ntmplri reale despre cea mai dificil slujb din lume Cu toii avem de nfruntat adversiti din cnd n cnd. Cu toii suntem uneori triti. Cu toii suntem cteodat prea ocupai, prea mulumii de noi nine sau prea apsai de povara propriilor probleme ca s mai apreciem lucrurile pozitive din vieile noastre. Colecia Poveti adevrate“ i aduce cazuri reale, ntmplri din viaa unor oameni obinuii, ce ne vorbesc despre curaj i buntate, despre binecuvntrile i miracolele vieii, amintindu-ne c nu suntem singuri, c putem rzbate chiar i n cele mai ntunecate zile, c nc exist buntate n lume. S l prezinte pe noul su partener fiicelor adolescente poate fi dificil pentru o vduv, mai ales cnd acestea se ateptau ca tatl lor s nu fie niciodat nlocuit. Mama singur a doi copii, dintre care unul autist, reuete s gseasc iertarea pentru fostul so care i-a prsit, fr a plti pensie alimentar i fr a se mai interesa de ei. Accidentul n urma cruia fiul su risc s rmn fr ambele picioare o face pe o mam divorat s realizeze c, indiferent de ncercrile la care vor fi supui, ea i cei doi copii vor forma ntotdeauna o familie. Mamele singure au de nfruntat, de cele mai multe ori, inconvenientele financiare ale unui singur venit care s susin familia i sarcina de a ine i locul tatlui acum absent, iar viaa lor devine o curs contra cronometru ntre slujb, coala copiilor, cumprturi i ntreinerea gospodriei. 33 de ntmplri adevrate despre puterea dragostei care le face pe mame s depeasc orice obstacol.

Vladimir Lermontov ?ncepe un curs de masterat al ?colii de s?n?tate, fericire, bog??ie ?i dragoste. Acum pute?i avea acces la cursurile ?colii pentru a p??i ?ntr?o lume plin? de descoperiri uimitoare, o lume pentru sufletul dumneavoastr?, doar deschiz?nd aceast? carte. Cursul avansat de transformare reprezint? o c?l?torie extrem? c?tre tine ?nsu?i. ?n cursul acestei c?l?torii v? a?teapt? ?nt?lniri uimitoare cu bucuria, extazul, libertatea ?i bun?starea. Iar la sf?r?itul c?l?toriei ve?i descoperi un t?r?m minunat – un t?r?m al omului ve?nic viu ?i mereu fericit pentru fiecare clip? din via?a sa.

Останн? дек?лька стол?ть нам вказували, що купувати, що дивитися ? як думати. Нас вчили не вир?знятися. Сьогодн? ж св?т стр?мко зм?ню?ться ? ми ? св?дками боротьби м?ж масов?стю та неформатом. ?накш?сть сьогодн? — нова норма. Саме тому сучасн? компан??, як? хочуть вижити, мають ор??нтуватися на ??накших? ? вести ?х за собою, надихаючи створювати щось нове, а не те, що нав’язу? система. Як не загубитися ? вижити в епоху ?ндив?дуальност?, як не пропустити ун?кальн? б?знес-можливост? — саме про це стисло, але неймов?рно яскраво та аргументовано розпов?да? Сет ?од?н.

Iubirile miraculoase care aduc speran?? ?i bucurie ?n via?a taCu to?ii avem de ?nfruntat adversit??i din c?nd ?n c?nd. Cu to?ii suntem uneori tri?ti. Cu to?ii suntem c?teodat? prea ocupa?i, prea mul?umi?i de noi ?n?ine sau prea ap?sa?i de povara propriilor probleme ca s? mai apreciem lucrurile pozitive din vie?ile noastre. Colec?ia ?Pove?ti adev?rate“ ??i aduce cazuri reale, ?nt?mpl?ri din via?a unor oameni obi?nui?i, ce ne vorbesc despre curaj ?i bun?tate, despre binecuv?nt?rile ?i miracolele vie?ii, amintindu-ne c? nu suntem singuri, c? putem r?zbate chiar ?i ?n cele mai ?ntunecate zile, c? ?nc? exist? bun?tate ?n lume.O c?snicie de 50 de ani, ?ntre cei mai neverosimili parteneri. Un nea?teptat dar de Cr?ciun, de la so?ul p?n? de cur?nd lipsit de romantism. O rela?ie pe care divor?ul o face, paradoxal, mai puternic?. Atunci c?nd ??i ?mp?rt??esc pove?tile de iubire, femeile g?sesc una la cealalt? alinare, ?ncurajare ?i bucurie. Dar, mai ales, ??i confirm? c? dragostea este cel mai important lucru din via?a lor. Pentru c? niciodat? o femeie nu este mai frumoas?, mai fermec?toare ?i mai interesant? dec?t atunci c?nd este ?ndr?gostit?.

Depresszió. Egy sokak életét megkeserít? és t?nkretev? állapot, amely megosztja a gondolkodó embereket, és amellyel sokan mind a mai napig nem tudnak mit kezdeni. Vajon mi az oka ennek? A szerz? célja, hogy megmutassa: a depresszió nagyon is hétk?znapi jelenség, nincs benne semmi misztikum, semmi elborzasztó. Ez a k?tet nem az ismeretek didaktikus felsorolása, nem tank?nyvi rendszerezésben járja k?rül a témát az okoktól a terápiáig – erre számos kiváló szakk?nyv áll rendelkezésre. Nem találunk benne statisztikákat, bonyolult pszichológiai fejtegetéseket, vagy biológiai elméleteket, sem pedig a kezelési módszerek részleteit, hiszen ilyen munkák is szép számmal akadnak. E k?nyv legfontosabb célja: láttatni és érzékeltetni. Láttatni a depresszióról való gondolkodás dimenzióit, és érzékeltetni azt a sok-sok dilemmát, amellyel nap mint nap szembe kell néznie mind a depressziós embernek, mind pedig k?rnyezetének. BELS? N?RA érzéseket és benyomásokat k?zvetít a gyakorló pszichiáter szakmai – és lelki – szemén keresztül, hiszen a depressziót érzelmek nélkül nem lehet érteni és megértetni. Nézzünk szembe ?szintén a tényekkel és a valósággal, hiszen csakis a megismerés és a tudás biztosíthatja a gy?zelmet a depresszió elleni küzdelemben.

Cea mai bun carte despre experienele n pragul morii din ultimii ani. Conine informaiile necesare pentru nelegerea acestui fenomen.“ – Bruce Greyson, M.D. Professor de psihiatrie i tiine neurocomportamentale, Universitatea VirginiaCu mult mai veche dect orice form organizat de religie, credina n viaa dincolo de moarte este fundamental pentru experiena uman i merge departe n trecutul omenirii, cel puin pn la omul de Neanderthal. Totui, la jumtatea secolului al XIX-lea, n efervescena generat de progresul tiinei, muli au nceput s pun la ndoial existena vieii dincolo de moarte, atrai de doctrina materialist. Acum, narmat cu suficiente dovezi tiinifice, Chris Carter pune sub semnul ntrebrii argumentele materialiste care contest supravieuirea contiinei dincolo de moartea fizic i ne demonstreaz cum experienele n pragul morii (EPM) pot, ntr-adevr, s ne ofere o prim modalitate de nelegere a vieii ce ne ateapt dincolo de lumea noastr.Apelnd la dovezi furnizate de studii tiinifice, mecanica cuantic i cercetri consacrate contiinei, autorul ne arat de ce contiina nu depinde de existena creierului i poate supravieui morii corpului nostru fizic.

Как удачно выйти замуж - этот вопрос волнует огромное количество молодых девушек и женщин. Найти свою половинку мечтают все. Но, к сожалению, далеко не всем выпадает счастливое замужество. В этой книге я рассказываю о моем пути изменений, которые привели к позитивным событиям в моей личной жизни. Я вышла замуж за один месяц после знакомства. Знаю, что девушкам будет полезна эта информация, так как я посещала различные тренинги по личному развитию и женственности. Именно поэтому я и решила поделиться с читательницами моим опытом. Мы должны научиться сначала любить и заботится о себе, прежде чем будем принимать и дарить свою любовь другим людям. Сейчас, я могу ответить на вопрос о замужестве: Я вышла замуж, чтобы улучшить свое качество жизни и подарить счастье мужчине. Счастье - это внутреннее состояние. Его можно развивать. Но чтобы достичь его, необходимо постоянное саморазвитие, которое заключается прежде всего в действии! Я выделяю 4 этапа на пути к счастью: Благодарность Прощение своих родителей Женственность Изменение своих жизненных стандартов Единственное счастье в жизни – это постоянное стремление вперед. То, что вы думаете о себе и о своей жизни, определяет почти все то, что происходит с вами. Ваша первичная обязанность - взять свое мышление под полный контроль и четко направлять свои слова и мысли на то, чего вы действительно хотите. Одновременно, вам нужно отказаться думать о тех вещах, которых вы не хотите. Эта простая формула - настоящий ключ к здоровью, счастью и личному процветанию. И тогда в вашей жизни очень скоро появится тот, на чье плечо вы сможете склонить голову, точно зная, что в ответ получите ту нежность и заботу, которую вы несомненно заслуживаете. Об авторе Родилась в городе Харькове на Украине. Закончила Национальную Юридическую Академию Украины имени Ярослава Мудрого по специальности Правоведение с красным дипломом. Написала 5 научных статей при кафедре финансового права Национальной Юридической Академии Украины имени Ярослава Мудрого. Занятие юридической наукой имело значительное влияние на мою литературную деятельность и обогатилo меня истинными знаниями, которые являлись направляющими в жизни. Успешно сделала карьеру – начальник юридического отдела в налоговой инспекции. Счастлива в браке. * * *

Questo libro è dedicato a coloro che desiderano vivere ogni momento della propria vita con serenità e consapevolezza. La morte fa parte della vita, come l’amore, come la lotta per le cose in cui crediamo, come i sogni che abbiamo da giovani e i dubbi che abbiamo da adulti. “Imparare a morire” ci spiega come prepararci al momento della morte: per essere pronti, un giorno, a incontrarla con leggerezza e sapere, oggi, come aiutare amici e persone amate mentre la stanno affrontando.

In Group Psychology and the Analysis of the Ego, (1922), Sigmund Freud based his preliminary description of group psychology on Le Bon's work, but went on to develop his own, original theory, related to what he had begun to elaborate in Totem and Taboo. Theodor Adorno reprised Freud's essay in 1951 with his Freudian Theory and the Pattern of Fascist Propaganda, and said that "It is not an overstatement if we say that Freud, though he was hardly interested in the political phase of the problem, clearly foresaw the rise and nature of fascist mass movements in purely psychological categories. Group Dynamics refers to a system of behaviors and psychological processes occurring within a social group (intragroup dynamics), or between social groups (intergroup dynamics). The study of group dynamics can be useful in understanding decision-making behavior, tracking the spread of diseases in society, creating effective therapy techniques, and following the emergence and popularity of new ideas and technologies. Group dynamics are at the core of understanding racism, sexism, and other forms of social prejudice and discrimination. These applications of the field are studied in psychology, sociology, anthropology, political science, epidemiology, education, social work, business, and communication studies. Within the context of psychology, Social Psychology is the scientific study of how people's thoughts, feelings, and behaviors are influenced by the actual, imagined, or implied presence of others. By this definition, scientific refers to the empirical method of investigation. The terms thoughts, feelings, and behaviors include all psychological variables that are measurable in a human being. The statement that others' presence may be imagined or implied suggests that we are prone to social influence even when no other people are present, such as when watching television, or following internalized cultural norms. Social psychologists typically explain human behavior as a result of the interaction of mental states and immediate social situations. In general, social psychologists have a preference for laboratory-based, empirical findings. Social psychology theories tend to be specific and focused, rather than global and general.Social psychologists therefore deal with the factors that lead us to behave in a given way in the presence of others, and look at the conditions under which certain behavior/actions and feelings occur. Social psychology is concerned with the way these feelings, thoughts, beliefs, intentions and goals are constructed and how such psychological factors, in turn, influence our interactions with others. Social psychology is an interdisciplinary domain that bridges the gap between psychology and sociology. During the years immediately following World War II, there was frequent collaboration between psychologists and sociologists. However, the two disciplines have become increasingly specialized and isolated from each other in recent years, with sociologists focusing on "macro variables" (e.g., social structure) to a much greater extent. Nevertheless, sociological approaches to social psychology remain an important counterpart to psychological research in this area. In addition to the split between psychology and sociology, there has been a somewhat less pronounced difference in emphasis between American social psychologists and European social psychologists. As a broad generalization, American researchers traditionally have focused more on the individual, whereas Europeans have paid more attention to group level phenomena.. About Author: Sigmund Freud (Born Sigismund Schlomo Freud; 6 May 1856 – 23 September 1939) was an Austrian neurologist who became known as the founding father of psychoanalysis. Freud qualified as a doctor of medicine at the University of Vienna in 1881, and then carried out research into cerebral palsy, aphasia and microscopic neuroanatomy at the Vienna General Hospital. He was appointed a university lecturer in neuropathology in 1885 and became a professor in 1902. In creating psychoanalysis, a clinical method for treating psychopathology through dialogue between a patient and a psychoanalyst, Freud developed therapeutic techniques such as the use of free association (in which patients report their thoughts without reservation and in whichever order they spontaneously occur) and discovered transference (the process in which patients displace on to their analysts feelings derived from their childhood attachments), establishing its central role in the analytic process. Freud’s redefinition of sexuality to include its infantile forms led him to formulate the Oedipus complex as the central tenet of psychoanalytical theory. His analysis of his own and his patients' dreams as wish-fulfillments provided him with models for the clinical analysis of symptom formation and the mechanisms of repression as well as for elaboration of his theory of the unconscious as an agency disruptive of con

De?i ?n ultimele zeci de ani progresul tehnologiei a devenit tot mai rapid, modific?nd condi?iile de via?? nu numai de la o genera?ie la alta, ci chiar ?n cadrul aceleia?i genera?ii, rela?iile dintre oameni au continuat s? se conduc? dup? acelea?i reguli vechi de secole. Avem a?tept?ri de la noi ?n?ine ?i de la ceilal?i bazate pe acelea?i principii de via?? vetuste, iar c?nd suntem dezam?gi?i arunc?m vina ?ntr-o parte ?i-n alta, inclusiv asupra propriei persoane, f?r? s? observ?m c? ?ncerc?m, de fapt, s? ?mbr?c?m un adult cu hainele unui copil. Ce face Meg Barker ?n aceast? carte remarcabil de atractiv scris? este s? pun? sub semnul ?ntreb?rii regulile actuale din cadrul rela?iilor intime ?i de prietenie. Ea ne propune s? reflect?m asupra lor ?i s? ?n?elegem de ce nu mai pot func?iona, suger?ndu-ne rescrierea lor ?ntr-o manier? flexibil?, adaptat? fiec?ruia ?n parte. Este o carte ce deschide perspective, oferind argumente pro ?i contra bazate pe cercetare, f?r? s? impun?, f?r? s? fac? judec??i de valoare. ? Rescrierea regulilor este un ghid prietenos ce ne poart? printre complicatele – ?i, adesea, contradictoriile – reguli ale iubirii: sunt oferite sfaturi cu privire la atrac?ie ?i sex, monogamie ?i conflict, identitate de gen ?i angajament. Aceast? carte trece ?n revist? modul ?n care regulile sunt ?rescrise“ ?n diferite feluri, d?ndu-i cititorului puterea s? g?seasc? abordarea care se potrive?te cel mai bine cu situa?ia lui. – Meg Barker ? “Tr?im ?ntr-o perioad? de mare incertitudine ?n ceea ce prive?te rela?iile. C?ut?m Alesul, dar ne trezim c? r?m?nem singuri pentru c? nimeni nu se ridic? la nivelul a?tept?rilor. T?njim dup? un final fericit, dar o desp?r?ire dup? alta ne las? r?ni?i ?i confuzi. G?sim un partener, dar realitatea rela?iilor noastre nu este cea la care ne a?teptam ?i devine greu s? p?str?m echilibrul ?ntre acestea ?i toate celelalte lucruri pe care le vrem de la via??. C?s?toria se dovede?te a fi o industrie ?rezistent? la recesiun“ ?i, ?n acela?i timp, rata divor?urilor ?i a desp?r?irilor se ridic? la cele mai ?nalte cote.“ – Meg Barker

Cum s? ??i ?mbun?t??e?ti g?ndirea ?i via?a Terapia Cognitiv Comportamental? (TCC) ??i ofer? cele mai eficiente instrumente pentru a ?n?elege mecanismele g?ndirii ?i pentru a ?nv??a cum s? le controlezi. Tr?ie?ti cu convingerea c? via?a ta depinde de ceea ce ?i s-a ?nt?mplat ?n copil?rie sau de hot?r?rile pe care le-au luat al?ii ?n numele t?u? E?ti sigur c? nu po?i s? scapi de temeri, de frustr?ri, de fobii, de impulsivitate? Ascult? vocea ra?iunii tale, aceea care te ajut? s? despar?i g?ndurile de sentimente. ?ncearc? s? ?n?elegi emo?iile care te for?eaz? s? ac?ionezi ?ntr-o anumit? direc?ie. Schimb?-?i comportamentul prin terapie ?i ??i vei ?mbun?t??i ?ntreaga via??! P?n? acum c??iva ani, terapia era asociat? de obicei cu canapele ?i lacrimi, cu t?ceri meditative, cu dezgroparea dureroas? a amintirilor din copil?rie ?i a fanteziilor ascunse. Aceste prejudec??i au ajuns ?ns? la un sf?r?it odat? cu apari?ia terapiei cognitiv-comportamentale, noua tehnic? terapeutic? prin conversa?ie c?reia psihoterapeutul Stephen Briers ?i dedic? cartea de fa??. Cu ajutorul acestui instrument pre?ios, ??i vei con?tientiza problemele ?i vei reu?i, pas cu pas, s? le elimini din via?a ta. Cartea cuprinde: - 11 capitole care te introduc at?t ?n teoria, c?t ?i ?n practica TCC - Liste de referin?e, lecturi ?i site-uri pentru aprofundarea cunoa?terii - 4 anexe utile pentru aplicarea informa?iilor din carte ?n cadrul fiec?rui capitol sunt incluse casetele ?Brilliant“ cu exemple, observa?ii, sfaturi.

Un fascinant dialog ?ntre un laureat Nobel ?i o psihoterapeut? despre nevoia uman? de a imagina pove?ti. Lucr?nd de unul singur, scriitorul este singurul responsabil pentru povestea pe care o spune. Pe de alt? parte, terapeutul colaboreaz? cu pacientul, ajut?ndu-l s?-?i spun? povestea vie?ii. Ce fel de adev?r ?ncearc? s? reveleze pove?tile create de pacient ?i terapeut: adev?rul obiectiv sau cel subiectiv ?i schimb?tor al amintirilor explorate ?i retr?ite ?n siguran?a oferit? de rela?ia terapeutic?? Plec?nd de la operele unor mari scriitori ca Dostoievski sau Cervantes sau de la importan?i psihanali?ti precum Freud sau Melanie Klein, dialogul pe care ?l poart? J.M. Coetzee ?i Arabella Kurtz ne ofer? o ?n?elegere profund? asupra pove?tilor pe care le spunem despre vie?ile noastre.

n practica psihoterapeutic actual metafora joac un rol important, avnd rolul de a scurtcircuita“ resorturile psihice care-l menin pe client captiv n problema sa. Fie c este vorba de depresie, de anxietate, de atacuri de panic, de doliu, de reducerea durerii fizice sau de mpcarea cu o maladie irecuperabil, pentru aduli i pentru copii, metafora este un vehicul al schimbrii. n cartea sa, Burns reunete cazuri povestite de unii dintre cei mai buni psihoterapeui contemporani din diverse orientri, cazuri n care metafora a reprezentat ingredientul ce a fcut diferena ntre vindecare i adncirea n simptom. Valoroas att prin diversitatea situaiilor prezentate ct i prin stilul su comprehensibil, aproape didactic, lucrarea de fa este un instrument util n practica oricrui psihoterapeut.

Tot mai multe cupluri apeleaz? ast?zi la tehnici de reproducere artificial?. Ritmul stresant al vie?ii ?i decizia am?nat? de a avea copii conduc la diminuarea ?anselor de fecundare natural?. Psihologia ?i psihanaliza ne-au demonstrat ?ns? c? ?ntre minte ?i corp exist? influen?e reciproce, astfel c? unele situa?ii de via?? insuficient ?n?elese pot l?sa urme ad?nci la nivel mental ?i somatic. Ce se ?nt?mpl? ?n psihicul protagoni?tilor ?n tot acest proces de aducere pe lume a unei noi vie?i? Cum afecteaz? tr?irile lor pe cele ale copilului? Cel mic e bine oare s?-i cunoasc? pe donorii care au contribuit la conceperea sa? Printre subiectele abordate ?n prezenta carte se num?r?: trauma psihic? a infertilit??ii, compulsia de a recurge, ?n mod repetat ?i f?r? succes, la reproducerea asistat?, anxietatea legat? de maternitate, vie?ile copiilor proveni?i din fecundare artificial?. O noutate pe pia?a rom?neasc? de profil, cartea se adreseaz? publicului larg, dar ?i medicilor ?i psihologilor. ?n perioada de ?nceput a terapiei, Paula declarase c? ??i dore?te s? fie mam?. C?nd devenise tot mai clar c? rela?ia ei cu Frank era din ce ?n ce mai serioas?, a ?nceput s? simt? o oarecare ezitare. Va r?m?ne Frank al?turi de ea? Va continua ea s? ?l iubeasc? sau va deveni cineva ca mama ei, care n-ar fi putut aprecia ?darul “iubirii lui Frank? De vreme ce p?rerea comun? a femeilor din familia ei era c? un copil ruineaz? rela?ia dintre p?rin?i, se va ?nt?mpla acest lucru ?i ?n cazul rela?iei ei cu Frank? (...) ?ase luni mai t?rziu, Paula era preg?tit? s? ?nceap? s? caute o donoare.Terese Schulman, autoare inclus? ?n prezentul volum colectiv Aceast? carte con?ine elemente de sociologie (de ce femeile am?n? decizia de a concepe), insighturi psihanalitice (privind rela?ia mamei cu propria-i mam?, precum ?i fantasmele copilului referitoare la p?rintele necunoscut), dar se refer? uneori ?i la efectul traumatic pe care e?ecul conceperii ?l are asupra viitoarei evolu?ii a cuplului.Axel Hoffer, psihanalist ?i profesor de psihiatrie la Harvard Medical School

n aceast serie de conferine radio, susinute la BBC, Winnicott abordeaz o serie de probleme specifice creterii copiilor, cu scopul de a reda mamelor i tailor ncrederea n propriile instincte parentale. Printre temele abordate se afl: suptul degetului mare ori al pturicii, legturile dintre copil i printele vitreg, momentele n care celui mic trebuie s i se spun Nu“, gelozia dintre frai, sentimentele de vinovie ale mamelor, dezvoltarea simului moral n pruncie sau consolidarea ncrederii de sine la copil. Lipsit de orice ton moralizator, pediatrul britanic ofer, cu o atitudine empatic i ncurajatoare, explicaii i sfaturi extrem de actuale pentru prinii zilelor noastre, ilustrnd totodat concepte devenite clasice n psihologia copilului (obiect tranziional, mam suficient de bun“ etc.).Scopul acestor conferine nu a fost acela de a le spune prinilor ce s fac, ci de a detoxifica tiina creterii copilului, de a le da ncredere prinilor n ceea ce fac i de a-i ndemna s se simt liberi s caute ajutor individualizat atunci cnd se lovesc de vreun obstacol neateptat n creterea copiilor lor.“ – dr. T. Berry Brazelton, coautorul crii Nevoile eseniale ale copiilorNite prini ndeajuns de buni pot fi folosii de ctre bebelui i copiii mici, iar ndeajuns de bun nseamn oameni ca dvs. i ca mine. Pentru a fi consecveni i astfel previzibili pentru copiii notri, trebuie s fim noi nine. Cci dac vom juca un rol, cu siguran o s fim descoperii cnd o s fim prini fr machiaj.“ – D.W. Winnicott

Fra?i… surori… cuvinte ce ne poart? cu g?ndul la h?rjoana copil?riei, la conflicte mai mult sau mai pu?in deschise, la frontul comun realizat c?teodat? ?mpotriva p?rin?ilor. Dar dac? a fi fratele sau sora cuiva, a avea un frate sau o sor?, implic? o rela?ie emo?ional? cu influen?e reciproce, cu sui?uri ?i cobor??uri, o rela?ie care, constat?m la finalul vie?ii, a fost cea mai durabil? dintre toate?Prima carte de acest fel din psihologia american? ?i o noutate pe pia?a rom?neasc?, Psihologia rela?iilor fraterne deschide drumuri ?ntr-un teritoriu emo?ional intens pasional, ?ns? adesea ascuns de privirile celor din afara fratriei, motiv pentru care a fost at?t de pu?in studiat.Prin aceast? lucrare, bazat? pe cercetare ?i pe dovezi clinice adunate ?n peste dou?zeci de ani de experien??, pres?rat? cu studii de caz ?i cre?nd noi perspective asupra teoriilor ata?amentului, dezvolt?rii sinelui ?i apari?iei identit??ii sexuale, cei doi autori aduc ?n lumin? importan?a rela?iilor fraterne ?n cadrul terapiei individuale ?i familiale, permi??nd totodat? cititorului interesat s? se redescopere ?i s?-l redescopere pe cel?lalt ?n leg?tura fratern?.

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

Cnd a constatat, pe baza identitii structurale ntre simptomul nevrotic, pe de o parte, i vis, act ratat, cuvnt de spirit, produse culturale, pe de alt parte, c ntre normal i patologic exist doar o deosebire de grad, i nu una de natur, Freud a trecut de la psihopatologie la psihologie. Psihanaliza, ca psihologie, este o psihologie a incontientului. Spre deosebire de psihologia contiinei, care studiaz fenomenele psihice contiente (sau accesibile n mod direct contiinei), psihologia incontientului cerceteaz acele fenomene psihice accesibile contiinei doar indirect, prin intermediul interpretrii de tip psihanalitic. Descoperirea incontientului psihic a revoluionat nu numai psihologia, ci i celelalte tiine ale omului: filosofia, antropologia, sociologia, estetica etc. Dac ar fi s formulez n puine cuvinte i ntr-un mod sugestiv esena psihologiei incontientului, a spune c ea const n ideea c i oamenii sntoi, nu numai nevroticii, au incontient. Iar incontientul oamenilor sntoi are aceleai coninuturi ca i incontientul nevroticilor. Diferena e doar de grad. Orict ar prea de surprinztor, psihanaliza nu este, aa cum ne-am obinuit s o gndim, un domeniu nestructurat interior, ci un adevrat sistem de discipline. Disciplinele psihanalitice – psihoterapia, psihopatologia, psihologia, metapsihologia i psihanaliza aplicat – se afl n relaii cronologice i logice. Din punct de vedere cronologic, prima a fost psihoterapia psihanalitic. Teoretizarea experienei psihoterapeutice a condus la constituirea psihopatologiei psihanalitice, care a stat la baza psihologiei psihanalitice. Pe temeiul acesteia s-au cldit metapsihologia i psihanaliza aplicat. Structura de rezisten a acestei cldiri multietajate o formeaz ideea de incontient. Parcurgerea celor optsprezece volume ale operelor complete a lui Jung mi-a prilejuit constatarea, surprinztoare la prima vedere, c exist mai multe tipuri de arhetipuri, dac folosim drept criteriu definiia arhetipului cu care Jung opereaz de-a lungul ntregii sale opere, i anume de pattern of behaviour, de for interioar de ordinul instinctului, cu valene spirituale. Arhetipurile care corespund acestei definiii i pe care le-am numit tipice descriu ntr-adevr o experien a speciei transmis ereditar. Din categoria arhetipurilor tipice fac parte: arhetipul matern, arhetipul patern, arhetipul infans, anima, animus, arhetipul renaterii, comunismul ca arhetip, arhetipurile regionale sau etnice, de tipul arhetipului germanilor (Wotan), cristalizare i transmitere a unei experiene colective de ordin general, nu universal.“ – Vasile Dem. Zamfirescu

Sunt cuplul ?i familia dou? concepte diferite? Ce ne motiveaz? s? form?m un cuplu? Odat? format, cum putem men?ine echilibrul ?n rela?ia noastr?, cum putem ?ntre?ine focul viu, ?ns? la acea intensitate care nu provoac? arsuri, ci ?nc?lze?te ?i energizeaz??Dac? p?n? nu de mult familia avea o importan?? primordial?, ?n ultimele decenii ideea de cuplu a ?nceput s? prind? tot mai mult contur ?n a?tept?rile ?i ?n vie?ile noastre. Acum ?tim c? un cuplu nu este indestructibil, ?tim c? o rela?ie de iubire, necultivat?, se stinge, ?tim c? nu e suficient dar nici obligatoriu s? ai copii sau bunuri comune pentru a forma un cuplu ci, din contr?, decizia de a "ne a?eza" pare s? afecteze rela?ia amoroas?. Via?a de cuplu a devenit mai savuroas?, dar ?i mai periculoas?.?n volumul de fa??, cunoscutul autor francez ne ?nva?? "mersul pe s?rm?" al unei rela?ii de cuplu satisf?c?toare ?i de durat?, ?n care fiecare partener e invitat s?-?i exercite libertatea de alegere, responsabilitatea, imagina?ia, construind ?i reconstruind permanent ?mpreun? via?a ?n doi.?

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

Cum s? m? port cu ceilal?i la locul de munc? (fie c? sunt director sau subordonat), sau, în via?a privat?, cu rudele mele sau cu prietenii?Cum s? le în?eleg reac?iile ?i s? îi fac s?-mi în?eleag? corect mesajele? Cum s? m? adresez lor ?i cum s? m? comport, astfel încât comunicarea dintre noi s? fie optim?? Cu to?ii ne punem zi de zi astfel de întreb?ri.Autorul c?r?ii ne înva?? cum s? ne pozi?ion?m pe aceea?i lungime de und? cu interlocutorul nostru, în func?ie de tipul lui de personalitate: Perseverent, Gânditor, Imaginator, Promotor, Rebel sau Empatic. În acest mod, vom c?p?ta trei informa?ii esen?iale: despre sursele motiv?rii lui, despre modul de comunicare preferat ?i modalit??ile sale de a gestiona stresul. Modelul Process Communication a fost realizat de c?tre psihologul american Taibi Kahler, pentru NASA. Gérard Collignon, colaboratorul s?u apropiat, îl preia ?i îl explic? în aceast? carte pentru publicul larg, oferind un ajutor esen?ial oricui î?i dore?te îmbun?t??irea abilit??ilor de comunicare.