Sub limita de detec?ieVorbi?i ?n ?oapt?Ceva se petreceSub pragul vostru auditiv.A?a cum silabele gurii taleSunt sorbite de timpanele ei, tot astfelAcolo, ?n ad?nc,Picur? ceva –P?m?ntului ?i scap? lacrimiPe care le-nghit r?d?cinile;Acolo, ?n ?naltSe spulbera ceva –V?zduhului ?i scap? lacrimiPe care le-nghit ?ngerii.E un plan?et f?r? istovAl lucrurilor, fertil –Doar c? se petreceSub limita de detec?ie.

mi nchipui pe pmnt locuriUnde nu ajunge raza de soareLocuri unde nu adie vntulLocuri oarbe i surde, fr cldurFr memorie –Dar nu am destul putere s-mi nchipuiLocuri unde s nu ajungi s nu m ajungDurerea.

YAKINDA SIRA G?KY?Z?NE DE GELECEK! ? ?ilahi nizama(Yarat?l?? Yasalar?na) g?re, yeryüzünün hi? bir yeri; hi? bir insana ve zümreye ait de?ildir. ?nsani düzene g?re ise ger?ek tamamen farkl? olup yeryüzü parsel, parsel ya?malanm?? olup nehirler, g?ller, denizler ve hatta k?talar bir avu? az?nl??a ya da zümreye hizmet etmektedir. S?z konusu bu az?nl?klar dünyan?n kaynaklar?n? ?e?itli y?ntemlerle dev?irip s?mürmektedirler. ??S?mürü sadece do?al kaynaklarla s?n?rl? olmay?p dünya üzerinde ya?ayan tüm canl?lar? da kapsamaktad?r. Bundan, tek hücreli organizmalar da nasibini almakta ve efendilerinin ahlaks?z ama?lar?na hizmet etmeye mecbur kalmaktad?r. Bu azg?n küresel s?mürgeciler, insanlar?n beden ve beyin gü?lerini s?mürdükleri yetmezmi? gibi ?imdilerde zihinlerini de ele ge?irmeye y?nelik yo?un bir gayret i?indedirler. ??S?mürgeciler, kaynaklardan dev?irdikleri de?erleri ?nce paraya daha sonra ise parayla birlikte bu kaynaklar? da kullanarak gü? dev?irmekte olup ?bu b?yle katlanarak devam etmektedir. Küresel emperyalistler, s?mürü düzenini hepimizin iyi bildi?i yedi(S) arac?l???yla, yani onlar? de?er dev?irmekte kullanarak ger?ekle?tirir. ? Bunlar s?ras?yla: Su (G?da),Sa?l?k, Seks, Silah, Sanat, Spor ve Siyaset olarak s?ralanabilmektedir. S?ra gü? dev?irmeye gelince bu s?ralamada siyaset birinci s?raya ge?mektedir. Sebebine gelince s?mürgeci en ?ok siyaseti ?veya baz? siyaset?iyi, ?baz? siyaset?iler ise bu sayd?klar?m?z?n tümünü birden kullanmaktad?rlar. ??Birde s?mürgecilerin elinde, onlar?n ?ok sevdikleri bir ba?ka (S) olan ad?na Sava? denilen alt?n (S) vard?r. Sava?lar?n ara?lar? ise sizlerin de ?ok iyi bildi?i gibi temel iki unsura dayanmaktad?r. Bunlar, dindarl?k ve kindarl?k olup toplumlar ayr??t?r?l?p dü?man kamplara b?lüne bilmeleri i?in; ya inan? farkl?l?klar?, ya da tarihin bir d?neminde atalar?n?n birbirlerine yapt?klar? yanl?? davran??lar? k?rükleyerek dü?manl?klar? yaratmaktalar. Sonras?nda da dü?manla?t?r?lan toplumlara gaz verirler, onlar sava??rken bunlar bir yandan silah satarken bir yandan da ya?malar?n?(has?latlar?n?) hazinelerine katarlar? ???nsanlar?, insanl???ndan ??karan, herkesi paran?n pe?inden ko?turan; en ac?s? da para i?in her türlü de?erlerinden vazge?ebilmeyi ba?ar? gibi sunan bu ?arp?k sisteme kar??: Bizler akl?m?z? ba??m?za toplamaz ve s?mürgecilerin de?irmenine su ta??maya devam etmeyi sürdürürsek; ?o zaman g?kyüzüne iyi bakal?m! ?ünkü; korkar?m :Torunlar?m?z g?kyüzünü b?yle mavi olarak bir daha zor g?rebilecekler !!! ?SADEKUL ? Y ? Z L E ? M E ( MAN?FESTO ) ?- G ? R ? ? ?TOPLUMSAL PAST?R?ZASYONLAR VE SAKINCALARI "Sosyolojik Past?rizasyon ve Yeni Bir Düzen ?zerine ?zgün Yakla??m" Hepimizin ?ok iyi?bildi?i gibi; kurals?z ya?ayan insan topluluklar? tarih i?erisinde kurall? ya?ama ge?erek; birer düzen toplumlar? haline gelmi?lerdir ??te: Toplumlar?n egemen oldu?u bu topraklar üzerinde ya?ayan bireylerinin hak ve ?zgürlüklerinin s?n?rlar?n? belirleyen bu tek siyasi erkin ad?na devlet denilmektedir. Bu ?rgütün, en temel g?revi yurtta?lar?n?n i? ve d?? güvenli?ini sa?lamak olmakla birlikte; devlet bu sorumlu?unu yerine getirirken ise her zaman herkese kar?? tarafs?z ve e?itlik?i olmak mecburiyetindedir. ?zellikle de i? güvenli?i sa?larken; hem kendisinden yurtta?lar?n?, hem de yurtta?lar?n? yurtta?lar?ndan korumakla yükümlüdür. Ayr?ca bireylerin beden ve ruh sa?l??? da tamamen bu ?rgütün güvencesinde olup devletler her ko?ulda ki?ilerin beden bütünlü?ü ile zihin sa?l???n? da korumaktan da soruludurlar.

Marieta Rdoi Mihi face parte din acea restrns categorie de poei a cror creaie este lipsit de metafora spectaculoas (glgioas!), beneficiind ns de taina cuvintelor, dnd alturrii acestora acea imprevizibilitate, venind parc dinspre Mallarmé sau, i mai aproape de noi, de la Ion Barbu, acest farmec al imprecisului care asigur autoarei o indiscutabil originalitate i esenializare a acestei poetici.“ – Radu Crneci

Cartea v? propune spre lectur? o sum? de eseuri inedite, inspirate de la chestiuni cvasi-cotidiene sau rezultate din c?ut?ri la care ne ducem mai rar cu gândul. În plus, atât pentru condimentarea experien?ei de lectur?, cât mai ales pentru democratizarea conceptului de antropologie (în jurul c?ruia graviteaz? prozele din cuprins), seria de eseuri – fuzionând idei de psihologie, sociologie ori de filosofie – este punctat? (ini?ial, median ?i final) cu câte o proz? fic?ional? din seria interpret?rilor speculativ-antropologice de mituri ?i legende populare (aici fiind vizate baladele "Monastirea Arge?ului" ?i "Miori?a"), serie de autor început? odat? cu cartea "Întoarcerea fratelui risipitor" (Editura Europress, Bucure?ti, 2014). Volumul de fa?? aduce cititorului un amalgam de provoc?ri pentru minte ?i pentru inim?, într-un melanj pastelat, sus?inut pe tot parcursul de împletitura a trei filoane esen?iale: auto-ironie, umilin?? ?i duio?ie. De altfel, ideea de smerenie – atât cea subiectiv? cât ?i cea extins? la întreaga specie – constituie aici o reiterare definitorie. Parcurgerea c?r?ii se poate dovedi o experien?? deosebit? atât pentru cititorul pasionat de beletristic? cât ?i pentru cel atras de eseistica de idei. Profunzimile ?i perspectivele vor surprinde adesea.

n condiiile unei crize a lucrrilor de sintez, monografia marelui crturar Nicolae Balota despre literatura german, constituie un model de analiz a uneia dintre cele mai majore culturi ale lumii. Cartea apare pentru prima dat n colecia Ediii definitive.

Tenta?ia magnific?rii excesive a valorilor autohtone compor?t? nu pu?ine primejdii. Pe cele, mai ales, de a suscita acuza?ii de ?protocronism“, de etnocentrism, de ?localit?“, de p??unism sau ?esprit de clocher“, de ignorare a tabloului mondial al evolu?iilor ?n domeniul vizat, acuza?ii care, e adev?rat, pot fi drepte sau ne?drepte: criteriul r?m?ne legat de o chestiune de relativizare ?i de dozaj, deci de proced?ri ?nzestrate prin excelen?? cu o foarte firav? voca?ie consensual?. Am mai evocat, cu alt prilej – vorbind despre romanele lui D. ?epeneag, pe care nu le socoteam inferioare celor ale nobelizatului Claude Simon – de riscul reedit?rii sindromului ?Notre grand Arghiropoulos“, ironizat (cu simpatie, totu?i!) de E. Lovinescu ?n Aquaforte. Tot c?ut?nd, ?ns?, s? evit?m acest risc, ajungem s? ne expunem altuia: cel de a subaprecia, ?n pofida evi?den?ei, un num?r, deloc mic, de valori certe ale literaturii noastre postbelice. Nicolae B?rna

Tot ce urmeaz? s? sus?in ?n acest eseu nu poate fi de?monstrat cu precizie. ?ntr?un fel, nu fac altceva dec?t s? m? sabotez singur: sunt critic ?i istoric literar, profesor de lite?ratur? la Facultatea de Litere. Am, cum se spune, o ?cari?er? ?tiin?ific?“. Or, tot ce v? voi povesti ?n cele ce urmeaz? se a?az? contra tradi?iei, care la noi porne?te de la Mihail Dragomirescu, a ??tiin?ei literaturii“. C?linescu ironiza de fi?ecare dat? preten?iile pozitiviste ale unor cercet?tori care au impresia c? pot extrage, eventual cu cianuri, ca pe un mine?reu aurifer, adev?rul din textul literar. Literatura nu se las? disecat? cu instrumente ?tiin?ifice. C? analiza, interpreta?rea, hermeneutica literar? folosesc metode riguroase, fac uz sau caz de erudi?ie, e o alt? poveste. Dar nici o interpretare nu va ajunge la Adev?r. Pentru c? ?adev?rul“ literaturii nu e unul singur, ci o sum? de multe adev?ruri. Fiecare dintre ele depinz?nd de cititor, de inteligen?a lui, de cultura lui ?i, nu ?n ultimul and, de sensibilitatea lui. Bogdan Cre?u

Atunci c?nd Iisus le spune ucenicilor, ?n Evanghelia dup? Matei, 5:14, enun??nd ?fericirile“ (?n Cuv?ntarea de pe munte) c? ?voi sunte?i lumina lumii. O cetate situat? pe un munte nu poate s? r?m?n? ascuns?“, accep?iunea e strict metaforic?, la fel cum se ?nt?mpl? ?i ?n foarte cunoscuta scen? a Schimb?rii la fa??, tot ?n Mat. 17:2, unde se spune c? ?El s-a schimbat la fa?? ?naintea lor; fa?a lui a str?lucit ca Soarele ?i hainele i s-au f?cut albe ca lumina“. ?n Evanghelia dup? Marcu, mai aspr? ?i – dup? cum ?tim – mai veche dec?t aceea a lui Matei, lumina are, de asemenea, o accep?iune metaforic?, fiind asociat? cunoa?terii ezoterice pe care, prin credin??, o vor dob?ndi cre?tinii, spre deosebire de celelalte neamuri, c?rora le este rezervat? doar o cunoa?tere exoteric?. ?tefan Borbély

Halucina?ii, semne ?i prevestiri, psihoze, scindare ?i panic?, abandon, decrepitudine, demen?? entropic?, suicid – iat? tot at?tea nume ale ?v?milor depresiunii”, ?n care sufletul nostru intrasecular se zbate, crucificat ?i, totu?i, cu speran?a m?ntuirii. Este tabloul crizei omului, profetizate de vizionari ai veacului al XIX-lea – Dostoevski, Kierkegaard, Nietzsche, Kafka – oferit acum ?n versiune milenarist? de naratori rom?ni precum Nicolae Breban, Augustin Buzura, Florin ?lapac, Radu Aldulescu, Dumitru ?epeneag, Marius Tupan. (Geo Vasile)

Cosmos I Go search the ?ons an you willWhere withered leaves of Doubt are whirled,And who hath solved this riddle, Life,Or Death - that moves with sails unfurled,Beyond the straining eyes of manMarooned upon an unknown world. II Nor tongue hath told, nor vision caughtThat paradox. Primeval Cause;Each age has had some parableEach age succeeding marked the flaws;While shifted, with the calendar,What men have termed generic laws. III Creed after creed behold them nowLike Etna on Vesuvius piled;Till, scaled to earth by drifting sandsThey lie in later days reviled,And pushed aside by Time's rough handAs toys are, by a peevish child.

Existen?a diafana, care continu? volumele de autor Cercul de gra?ie (2003) ?i O carte pe s?pt?m?n? (2007), reprezint? o foarte echilibrat? ?i competent? radiografiere a simptomatologiei editoriale rom?ne?ti din anii 2000-2010, ?tefan Borbely unind ?ntre coper?ile aceluia?i volum at?t texte dedicate unor nume consacrate ale literaturii rom?ne (Marin Sorescu, Mircea Zaciu, Nicolae Breban, Marin Mincu, Livius Cioc?rlie, Adrian Marino, Horia-Roman Patapievici, Mircea C?rt?rescu, Paul Cornea, Dan C. Mih?ilescu), c?t ?i analize ale unor autori tineri, care s-au f?cut cunoscu?i ?n ultimii ani (Adrian Dohotaru, C?t?lin ?i Roxana Ghi??, Adriana Teodorescu, Florina Codreanu, Ioana Macrea-Toma, Constantina Raveca Buleu), cu c?r?i preponderent din domeniul istoriei ?i sintaxei mentalit??ilor ?i cel al studiilor culturale. Fire analitic?, scrut?toare, dotat? cu o bun? deschidere teoretic? ?i cu o impecabil? precizie a conceptelor, ?tefan Borbely este interesat cu prec?dere de idei ?i de simptomatologii culturale, textele dedicate jurnalului lui Adrian Marino (Via?a unui om singur), experimentalismului lui Marin Mincu sau modernit??ii ?n lectura lui Paul Cornea (toate prezente ?n carte) fiind dintre cele mai bune care s-au scris ?n domeniu. Pornind de la cazuri particulare ?i de la volume care au, f?r? excep?ie, o deschidere ideatic? vast?, incitant?, cartea profesorului Borbely reprezint? un foarte suplu efort de sintez? critic?, realizat? cu har, competen?a ?i profesionalism.

asopis za kulturu i drutvena pitanja, bavi se socijalno angaovanim temama. Izlazi kvartalno. Prvi broj posveen je Oskaru Daviu

Aceast? carte a fost, este ?i va fi o fabuloas? c?l?torie spre centrul fiin?ei mele, chiar ?i la mul?i ani dup? ce voi fi terminat-o. V? mai aminti?i problemele de aritmetic? din clasele primare? Un tren pleac? cu viteza H, Y, Z (?tiind c? viteza este variabil?) din punctul A ?i ajunge ?n punctul B dup? un num?r de ore. Ei bine, povestea care urmeaz? este acea problem? de aritmetic?. Dac? trenul sunt eu, ?nseamn? c? Dumnezeu este o problem? de aritmetic?. Grea. ?i de rezolvat. (Daniela Lungu)

E cu putin?? ca un studiu despre Constantin Noica – unul care se respect? ?i vrea s? fie respectat – s? fie scris de un literat? Noica are la noi statutul filosofului tare (faptul se explic? poate tocmai prin absen?a unei filosofii tari ?n spa?iul cultural rom?nesc) ?i, ?n plus, a cam dezavuat literatura, consider?nd-o cumva frivol?. Poate chiar pe scriitori. Prin urmare, s?nt toate datele ca acest fapt s? par? cel pu?in riscant. Dac? nu o insolen??. Doar c? Dorin Popescu, autorul c?r?ii, de?i absolvent de studii filologice, nu e numai ceea ce se nume?te ?ndeob?te prin literat; pe de alt? parte, din confruntarea cu exerci?iul exegetic nici Constantin Noica nu mai iese la fel de ?ncorsetat ?n tiparele prejudec??ilor. Altfel spus, nici Constantin Noica nu mai este Constantin Noica – a?a cum apare ?n tratatele despre filosofia rom?neasc?. (Mircea A. Diaconu)

The poetry of Walter Savage Landor spans the final years of the Enlightenment to the greatest achievements of the Victorian Empire. Landor is now regarded as a ‘poet’s poet’, whose sensitive and beautiful poetry won the admiration of Browning, Yeats, Ezra Pound and Robert Frost. His celebrated love poems were inspired by a succession of female romantic ideals – Ione, Ianthe, Rose Aylmer and Rose Paynter — while his "domestic" poems concerning his sister and children reveal equal finesse. The Delphi Poets Series offers readers the works of literature's finest poets, with superior formatting. This volume presents Landor’s collected poetical works, with beautiful illustrations and the usual Delphi bonus material. (Version 1) * Beautifully illustrated with images relating to Landor's life and works* Concise introduction to the life and poetry of Walter Savage Landor* Images of how the poetry books were first printed, giving your eReader a taste of the original texts* Rare collections available in no other digital publication* Excellent formatting of the poems* Includes a selection of Landor's prose * Features a bonus biography - discover Landor's literary life* Scholarly ordering of texts into chronological order and literary genres Please note: due to Landor’s method of titling the majority of his poems with Roman numerals, this Delphi edition does not feature our usual chronological and alphabetical contents tables. Please visit www.delphiclassics.com to see our wide range of poet titles CONTENTS: The Life and Poetry of Walter Savage LandorBRIEF INTRODUCTION: WALTER SAVAGE LANDOR The Poetry CollectionsGEBIRCOLLECTION OF 1846THE HELLENICSTHE LAST FRUIT OF AN OLD TREEDRY STICKSMISCELLANEOUS POEMS FROM “HEROIC IDYLS” WITH ADDITIONAL POEMS, 1863 The PlayCOUNT JULIAN Selected ProseIMAGINARY CONVERSATIONS: A SELECTIONTHE PENTAMERONCITATION AND EXAMINATION OF WILLIAM SHAKSPEARE The BiographyWALTER SAVAGE LANDOR by Leslie Stephen Please visit www.delphiclassics.com to browse through our range of poetry titles or buy the entire Delphi Poets Series as a Super Set

Explore Adam Mickiewicz, Poland’s National Poet, who was a leading figure of Romanticism, often likened to Byron and Goethe. Born in the Russian-partitioned territories of the former Grand Duchy of Lithuania, Mickiewicz was active in the struggle to win independence for his homeland. His epic poem ‘Pan Tadeusz’ is celebrated as a masterpiece of European literature. The Delphi Poets Series offers readers the works of literature's finest poets, with superior formatting. This volume presents Mickiewicz’ collected poetical works, with related illustrations and the usual Delphi bonus material. (Version 1) * Beautifully illustrated with images relating to Mickiewicz’ life and works* Concise introduction to Mickiewicz’ life and poetry* Images of how the poetry books were first printed, giving your eReader a taste of the original texts* Excellent formatting of the poems* Special chronological and alphabetical contents tables for the poetry* Easily locate the poems you want to read* Includes a modern-day verse translation of Mickiewicz’ great epic ‘Pan Tadeusz’ by Leonard Kress – available in no other collection* Features a bonus biography - discover Mickiewicz’ intriguing life* Scholarly ordering of texts into chronological order and literary genres Please visit www.delphiclassics.com to see our wide range of poet titles CONTENTS: The Life and Poetry of Adam MickiewiczBRIEF INTRODUCTION: ADAM MICKIEWICZODE TO YOUTHTHE CRIMEAN SONNETS (Translated by Edna Worthley Underwood)KONRAD WALLENROD (Translated by M. A. Biggs)PAN TADEUSZ The PoemsLIST OF POEMS IN CHRONOLOGICAL ORDERLIST OF POEMS IN ALPHABETICAL ORDER The ProseMY FIRST BATTLE The BiographyADAM MICKIEWICZ: A BIOGRAPHICAL SKETCH by Edna Worthley Underwood Please visit www.delphiclassics.com to browse through our range of poetry titles or buy the entire Delphi Poets Series as a Super Set

Το αν? χε?ρα? βιβλ?ο αναφ?ρεται στη ζω? και τη μακροχρ?νια δρ?ση του Αρχιεπισκ?που Θυατε?ρων και Μεγ?λη? Βρεταν?α? Γρηγορ?ου Θεοχ?ρου? με την ευκαιρ?α συμπλ?ρωση? τρι?ντα χρ?νων αφ’ ?του εξελ?γη ω? Αρχιεπ?σκοπο?. Παρ?λληλα ?μω? δ?δεται και μια συνοπτικ? περιγραφ? τη? ?δια? τη? Ελληνικ?? Ορθ?δοξη? αυτ?? Αρχιεπισκοπ??. Συγκεκριμ?να, στο Ηνωμ?νο Βασ?λειο και τη Δημοκρατ?α τη? Ιρλανδ?α? διαβιο?ν σ?μερα γ?ρω στι? 300 χιλι?δε? ?λληνε? Χριστιανο? Ορθ?δοξοι, οι οπο?οι υπ?γονται εκκλησιαστικ? στο Οικουμενικ? Πατριαρχε?ο Κωνσταντινουπ?λεω?. Για τον σκοπ?, λοιπ?ν, αυτ?ν ιδρ?θηκε ?δη απ? το 1922 η εν λ?γω Αρχιεπισκοπ?, το δε Πατριαρχε?ο εκλ?γει και διορ?ζει ω? εκπρ?σωπ? του ?ναν Αρχιεπ?σκοπο για τι? θρησκευτικ?? αν?γκε? του Ποιμν?ου αυτο?, στο οπο?ο εντ?σσονται αυτοβο?λω? και Ορθ?δοξοι Χριστιανο? απ? ?λλε? εθν?τητε?. Ο νυν Αρχιεπ?σκοπο? Γρηγ?ριο? Θεοχ?ρου? εξελ?γη στι? 16 Απριλ?ου 1988 και ?χει διοικ?σει την Αρχιεπισκοπ? απ? τ?τε με πολ? μεγ?λη επιτυχ?α, ?χοντα? ω? βοηθο?? του τον ?γγλο Μητροπολ?τη Διοκλε?α? Κ?λλιστο Ware, δ?ο Επισκ?που?, του? Κυαν?ων Χρυσ?στομο Μαυρογιανν?πουλο και Τροπα?ου Αθαν?σιο Θεοχ?ρου?, αλλ? και 125 Κληρικο?? και Διακ?νου?, μεταξ? των οπο?ων 40 περ?που ε?ναι ?γγλοι. ?λοι αυτο? υπηρετο?ν σε ισ?ριθμου? Ελληνορθ?δοξου? Ναο?? και οργανωμ?νε? Κοιν?τητε?.

“Prima edi?ie din Jurnalul lui Lev Tolstoi a ap?rut la Editura Univers, ?n dou? volume (?n anii 1975 ?i 1976 – vol. I: 1847-1895, vol. II: 1896-1910), incluse ?n colec?ia ?Coresponden??, memorii, jurnale“. Traducerea a realizat-o Janina Iano?i; prefa??, tabelul cronologic, notele ?i comentariile – Ion Iano?i. Respectiva edi?ie a reprezentat o selec?ie din textul integral al edi?iei academice ruse?ti Polnoe sobranie socinenii (iubileinoe izdanie), Opere complete (edi?ie jubiliar?). Din volumele 1-90 (Moscova-Leningrad, 1928-1958), am folosit cele treisprezece volume de jurnal, 46-58 (ap?rute ?ntre 1934 ?i 1958). Orientativ, am consultat ?i o edi?ie de Opere ?n dou?zeci de volume (din 1965) – volumele 19 ?i 20. ?n alegerea textelor am urm?rit devenirea ?i dominantele cople?itoarei personalit??i a marelui scriitor, ?in?nd seama ?i de interesele publicului cititor rom?nesc. Edi?ia a II-a i s-a datorat Editurii Elit (tip?rit?, f?r? specificarea datei, ?n 2000). Ea a urmat, cu unele renun??ri ?i c?teva complet?ri, varianta ini?ial?, dar ?i pe baza confrunt?rii textelor cu cele re?inute ?ntr-o selec?ie ruseasc? ulterioar?, ?n dou?zeci ?i dou? de volume, Sobranie socinenii v dvadtati dvux tomah (Moscova, 1985), Opere ?n dou?zeci ?i dou? de volume, volumele 21 ?i 22. Am constatat cu acel prilej coinciden?a ?ntre majoritatea textelor re?inute ini?ial de noi ?i de alc?tuitorul respectivei edi?ii ruse?ti, dar ?i unele deosebiri: sunt acolo prezente fie pasaje ?teoretice“ mai ample, fie altele cu adres? recognoscibil? doar de c?tre cititorii autohtoni familiariza?i cu mediul specific vremii – ?n schimb, sunt omise at?t detalii biografice considerate a fi prea intime (mai ales erotice, ?n genere legate de starea corporal?, de s?n?tate ori boal?), c?t ?i multe accente sociale considerate de editorul rus de atunci ca indezirabile prin ascutisul lor critic (cu deosebire, cele la adresa revolu?iei, marxismului, socialismului). ?n ceea ce ne prive?te, le-am p?strat ?i pe unele, ?i pe celelalte, ?n schimb nu am dorit – cu rare excep?ii – s? ?nc?rcam selec?ia noastr? cu expozeuri lungite, care oricum variaza idei cunoscute. Amintita edi?ie rus? ne-a servit, mai degrab?, pentru suplimentarea acribiei de care am ?ncercat s? d?m dovada ?nc? din anii ?aptezeci ai secolului trecut. Am urmat aceea?i cale ?i la revederea ?i ?mbun?ta?irea textului pentru prezenta edi?ie, a III-a, finalizat?, dup? al?i cinci ani, prin bun?voin?a Editurii Ideea European?.“ (Ion Iano?i)

Cartea pe care joac? de la ?nceput D. ?epeneag este aceea a (neo)avangardei. A fost firesc ?i miraculos s? o ?nceap? la Bucure?ti, ?ntr-un moment de straniu, nea?teptat ?i viclean experiment politic ?liberal“-na?ional-comunist, c?nd literatura rom?n? ren??tea, ?n felurite chipuri, din cenu?? realist-socialist?. La Paris, ?n ianuarie 1971, descoperea o lume artistic? diferit?, dar cu dificult??i diferite ?i deloc ?ncur?j?toare. Exemplele lui Tzara, Isou, Ionesco, inimitabile, r?m?n, la o analiz? lucida a ?anselor, doar consolatoare. Nu-i u?or s? convingi o lume pentru care ?nnoirile at?t de frecvente au fost confiscate de tradi?ie. Parisul, Fran?a, limba lui Jarry s-au dezobi?nuit temeinic s? mai a?tepte scandaluri estetice de import. Produc?ia artistic? intern? e suficient?, chiar excedentar?. Sunt timpuri f?r? glorie, grele, pentru avangardi?tii parizieni. (Marian Victor Buciu)

Unul dintre volumele de v?rf ale scriitorului german, ?n traducerea romancierului Nicolae Breban.