s?n?n olumlu bir yan? ise, bilginin etkile?imini art?rm?? olmas?d?r. Platon’un idealar dünyas?nda var olan?n kendi ba??na var olamayaca??n?, var olan?n ?ncül bir mükemmeli olmal? dü?üncesiyle hareket etti?i g?rülüyor. Bu dü?ünceye bi ele?tiriyle ba?lay?p daha sonra ele?tiriyide ele?tirelim. Diyelim ki bu dü?ünceye evrimin, zaman?n itiraz? var. Buna b?yle devam edersek ba?lang?? i?inde, uzaylar i?inde ba?layan evrenler olsa bile bugünki mant?k yine en ba?a d?nmemizi s?ylüyor. Yani ilk nas?l olu?tu? Bu olu?um ?ncesi uzay diyeyim en mükemmel saf hali olan B?R nas?l olu?tu. 1’de ise hi?bir ?zellik olmamal? yani nas?l olurda idea’lar oradan kaynaklan?r. Demek ki varl?k olu?umu bi süre?, evrim olur gibi. Sondan ba?a d?nsekte bi süre?, ba?tan ba?lam?? olsakta bi süre?. Bu ifadeler B?R d?ngüsü i?inde do?ru olabilir. ?dealar nereden geldi ?ünki sonu? olarak idealar B?R de olmamal? ?ünkü B?R farkl?l?k bar?nd?rm?yor. Asl?nda her ?eyi B?R kapsar, o kaynak potansiyeller alan?d?r. Haliyle her ?eyle ayn? alandad?r. Bi nevi potansiyeller alan?yla varl?k ayn? ?eydir, benzerdir. O halde Platon’un idealar kuram?n?n kayna?? ve kendisi bu evrendedir, bu evrendir. Günümüz bilim dünyas?nda ?oklu evrenler dü?üncesi olduk?a yayg?nd?r. O halde evrenlerin oldu?u daha dev uzaysal kaynaklar, alanlar olmal?d?r. ??te B?R belkide bizimde i?inde evrildi?imiz vede k?smen farkl?la?t???m?z her ?eyin kayna??, alan?d?r. Evren büyük tabii ancak büyüklük hep yan?lt?c? olmaya devam etmi?tir. Belkide hiper bir uzay hatta uzaylar alan?nda olabiliriz. Belki ama e?er do?ru b? dü?ünce ?ekliyse bu ilk soruyu yinede de?i?tirmiyor. ?lk ba?lang?? diye bir ?ey var m??

n vrst de 11 ani, Ivy Manx locuiete n inutul Caux, al crui conductor este teribilul Rege Mtrgun i unde legea trmului este otrvete sau fii otrvit“. Fr un degusttor de ncredere acreditat de Breasl care s-i stea mereu aproape, urmtoarea ta mas ar putea fi i ultima.Chiar mai ru, unchiul mult iubit al fetiei – ultimul farmacopat vindector din Caux – a disprut fr urm, lsnd-o pe Ivy cu trusa lui cu leacuri secrete, cu o cioar zgomotoas pe nume H i cu un degusttor nepriceput i mrav, cu nclinaie pentru picoteal.Nu mai e timp de pierdut! Ivy trebuie s-i pun n aplicare teribilul plan! mpreun cu un tnr degusttor pe nume Rowan – aflat pe fug dup otrvirea accidental a douzeci dintre grzile regelui –, fata pornete n cutarea unchiului ei. n aceste vremuri dominate de corupie i de uneltiri – n acest, pn nu demult, minunat loc strvechi –, cei doi copii, devenii acum dumanii ntregului regat, au un sprijin de ndejde.Dar ce vor oare urmritorii lor S fie nestemata de-o inegalabil frumusee ce pare – dei asta este practic imposibil – a fi scobit Sau o fi elixirul pe care ea nsi l-a creat i care are misterioase puteri vindectoare Sau oare poate fi vorba despre Ivy nsiSpus pe un ton uor ironic i de o prospeime irezistibil, primul volum al trilogiei Otrvurile din Caux“, Nestemata Scobit este o uimitoare poveste despre ierburi i magie, degusttori i otrvuri.

B?R DAMLA SEVG?YLE MERHABA ?Dokunan hafif bir esinti, bir damla ya?, bir kü?ük ka?amak bak??tan ve bir tatl? s?zden sonra yüre?in ?eperlerine yap???p kalan a?k?n izleriyle dolu ya?amakt?r belki de istenilen… ??zlemek sevgiyle yüre?e dokunmaksa; bir tatl? s?z, bir gidenin ard?ndan kalan iz, bir hüzün i?indeki umutsuzluklarda bile, umut arayan kalple var olmakt?r kimbilir belki de i?imizde kalan… ??zlemek; a?k?n g?zya?lar?nda, yar?n? olmayan a?klarda ve bir garip a?k?n i?inde bile mutlulu?u, sevginin kanatlar?nda ?zlemle arayarak yazmakt?r belki de sayfalarda saklanan… ?Kim bilir belki de sevgiyi i?inde bularak kanatlanmakt?r, kanats?z hallerinde bile ?zlemle a?ka u?makt?r… ?Her okunan ?iirin i?inde hissedebilmektir belki de; tarifi olmayan, tarifsiz o duyguyu, yüre?indeki bir k?v?lc?m ate?iyle canland?r?p ya?atabilmektir belki de arzulanan... ?Sevgiyle dolu sayfalarda, hissettiklerinizi bulup dolu dolu ya?aman?z dile?iyle… Cengiz ?ET?K 1964 y?l?nda Konya/Karap?nar do?du. ?lkokulu Emirgazi il?esinde okudu. Ortaokulu ve liseyi Karap?nar’da okudu. Endüstri Meslek Lisesi Torna tesviye’den mezun oldu. 1989 y?l?nda Burdur E?itim Yüksek Okulu’ndan S?n?f ??retmeni olarak mezun olduktan sonra 1990 y?l?ndan bu yana zaman zaman idarecilik yapsa da ?u an Uzman S?n?f ??retmeni olarak ?al??makta olup iki k?z babas?d?r. 1986 y?l?nda ilk ?yküsü “sonun Ba?lang?c?” bir sinema dergisinin a?t??? yar??mada birinci gelmi?tir. Finike yerel gazetelerinde 2005 y?l?ndan sonra bir?ok k??e yaz?lar? yay?nland?. 2006 y?l?nda ilk ?iir kitab? “Son S?züm Sana Gülüm” yay?nlad?. ?kinci kitab? “Siyahlarday?m Alev Bak??l?m” 2008 y?l?nda yay?nland?. Ayr?ca güfte halinde “ Siyahlarday?m” 2010 y?l?nda ve “Vazge? G?nlüm” 2016 y?l?nda iki ?iiri bestelenip ?ark? olarak hayat bulmu?tur. 2017 y?l? son ay?nda ilk bilimkurgu roman? “Pokentranl? G?kmen” okurlar?yla tan??t?.

On the second day of July in the year 1863 the Civil War in America was at its height. Late in the preceding month Lee had turned his face northward, and, with an army of a hundred thou-sand Confederate soldiers at his back, had marched up into Penn-sylvania. There was little to hinder his advance. Refraining, by reason of strict orders, from wanton destruction of property, his soldiers nevertheless lived on the rich country through which they passed. York and Carlisle were in their grasp. Harrisburg was but a day’s march away, and now, on this second day of July, flushed with fresh victories, they had turned and were giving desperate battle, through the streets and on the hills of Gettysburg, to the Union armies that had followed them. The old commonwealth was stirred as she had not been stirred before since the fall of Sumter. Every town and village in the state responded quickly to the governor’s call for emergency troops to defend the capital city. Mount Hermon, already depleted by gen-erous early enlistments, and by the draft of 1862, gathered to-gether the bulk of the able-bodied men left in the village and its surroundings, and sent them forth in defense of the common-wealth. Not that Mount Hermon was in especial danger from Lee’s invasion, far from it. Up in the northeastern corner of the state, on a plateau of one of the low foot-hills of the Moosic range, sheltered by the mountains at its back, it was well protected, both by reason of distance and location, from the advancing foe. But Mount Hermon was intensely patriotic. In the days preceding the Revolution the sturdy pioneers from Connecticut had met the equally sturdy settlers from the domain of Penn, and on this plateau they had fought out their contentions and settled their differences; the son of the Pennamite had married the daughter of the Yankee; and the new race, with love of country tingeing every drop of its blood a deeper red, had stayed on and possessed the land. So, on this July day, when the armies of North and South were striving and struggling with each other in bloody combat back and forth across the plain and up the hills of Gettysburg, Mount Hermon’s heart beat fast. But it was not for themselves that these people were anxious. It was for the fathers, husbands, sons, lovers in that army with which Meade, untried and unproven, was endeavoring to match the strategy and strength of Lee. News of the first day’s skirmishing had reached the village, and it was felt that a great battle was imminent. In the early evening, while the women were still busy at their household tasks, the men gathered at the post-office and the stores, eager for late news, anxious to discuss the situation as they had learned it. In the meantime the boys of the town had congregated on the village green to resume the military drills which, with more or less frequency, they had carried on during the summer. These drills were not wholly without serious intent. It was play, indeed; but, out of the ranks of these boys, three of the older ones had already gone to the front to fight real battles; and it was felt, by the men of the town, that the boys could not be too thoroughly imbued with the military spirit. So, on this July evening, wakened into new ardor by the news from Gettysburg, they had gathered to resume their nightly work—and play.There were thirty-three of them, ranging in years all the way from eight to eighteen. They were eager and enthusiastic. At the command to fall in there was much pushing and jostling, much striving for desirable places, and even the young captain, with great show of authority, could not quite adjust all differences to the complete satisfaction of his men.Before the confusion had wholly ceased, and while there were still awkward gaps in the ranks, a tall, straight, shy-mannered boy of seventeen, who had remained hitherto on the outskirts of the group, quietly slipped into one of the vacant places.

Biografia sugereaz?, ?n chip aproape inevitabil, prin relatarea cronologic? a faptelor vie?ii acelui individ, ?ncep?nd de la na?tere ?i continu?nd cu experien?ele tr?ite pe parcursul anilor, c? evenimentele respective au avut o importan?? mai larg?, mai cuprinz?toare dec?t cele ale unui om oarecare, c? au contribuit, ?ntr-un fel sau altul, la scrierea istoriei acelor vremuri. ?n cazul lui Napoleon Bonaparte, merit? s? ne aplec?m ?i asupra mitologiei, ad?ug?nd-o impresiei generale, create de-a lungul deceniilor de nenum?ra?i istorici ?i biografi, conform c?reia ceea ce a contat ?n principal a fost omul ?nsu?i, viziunile ?i ambi?iile sale, ?i nu vremurile ?n care a tr?it ori circumstan?ele ?nt?lnite ?n cale. Pu?ine personaje istorice s-au bucurat de at?ta notorietate ?i de at?tea scrieri dedicate ?i pu?ine au fost descrise ?ntr-o manier? at?t de subiectiv?, prezent?nd ?ntrega istorie a epocii de parc? ar fi fost o reflectare a voin?ei ?i a dorin?ei de putere ?i de glorie a unui singur om. Din acest motiv poate c? ar fi mai ?n?elept ca, ?nainte de orice, s? ne oprim un pic ?i s? ?ncepem aceast? carte cu un soi de avertisment.

Al Doilea R?zboi Mondial nu va ajunge niciodat? s?-?i dezv?luie ?ntreaga groz?vie. ?n spatele faptelor de arme, al atrocit??ilor ?i al crimelor monstruoase comise ?mpotriva civililor se ascunde o alt? realitate. Aceea a miilor de femei sovietice trimise pe front ?mpotriva inamicului nazist. Svetlana Aleksievici ?i-a dedicat ?apte ani din via?? colect?rii m?rturiilor unor femei care, multe dintre ele, la momentul acela erau abia ie?ite din copil?rie. Dup? primele sentimente de euforie, asist?m la o schimbare radical? de ton, pe m?sur? ce ajungem la ?ncercarea fatal? a luptei, ?nso?it? de partea sa de ?ntreb?ri ?i de suferin??. Abandon?nd t?cerea ?n care ?i-au g?sit refugiul, aceste femei ?ndr?znesc, ?n sf?r?it, s? prezinte r?zboiul a?a cum l-au tr?it. ?Svetlana Aleksievici este unul dintre cei mai valoro?i scriitori ai vremurilor noastre. Proza ei nu este feminin?, ci aspr? precum r?zboiul […], dar, prin expresivitatea ei, devine artistic?, palpabil?, profund emo?ionant?.” – Vladimir Voinovici

Cum s? dezvolt?m poten?ialul real al copiilor no?tri ?Strategii pentru a ne ajuta copiii s? interac?ioneze cu succes cu al?i copii, cu profesorii ?i cu membrii familiei.“ – Kirkus Reviews Dezvoltarea motiva?iei Construirea rela?iilor Gestionarea sensibilit??ii Gestionarea cooper?rii ?i a competi?iei Atitudinea fa?? de autoritate Copiii no?tri, de?i inteligen?i, pot avea dificult??i la ?coal? ?i ?n via?? din diverse motive: fie sunt perfec?ioni?ti, fie se tem de efort, fiind obi?nui?i cu succesele imediate, fie au dificult??i ?n a se ?n?elege cu cei de v?rsta lor. Cartea de fa?? reprezint? o solu?ie concis? ?i plin? de idei practice, pe care le putem folosi pe m?sur? ce copiii cresc ?i se dezvolt?. Strategiile descrise de autori, psihologi cu experien??, pot fi puse ?n aplicare ?n via?a de zi cu zi, ajut?ndu-i pe copii s? ??i gestioneze sentimentele, s? le plac? ?nv???tura ?i s? ??i construiasc? rela?ii armonioase, pentru o via?? ?mplinit?.

O ?nt?lnire ?nt?mpl?toare ?ntre dou? femei singure, de condi?ii diferite, duce la o poveste de dragoste pasional? ?n acest roman-cult scris de Patricia Highsmith. Therese, o t?n?r? v?nz?toare ?ntr-un mare magazin, care viseaz? la o via?? mai bun?, ?i Carol, o femeie ?nst?rit? aflat? ?n mijlocul unui divor? amar, abandoneaz? rutina ap?s?toare de zi cu zi, aleg?nd libertatea de a c?l?tori ?i dragostea neconven?ional?. Dar fericirea nou descoperit? este spulberat? atunci c?nd Carol este obligat? s? aleag? ?ntre feti?a ei ?i noua sa iubit?... ?Un roman despre c?utarea dragostei ?i a adev?ratei fericiri, scris ?ntr-un stil vibrant ?i plin de tensiune.” The Sunday Times ?O carte care pune ?n discu?ie un subiect exploziv, cu sinceritate ?i bun-gust.” New York Times ?Are tensiunea unui thriller ?i farmecul unei pove?ti de dragoste.” Val McDermid Romanul Carol a fost ecranizat de regizorul Todd Haynes ?ntr-un film de excep?ie, cu Cate Blanchett ?i Rooney Mara ?n rolurile principale.

Οι περ?φημε? ερωτ?σει? ?τι;?, ?π??? και κυρ?ω? ?γιατ?;? βρ?σκουν στον τρ?το τ?μο τη? σειρ?? Η καρδι? εν?? μικρο? Βατρ?χου ?ξυπνε? απαντ?σει?, που μαγε?ουν μ?σα απ? του? ξεχωριστο?? ?ρωε? αυτο? του βιβλ?ου. Βλ?πουμε την τρυφερ? σχ?ση μεταξ? παππο? και εγγονο?, που ?χει σκοπ? να ανο?ξει τι? καρδι?? μα? προ? τι? συμφων?ε? του Αστρικο? βαλ? τη? ζω??. Απ? τα αστραφτερ? τσαμπι? των ιστορι?ν που πηγ?ζουν το ?να μ?σα απ? το ?λλο, σαν μια σ?γχρονη εκδοχ? τη? συλλογ?? Χ?λιε? και μ?α ν?χτε?, αναδεικν?ονται δ?ο μυθολογικ? επεισ?δια, που ?φτασαν μ?χρι τι? μ?ρε? μα? μ?σα απ? τη λα?κ? χριστιανικ? παρ?δοση, τυγχ?νοντα? ?μω? εξαιρετικ?? επεξεργασ?α?. Η εγγεν?? του? πρωτοτυπ?α τα κ?νει να λ?μπουν σαν μεγ?λε? ρ?γε? βασιλικο? σταφυλιο?, παρ? το γεγον?? ?τι ε?ναι κατακερματισμ?να και δι?σπαρτα μ?σα σε ολ?κληρο το βιβλ?ο.

Uneori singura solu?ie este v?rsarea de s?nge.Un criminal ac?ioneaz? animat de cele mai perverse dorin?e, f?r? nici o remu?care ?n fa?a tinere?ii ?i inocen?ei victimelor. Are o list? lung? la activ ?i nu las? urme. Uciderea ?i mutilarea adolescentei Jennifer Maidment este ?n sine un act de o cruzime ?nfior?toare, iar dr. Tony Hill descoper? ?n scurt timp c? nu este dec?t primul dintr-o campanie care vizeaz? un grup de tineri aparent f?r? nici o leg?tur? ?ntre ei, ademeni?i de monstru prin intermediul unei re?ele de socializare online.Un nou caz ?nfrico??tor, care ?i rede?teapt? celebrului psiholog ?i profiler Tony Hill fantomele trecutului.

Dup? ?nfr?ngerea Regelui ?i a Reginei M?tr?gun?, ?n Caux este din nou lini?te. Totu?i, a mai r?mas de ?ndeplinit o Profe?ie: bunul rege Verdegris, acum bolnav de moarte, urmeaz? a fi g?sit ?i vindecat de Nobilul Vl?star, nimeni alta dec?t Ivy Manx.Al?turi de prietenul ei Rowan, t?n?ra trebuie s? se aventureze ?n interiorul Breslei Degust?torilor, condus? de diabolicul Vidal Vinegret. Colac peste pup?z?, primejdiile se ?nmul?esc odat? cu apari?ia unei plante otr?vitoare care-i amenin?? c?l?toria: feriga rea, cunoscut? ?i ca f?c?toarea-de-regi, cea care ??i poate ?nnebuni victimele, lu?ndu-le prizoniere ?ntr-un t?r?m ?ntunecat.Vor reu?i eroii no?tri s? contracareze ac?iunile du?manilor lor ?i s? ?nf?ptuiasc? Profe?ia? Ce alte noi aventuri li se mai deschid ?nainte?Aventurile lui Ivy Manx continu? ?ntr-o nou? carte misterioas? ?i mortal de hazlie.

Lucrarea abordeaz? cele mai relevante manifest?ri ale modernismului literar interbelic, propun?nd spre analiz? reprezentan?i ai poeziei (George Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Tudor Arghezi), ai prozei (Anton Holban, Camil Petrescu, Max Blecher, Mircea Eliade), tendin?ele ?i mi?c?rile coagulate ?n jurul marilor reviste interbelice (Sbur?torul, Contimporanul, 75 H.P., Integral). Volumul se adreseaz? elevilor de liceu care doresc s?-?i aprofundeze cuno?tin?ele referitoare la una dintre cele mai importante v?rste literare rom?ne?ti, miz?nd ?i pe redescoperirea cititorului avizat, dornic s?-?i sus?in? punctele de vedere, s?-?i modeleze gustul estetic ?i s? descopere modele, ierarhii, valori.

La serie de cuentos para ni?os ?Un corazón de Ranita” continúa con el 5? volumen, “La traición, la novia de la maldición”. Se trata de un libro que ofrece una lección de vida tanto a los ni?os, como a los padres e incluso a los abuelos. De las aventuras extraordinarias presentadas en las historietas tejidas con el hilo de la gran narración, se desprenden incesantemente nuevas explicaciones, consejos discretos, varios sentidos. De esta forma podemos aprender cómo se formaron los continentes a raíz de la lucha entre las monta?as que poblaban la Tierra al principio de los tiempos. Está también el cuento del topo, o mejor dicho la história de cómo llegó a perder la vida – una extraordianrio cuento de amor, fidelidad y venganza – y muchas otras historias palpitantes…

In Greek mythology, Helen, better known as Helen of Sparta or Helen of Troy, was daughter of Zeus and Leda, wife of king Menelaus of Sparta and sister of Castor, Polydeuces and Clytemnestra. Her abduction by Paris brought about the Trojan War. Helen was described as having the face that launched a thousand ships. Helen or Helene is probably derived from the Greek word meaning "torch" or "corposant" or might be related to "selene" meaning "moon".

Fanii primului volum din trilogia Alb?-ca-z?pada au motive de bucurie: Lumikki Andersson, adolescenta ciudat? ?i rebel?, vine cu o nou? poveste!Lumikki c?l?tore?te la Praga, unde o cunoa?te pe Zelenka. Aceasta ?i dezv?luie c? este sora ei, iar povestea i se pare veridic? lui Lumikki.?n scen? apare ?i Jiri, reporter la canalul de ?tiri Super8. ?mpreun? cu el, Lumikki ?ncearc? s? afle adev?rul legat de secta numit? Familia Alb?, din care face parte ?i Zelenka. Liderul sectei, Adam, pune la cale sinuciderea ?n mas? a membrilor acesteia.Lucrurile se precipit?, iar finalul aduce dezv?luiri surprinz?toare ?i ?nc? o lec?ie de via?? pentru Lumikki: fiecare om are o latur? ascuns? ?i inocen?a nu e ne?ntinat? ca z?pada.?Salla Simukka e o t?n?r? autoare extraordinar de talentat?. Trilogia Alb?-ca-Z?pada poate sta al?turi de cele mai dure thrillere nordice ?i are o eroin? nonconformist? pe m?sur?. ?n tu?e de ro?u, alb ?i negru, povestea lui Lumikki are o aur? de magie ?nghe?at?.“ – Kirkus Reviews?Lumea pe care o creeaz? Salla Simukka are un farmec exotic aparte. Finlanda, cu peisajele ?i locuitorii ei, r?m?ne un ?inut misterios, ?nc?rcat de legend?.“ – Publishers Weekly?Lumikki privea acum str?lucirea soarelui ?i albul norilor, g?ndindu-se c?, de?i c?l?toria nu-i d?duse vreun r?spuns la ?ntreb?rile trecutului, g?sise indicii. Era mai sigur? ca niciodat? c? Zelenka se apropiase surprinz?tor de adev?r. Visele ?i amintirile lui Lumikki erau adev?rate. Zelenka i le trezise, prin minciuna ei. Lumikki ?tia c? nu ??i imaginase jocul de-a Alb?-ca-Z?pada ?i Ro?ie-ca-Trandafirul. Totul se ?nt?mplase cu adev?rat.C?ndva, avusese o sor?.“

Fascinant – cea mai bun lucrare de istorie militar din ultimii ani i o analiz edificatoare a disputelor care continu s mocneasc amenintor i azi. O carte extraordinar sub toate aspectele." – The New York Times O relatare palpitant i revelatoare a uneia dintre cele mai zbuciumate i legendare perioade din istoria secolului al XX-lea – Revolta Arab i marele joc" secret de a controla Orientul Mijlociu. CARTE INCLUS PE LISTA CELOR MAI BUNE TITLURI ALE ANULUI DE New York Times Christian Science Monitor NPR Seattle Times St. Louis Dispatch Chicago Tribune American Library Association Bazat pe cercetri extinse i intense, munc asidu n arhive, Lawrence n Arabia aduce o nou perspectiv asupra modului n care s-a configurat lumea Orientului Mijlociu. Cu o aciune de proporii epice, portretizri expresive, accente critice n condamnarea distrugerilor provocate de comploturile coloniale europene, volumul surprinde strlucit felul n care nesbuina trecutului declaneaz suferina prezentului. Printre numeroasele istorii individuale din Primul Rzboi Mondial care vor fi povestite i repovestite n cadrul centenarelor commemorate ntre 2014 i 2018, cea a lui T.E. Lawrence iese n eviden… Cartea lui Anderson nu putea fi mai oportun. Acum, cnd atenia ntregii lumi se concentreaz asupra Siriei i Egiptului, este uluitor s priveti n urm cu o sut de ani i s vezi un tablou asemntor…. Apelnd la o distribuie bogat, Anderson reuete s exploreze haosul din Orientul Mijlociu de la nceputul secolului al XX-lea dintr-o varietate de perspective distincte i revelatoare totodat. O mrturie captivant, de o mare complexitate i profunzime. – The New York Times Book Review Vast, hipnotic i – s ndrznim s o spunem – cinematografic n detaliu, Lawrence n Arabia ilustreaz modul n care biografia i istoria se poteneaz reciproc. – The Wall Street Journal Absorbii de mcelul ce avea loc n traneele Europei n Primul Rzboi Mondial, combatanii occidentali acordau prea puin importan teatrului de lupt din Orientul Mijlociu. Ca urmare, conflictul de aici a fost influenat surprinztor de mult de o mn de aventurieri i ofieri de rang mrunt aflai departe de marile coridoare ale puterii: Curt Prüfer – universitar tern, ataat pe lng Ambasada German din Cairo, Aaron Aaronsohn – renumit agronom provenit din Romnia i sionist nflcrat. William Yale – descendent scptat al unei familii aristocratice americane. n centrul acestui cerc se afla Lawrence – la nceputul lui 1914, doar un arheolog care lucre la spturi prin deerturile Siriei. n 1917 ajunsese deja cea mai romantic figur din Primul Rzboi Mondial, luptndu-se att cu inamicii Marii Britanii, ct i cu propriul guvern pentru a-i transforma n realitate viziunea sa asupra destinului poporului arab. Drumurile ncruciate ale acestor patru personaje – intrigile pe care le-au pus la cale, btliile pe care le-au purtat, trdrile pe care le-au suferit sau le-au uneltit ei nii – oglindesc grandoarea, complexitatea i tragedia rzboiului din deert.

Un angajat cu experien?? ajunge s? ia decizii financiare nes?buite, repet?nd, f?r? s? ?tie, istoria t?t?lui s?u, un parior "ratat" pe care nici m?car nu-l cunoscuse. O t?n?r? depresiv? vrea s? se sinucid? prin "evaporare", pentru ca mai apoi s? afle c? bunica ei supravie?uise camerelor de gazare de la Auschwitz. Un b?iat e cuprins de senza?ii inexplicabile de frig, f?r? s? ?tie c? unchiul s?u murise ?nghe?at.?Cartea de fa?? vorbe?te despre acele fobii, depresii ?i g?nduri obsesive care ne cople?esc f?r? s? ne d?m seama de unde ni se trag. Combin?nd cercet?rile din neuro?tiin?e cu interven?iile specifice constela?iilor familiale, autorul demonstreaz? ?n ce fel uneori ajungem s? mo?tenim ?i s? retr?im, ?n mod incon?tient, suferin?ele ?i traumele nerezolvate ale str?mo?ilor. Cititorul are la ?ndem?n? c?i utile pentru eliberarea de traumele mo?tenite pe cale transgenera?ional?. Aceste tehnici merg de la identificarea anxiet??ilor mascate dup? cuvinte ?i comportamente aparte p?n? la genogram?, dialogul imaginar cu str?mo?ii ?i eliberarea, prin compasiune, de suferin?ele genera?iilor trecute.

C??tig?tor al Michael L. Printz Honor Award"Cel mai bun roman pentru adolescen?i al anului 2015" - Boston Globe"Cea mai bun? carte a anului 2015" - Kirkus Reviews"Hubbard surprinde perfect toat? fr?m?ntarea primei iubiri, bucuria prieteniei ?i rela?ia complicat? dintre adolescen?i ?i adul?i." – VOYAPaul Wagoner, elev ?n ultimul an de liceu, intr? ?n ?coal? cu o arm? furat?, ??i amenin?? iubita, pe Emily Beam, apoi ??i ia via?a.Emily, furioas? ?i cople?it? de vin?, este trimis? la ?coala cu internat Amherst, unde dou? colege ciudate ?i spiritul lui Emily Dickinson ?i sar ?n ajutor.Dar Emily trebuie s? g?seasc? ?n ea ?ns??i for?a de a-?i vindeca sufletul r?nit, de a afla binele din spatele r?ului, speran?a din spatele disper?rii ?i promisiunea prim?verii, odat? cu ultima z?pad?."Gra?ioas? ca o pan? dus? de v?nt, aceast? poveste plin? de lirism vorbe?te despre experien?a vindec?rii ?n urma unei tragedii." - Kirkus Reviews"Z?pada mieilor e o mic? bijuterie. Aduce ?n scen? un personaj feminin puternic, care se str?duie?te din r?sputeri s? treac? peste un eveniment dureros din via?a ei." - School LibraryJournal"Stilul lui Hubbard e elegant ?i emo?ionant." - Publisher’s Weekly"Romanul acesta ?mbin? proza ?i poezia ?ntr-un mod aparte, iar efectul este uluitor." - Booklist

The third novel in Zola's twenty-volume series entitled "Les Rougon-Macquart," this story revolves around and within the 21-acre market Les Halles Centrales of Paris. The starving scholar Florent has escaped his unwarranted exile on Devil's Island, and he is alternately entranced and disgusted by his refuge in 'the belly of Paris.' Zola describes the market and Florent's experiences in the midst of it with his characteristically captivating comprehension, foreshadowing the total mastery of working-class speech in his later works. Florent makes a friend of Claude Lantier, a painter who explains the battle being waged in the vast Central Markets between the 'fat' burghers and 'thin' lower class, in which Florent is soon embroiled. He is a man caught between the fat and the thin, and this lack of allegiance leads to painful condemnation and Florent's ultimate disintegration. Presented here is the somewhat expurgated 1895 translation of Ernest Alfred Vizetelly, entitled "The Fat and the Thin".