Despre Danemarca se spune adesea c? ar fi cea mai fericit? ?ar? din lume. Aceasta se reduce la un singur lucru: hygge. ?PENTRU HYGGE EXIST? TOT FELUL DE DEFINI?II, DE LA ? ARTA DE A CREA INTIMITATE?, ?CONFORT SUFLETESC? ?I ?LIPSA SUP?R?RILOR?, LA ?BUCURIA DAT? DE LUCRURILE CE INDUC O STARE DE BINE?, ?STAREA DE CONFORT ?N PREZEN?A SEMENILOR? ?I, VARIANTA MEA PREFERAT?, ?CIOCOLAT? FIERBINTE LA LUMINA LUM?N?RILOR?... Afli ce este hygge atunci c?nd sim?i hygge. C?nd te ghemuie?ti comod pe canapea al?turi de persoana iubit? sau c?nd te bucuri de timpul petrecut cu cei mai apropia?i prieteni. Hygge sunt acele dimine?i albastre ?i limpezi cu lumin? perfect?. ?i cine ar putea s? ??i fie un ghid mai bun ?n lumea hygge dec?t Meik Wiking? Meik este directorul Institutului de Cercetare a Fericirii din Copenhaga ?i ?i-a petrecut ani din via?? studiind magia vie?ii daneze, de la alegerea corpului de iluminat ideal, la planificarea unei cine sau de la crearea unei truse hygge de urgen?? p?n? la modalitatea ?n care trebuie s? te ?mbraci.

Prezentul volum este dedicat unei expuneri sintetice ?i accesibile a psihanalizei, care ?nglobeaz? ?i dep??e?te primele Prelegeri de introducere ?n psihanaliz? (1916–) ?i seria nou? a acelora?i prelegeri din 1933. Cronologic, ea acoper? aproape treizeci de ani, din 1909, anul celor cinci conferin?e ?inute ?n Statele Unite, care au marcat intrarea triumfal? a psihanalizei ?n Lumea Nou?, ?i 1938, ultimul an de via?? al lui Freud, c?nd ?ncepe aceast? scriere, r?mas? neterminat?.Adres?ndu-se, datorit? con?inutului s?u, ?n primul r?nd celor care doresc s? se ini?ieze ?n psihanaliz? —studen?i ai facult??ilor de psihologie, medicin?, pedagogie, sociologie, filosofie, litere ?i teologie —, volumul de fa?? poate re?ine ?i aten?ia speciali?tilor prin faptul c? reprezint? o sintez? a ?ntregii opere a lui Freud, la care se adaug? idei noi.?Nu, con?tien?a nu poate fi esen?a elementului psihic, ea este numai o calitate a acestuia, ?i anume o calitate inconstant? care mai des este absent?, dec?t prezent?. Factorul psihic ?n sine, oricare i-ar fi natura, este incon?tient, ?i probabil de un tip asem?n?tor cu toate celelalte procese din natur? despre care avem cuno?tin??. Pentru argumentarea acestei aser?iuni, psihanaliza se raporteaz? la un num?r de fapte.Visul este o psihoz?, cu toate inep?iile, forma?iunile delirante, iluziile senzoriale ale unei psihoze. E adev?rat, este o psihoz? de scurt? durat?, inofensiv?, ?nzestrat? chiar cu o func?ie folositoare, ini?iat? prin acordul persoanei, ?ncheiat? printr-un act de voin?? de c?tre ea. Cu toate acestea, este o psihoz? ?i ?nv???m pe baza ei c? p?n? ?i o modificare at?t de profund? a vie?ii psihice poate fi anulat?, poate l?sa spa?iu func?iei normale. Este atunci prea temerar s? sper?m c? ar trebui s? putem supune ?i ?mboln?virile spontane temute ale vie?ii psihice influen?ei noastre ?i s? le vindec?m?“ – Freud

Fericirea poate fi atins? prin g?sirea echilibrului optim dintre pl?cere ?i motiva?ie, arat? renumitul expert ?n ?tiin?e comportamentale Paul Dolan, prin alocarea aten?iei ?n mod eficient ?i prin evitarea lucrurilor care ne provoac? durere ?i sunt lipsite de sens. Pare mai u?or de spus dec?t de f?cut, dar, cu ajutorul unor pa?i simplu de pus ?n aplicare, inspira?i din psihologie ?i din economie, fiecare dintre noi poate descoperi propria re?et? pentru a decide, proiecta ?i ob?ine lucrurile care aduc adev?rata fericire.?Extraordinar?, avangardist? ?i profund?. Dac? vrei s? cite?ti o carte despre fericire, alege-o pe aceasta.“ Nassim Nicholas Taleb

Dragostea ?i via?a sunt eterne?Cartea de fa?? prezint? dovezi care ar putea zgudui din temelii bazele ?nv???turilor ?tiin?ifice. Dr. Gary E. Schwartz ?i partenera sa de cercetare, dr. Linda G. Russek, au avut curajul s?-?i ri?te reputa?ia interna?ional? ?i le-au cerut unora dintre cele mai cunoscute mediumuri din America, printre care John Edward, Suzane Northrop ?i George Anderson, s? participe la o serie de experimente extraordinare pentru a confirma sau infirma existen?a vie?ii de dup? moarte.Cititorul este pus ?n fa?a unor dovezi ?tiin?ifice uluitoare, care atest? contactul cu lumea de dincolo ?n condi?ii controlate de laborator. ?n cadrul unor experimente monitorizate cu cea mai mare stricte?e, mediumurile au ?ncercat s? contacteze prietenii ?i rudele subiec?ilor care nu ?i-au dezv?luit identitatea ?i au p?strat t?cerea pe parcursul experimentelor. Mesajele transmise i-au surprins at?t pe subiec?i, c?t ?i pe cercet?tori. Datele pozitive cov?r?itoare l-au convins pe autor s? renun?e la pozi?ia lui de sceptic ?i s? ??i prezinte concluziile ?n aceast? carte captivant?.

Inteligen?a nu e ce crezi ?n primul r?nd, trebuie s? ?tii c? intelectualitatea nu e inteligen??. A fi intelectual ?nseamn? a fi fals; intelectualitatea este inteligen?? simulat?. Ea nu este real? din cauz? c? nu e a ta, e ?mprumutat?. Inteligen?a este dezvoltarea con?tiin?ei interne. Ea nu are nici o leg?tur? cu cuno?tin?ele, are leg?tur? cu medita?ia. Un om inteligent nu ac?ioneaz? pe baza experien?ei trecute; el ac?ioneaz? ?n prezent, ?n func?ie de condi?iile prezente. El nu reac?ioneaz?, ci r?spunde. De aceea, este ?ntotdeauna imprevizibil; niciodat? nu po?i fi sigur ce urmeaz? s? fac?.

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

nvturile lui Osho, unul dintre cei mai cunoscui lideri spirituali ai secolului XX, rstoarn tiparele clasice de gndire, provocndune la o permanent punere sub semnul ntrebrii a certitudinilor i la un proces de contientizare de sine.Crile din seria Incursiune ntrun nou mod de via prezint viziunea lui Osho privind cele mai importante probleme pe care i le pun oamenii interesai de tiina transformrii de sine i de o spiritualitate adaptat la provocrile cotidiene ale vieii contemporane.

Cum s? trece?i cu bine (am?ndoi) prin urm?toarele 9 luni Cartea ?l ?nva?? pe viitorul t?tic cum s? se concentreze pe ceea ce poate s? fac? pentru a-i fi de ajutor mamei copilului s?u, nu pe transform?rile prin care trece ea ?n timpul sarcinii. Exist? cel pu?in 3.712 modalit??i ?n care viitorul t?tic poate da gre? ?n timp ce partenera sa este ?ns?rcinat?. Din fericire, explica?iile ?i sfaturile lui John Pfeiffer ?l pot ajuta s? le evite (aproape) pe toate. Pornind de la propria experien??, autorul aduce ?n discu?ie numeroasele evenimente care se petrec de la primul test pozitiv de sarcin? p?n? la apari?ia noului membru al familiei. Sfaturile oferite de Pfeiffer, adresate pe un ton prietenos, marcate de umor ?i bun?-dispozi?ie, vor face ca aceast? perioad? s? treac? u?or, consolid?nd rela?ia dintre proaspe?ii p?rin?i. ?n plus, t?ticul prime?te garan?ia c? nu va fi l?sat pe dinafar? la apari?ia juniorului. Cartea cuprinde: - 10 capitole despre sarcin? ?i na?tere, ?ncep?nd cu episodul concep?iei ?i termin?nd cu momentul triumf?tor al aducerii bebelu?ului acas? - Informa?ii despre gre?urile matinale ?i vizitele la doctor, sfaturi pentru amenajarea camerei copilului, preg?tirea bagajului pentru spital, alegerea unui nume pentru bebelu?, alegerea doctorului ?i a spitalului ?n care va avea loc na?terea - O sec?iune special? pentru viitoarele m?mici, cu m?rturisiri pe care t?ticii evit? uneori s? le comunice direct partenerelor ?ns?rcinate - O agend? cu povestea unei na?teri reale

Vladimir Lermontov ?ncepe un curs de masterat al ?colii de s?n?tate, fericire, bog??ie ?i dragoste. Acum pute?i avea acces la cursurile ?colii pentru a p??i ?ntr?o lume plin? de descoperiri uimitoare, o lume pentru sufletul dumneavoastr?, doar deschiz?nd aceast? carte. Cursul avansat de transformare reprezint? o c?l?torie extrem? c?tre tine ?nsu?i. ?n cursul acestei c?l?torii v? a?teapt? ?nt?lniri uimitoare cu bucuria, extazul, libertatea ?i bun?starea. Iar la sf?r?itul c?l?toriei ve?i descoperi un t?r?m minunat – un t?r?m al omului ve?nic viu ?i mereu fericit pentru fiecare clip? din via?a sa.

n aceast serie de conferine radio, susinute la BBC, Winnicott abordeaz o serie de probleme specifice creterii copiilor, cu scopul de a reda mamelor i tailor ncrederea n propriile instincte parentale. Printre temele abordate se afl: suptul degetului mare ori al pturicii, legturile dintre copil i printele vitreg, momentele n care celui mic trebuie s i se spun Nu“, gelozia dintre frai, sentimentele de vinovie ale mamelor, dezvoltarea simului moral n pruncie sau consolidarea ncrederii de sine la copil. Lipsit de orice ton moralizator, pediatrul britanic ofer, cu o atitudine empatic i ncurajatoare, explicaii i sfaturi extrem de actuale pentru prinii zilelor noastre, ilustrnd totodat concepte devenite clasice n psihologia copilului (obiect tranziional, mam suficient de bun“ etc.).Scopul acestor conferine nu a fost acela de a le spune prinilor ce s fac, ci de a detoxifica tiina creterii copilului, de a le da ncredere prinilor n ceea ce fac i de a-i ndemna s se simt liberi s caute ajutor individualizat atunci cnd se lovesc de vreun obstacol neateptat n creterea copiilor lor.“ – dr. T. Berry Brazelton, coautorul crii Nevoile eseniale ale copiilorNite prini ndeajuns de buni pot fi folosii de ctre bebelui i copiii mici, iar ndeajuns de bun nseamn oameni ca dvs. i ca mine. Pentru a fi consecveni i astfel previzibili pentru copiii notri, trebuie s fim noi nine. Cci dac vom juca un rol, cu siguran o s fim descoperii cnd o s fim prini fr machiaj.“ – D.W. Winnicott

Fra?i… surori… cuvinte ce ne poart? cu g?ndul la h?rjoana copil?riei, la conflicte mai mult sau mai pu?in deschise, la frontul comun realizat c?teodat? ?mpotriva p?rin?ilor. Dar dac? a fi fratele sau sora cuiva, a avea un frate sau o sor?, implic? o rela?ie emo?ional? cu influen?e reciproce, cu sui?uri ?i cobor??uri, o rela?ie care, constat?m la finalul vie?ii, a fost cea mai durabil? dintre toate?Prima carte de acest fel din psihologia american? ?i o noutate pe pia?a rom?neasc?, Psihologia rela?iilor fraterne deschide drumuri ?ntr-un teritoriu emo?ional intens pasional, ?ns? adesea ascuns de privirile celor din afara fratriei, motiv pentru care a fost at?t de pu?in studiat.Prin aceast? lucrare, bazat? pe cercetare ?i pe dovezi clinice adunate ?n peste dou?zeci de ani de experien??, pres?rat? cu studii de caz ?i cre?nd noi perspective asupra teoriilor ata?amentului, dezvolt?rii sinelui ?i apari?iei identit??ii sexuale, cei doi autori aduc ?n lumin? importan?a rela?iilor fraterne ?n cadrul terapiei individuale ?i familiale, permi??nd totodat? cititorului interesat s? se redescopere ?i s?-l redescopere pe cel?lalt ?n leg?tura fratern?.

Vajon mennyire meghatározóak nemi szerepeink a mindennapi érintkezések során? Mik a kiegyensúlyozott és ?r?mteli párkapcsolatok kialakulásának alapk?vei? Mit?l tud hatékonyan m?k?dni a kommunikáció két ember k?z?tt? Napjainkban az emberi kapcsolatok – amelyek talán a legfontosabb er?forrást jelentik az életünkben – mind gyakrabban mondanak cs?d?t… A válások száma folyamatosan n?, és a hosszú távú párkapcsolatok m?k?dtetésébe is sokan buknak bele. BELS? N?RA k?nyve alaposan, ugyanakkor kell? érzékenységgel járja k?rül a témát, és rámutat: a legt?bb embernek az érzelmi kapcsolatok kezelése jelenti a f? problémát. Férfiak és n?k élnek egymás mellett, gyermekeik vannak, dolgoznak, pénzt keresnek – de nem képesek egymásra odafigyelni, nem érzik és nem értik egymást. A rossz kérdések rossz válaszokat szülnek, és ezt gyakran már ?k maguk sem veszik észre. A szerz? kérdésfelvetései, gondolatai, pszichiátriai praxisából hozott, vagy épp személyes, bens?séges t?rténetei, illetve a hétk?znapi társas helyzeteket elemz? sorai új megvilágításba helyezik a generációkon átível? problémákat, és mindenkinek segítenek eligazodni a párkapcsolati érintkezés útveszt?iben.

Cnd a constatat, pe baza identitii structurale ntre simptomul nevrotic, pe de o parte, i vis, act ratat, cuvnt de spirit, produse culturale, pe de alt parte, c ntre normal i patologic exist doar o deosebire de grad, i nu una de natur, Freud a trecut de la psihopatologie la psihologie. Psihanaliza, ca psihologie, este o psihologie a incontientului. Spre deosebire de psihologia contiinei, care studiaz fenomenele psihice contiente (sau accesibile n mod direct contiinei), psihologia incontientului cerceteaz acele fenomene psihice accesibile contiinei doar indirect, prin intermediul interpretrii de tip psihanalitic. Descoperirea incontientului psihic a revoluionat nu numai psihologia, ci i celelalte tiine ale omului: filosofia, antropologia, sociologia, estetica etc. Dac ar fi s formulez n puine cuvinte i ntr-un mod sugestiv esena psihologiei incontientului, a spune c ea const n ideea c i oamenii sntoi, nu numai nevroticii, au incontient. Iar incontientul oamenilor sntoi are aceleai coninuturi ca i incontientul nevroticilor. Diferena e doar de grad. Orict ar prea de surprinztor, psihanaliza nu este, aa cum ne-am obinuit s o gndim, un domeniu nestructurat interior, ci un adevrat sistem de discipline. Disciplinele psihanalitice – psihoterapia, psihopatologia, psihologia, metapsihologia i psihanaliza aplicat – se afl n relaii cronologice i logice. Din punct de vedere cronologic, prima a fost psihoterapia psihanalitic. Teoretizarea experienei psihoterapeutice a condus la constituirea psihopatologiei psihanalitice, care a stat la baza psihologiei psihanalitice. Pe temeiul acesteia s-au cldit metapsihologia i psihanaliza aplicat. Structura de rezisten a acestei cldiri multietajate o formeaz ideea de incontient. Parcurgerea celor optsprezece volume ale operelor complete a lui Jung mi-a prilejuit constatarea, surprinztoare la prima vedere, c exist mai multe tipuri de arhetipuri, dac folosim drept criteriu definiia arhetipului cu care Jung opereaz de-a lungul ntregii sale opere, i anume de pattern of behaviour, de for interioar de ordinul instinctului, cu valene spirituale. Arhetipurile care corespund acestei definiii i pe care le-am numit tipice descriu ntr-adevr o experien a speciei transmis ereditar. Din categoria arhetipurilor tipice fac parte: arhetipul matern, arhetipul patern, arhetipul infans, anima, animus, arhetipul renaterii, comunismul ca arhetip, arhetipurile regionale sau etnice, de tipul arhetipului germanilor (Wotan), cristalizare i transmitere a unei experiene colective de ordin general, nu universal.“ – Vasile Dem. Zamfirescu

C??i dintre noi reu?esc s?-?i exprime o nevoie sau o emo?ie f?r? s? fie recepta?i ca fiind critici, egoi?ti sau manipulatori? De c?te ori nu evit?m, din fric?, s? ne spunem p?rerea? ?i ?n c?te r?nduri nu pornim o discu?ie doar pentru a ne ?desc?rca nervii"? Creat? de psihologul american Marshall B. Rosenberg, metoda Comunic?rii NonViolente (CNV) ofer? un cadru accesibil ?i de impact pentru dezvoltarea unor rela?ii empatice ?i respectuoase at?t cu sine, c?t ?i cu cei din jur. Bazat? pe numeroase exerci?ii ?i povestiri ilustrative, cartea demonstreaz? c? a comunica ?nonviolent “nu ?nseamn? s? devii pasiv sau de o polite?e artificial?, ci s? reu?e?ti s?-?i transmi?i c?t mai autentic ?i mai conving?tor sentimentele ?i opiniile, ?in?nd totodat? cont de impactul vorbelor tale asupra interlocutorului. Metoda CNV poate fi aplicat? cu folos at?t ?n familie, c?t ?i la serviciu, la ?coal? sau ?n rela?iile cu prietenii.

Sunt cuplul ?i familia dou? concepte diferite? Ce ne motiveaz? s? form?m un cuplu? Odat? format, cum putem men?ine echilibrul ?n rela?ia noastr?, cum putem ?ntre?ine focul viu, ?ns? la acea intensitate care nu provoac? arsuri, ci ?nc?lze?te ?i energizeaz??Dac? p?n? nu de mult familia avea o importan?? primordial?, ?n ultimele decenii ideea de cuplu a ?nceput s? prind? tot mai mult contur ?n a?tept?rile ?i ?n vie?ile noastre. Acum ?tim c? un cuplu nu este indestructibil, ?tim c? o rela?ie de iubire, necultivat?, se stinge, ?tim c? nu e suficient dar nici obligatoriu s? ai copii sau bunuri comune pentru a forma un cuplu ci, din contr?, decizia de a "ne a?eza" pare s? afecteze rela?ia amoroas?. Via?a de cuplu a devenit mai savuroas?, dar ?i mai periculoas?.?n volumul de fa??, cunoscutul autor francez ne ?nva?? "mersul pe s?rm?" al unei rela?ii de cuplu satisf?c?toare ?i de durat?, ?n care fiecare partener e invitat s?-?i exercite libertatea de alegere, responsabilitatea, imagina?ia, construind ?i reconstruind permanent ?mpreun? via?a ?n doi.?

Fiecare p?rinte ??i dore?te, pentru copilul lui, s? fie fericit. ?i totu?i, acesta nu este primul cuv?nt care ne vine ?n minte atunci c?nd ne g?ndim la viitorul copiilor no?tri. Adesea punem pe primul loc siguran?a material? sau o slujb? stabil? ?i bine pl?tit?. Oare cele dou? se exclud reciproc? Sau bun?starea aduce cu sine fericirea? Cum se poate ca un copil zburdalnic, cu ochi str?lucitori, s? se transforme ?ntr-un adult mohor?t, ?ntr-un contabil al propriei vie?i?Dr. Edward Hallowell ne ?nva?? c? fericirea poate fi construit?. Fericirea nu ?ine de posesiunile materiale, nu este g?sit? ?ntr-un loc anume, nu ne este oferit? la na?tere. Fericirea e o abilitate, pe care orice p?rinte o poate dezvolta ?n copilul s?u atunci c?nd urmeaz? cei cinci pa?i pe care dr. Hallowell ?i descrie ?i ?i trateaz? pe larg ?n carte: conectare, joc, exerci?iu, m?iestrie ?i recunoa?tere.F?c?nd apel at?t la exemple din via?a de zi cu zi a unor oameni diver?i, c?t ?i la cele mai recente cercet?ri ?n domeniul parentingului, aceast? carte este un ghid pre?ios pentru orice p?rinte implicat ?i, totodat?, pentru orice adult, p?rinte sau nu, care dore?te s?-?i reg?seasc? r?d?cinile fericirii f?c?nd o c?l?torie ?napoi ?n timp... ?n vacan?a de var?.

C?nd ne compar?m prea des cu ceilal?i, c?nd suntem ?nseta?i de posesii ?i faim?, ?n?ep?tura invidiei sau mu?c?tura geloziei ne va ?ncerca inevitabil. ?i, cum tinde s? neg?m sau s? proiect?m asupra altora aceste sentimente, ele nu vor disp?rea, ci ne vor "roade" pe din?untru, diminu?ndu-ne stima de sine. Reputata psihoterapeut? jungian? Verena Kast demonstreaz? ?n ce fel, atunci c?nd ne min?im ?i refuz?m s? admitem aceste sentimente negative, pierdem ?ansa dezvolt?rii personale ?i ne cufund?m ?n ranchiun? sau ?n false ra?ionaliz?ri ale neputin?elor noastre. Devenind, ?n schimb, con?tien?i de invidia ?i gelozia ce ne pot b?ntui uneori, vom g?si c?ile spre a st?p?ni aceste sentimente: fie ne vom angaja ?ntr-o competi?ie constructiv?, fie ne vom asuma anumite limite ?i ne vom descoperi noi poten?ialit??i, prin care s? ne diferen?iem de ceilal?i. Odat? elibera?i de sindromul "caprei vecinului", ni se va deschide calea s?n?toas? spre noi rela?ii, spre solidaritate, spre "a fi" ?n loc de "a avea".

Nebunia fascineaz? ?i ?ngroze?te ?n aceea?i m?sur?, oferindu-ne imaginea unui celuilalt complet diferit de noi. Dar ce marcheaz? diferen?a dintre omul s?n?tos ?i omul nebun? Poate deveni vreodat? un om s?n?tos, nebun?C?ut?nd s? p?trund? dincolo de suprafa??, dincolo de aparentele bizarerii de comportament ale nebunului, Darian Leader ofer? simptomelor o nou? semnifica?ie, capabil? s? zguduie din temelii paradigma contemporan? asupra bolii psihice. Teoria sa, prezentat? ?ntr-un limbaj accesibil cititorului profan, este exemplificat? prin reinterpretarea unor celebre cazuri clinice sau judiciare, precum Omul cu lupi. Ce este nebunia? se adreseaz? deopotriv? speciali?tilor ?i publicului larg, reu?ind s? dea r?spunsuri dar ?i s? lanseze ?ntreb?ri.Ce ne facem cu insul care-?i vede lini?tit de via?? ?i de familie, ani de-a r?ndul, p?n? ?ntr-o bun? zi c?nd se duce la slujb?, ??i face impecabil datoria, dup? care iese ?ntr-un loc public, scoate o arm? ?i ?mpu?c? un personaj cunoscut de toat? lumea? ?n comportamentul lui nu se poate observa nimic anormal, p?n? ?n clipa tragediei. Se prea poate s? fi fost chiar un cet??ean-model, responsabil, respectabil ?i cu un comportament lini?tit. Dar, ?n clipele dinaintea actului s?u criminal, chiar se poate spune c? n-ar fi fost nebun? – Darian Leader... nebunia nu va fi niciodat? reductibil? la simptome exterioare, care atrag aten?ia. G?ndirea nu este v?zut? aici ca tulburat?, ci urm?nd un gen de rigoare care, de fapt ?i de drept, s-ar putea s? nu fie de g?sit la individul ?s?n?tos". Diagnosticul nu se poate pune pe baza unei clasific?ri a comportamentului exterior, ci numai ascult?nd ce are de spus persoana ?n cauz? despre ce s-a ?nt?mplat ?n via?a ei, lu?nd ?n serios pozi?ia pe care o adopt? ?n propriul discurs, logica pe care ?i-a construit-o singur?. - Darian Leader

Iubirile miraculoase care aduc speran?? ?i bucurie ?n via?a taCu to?ii avem de ?nfruntat adversit??i din c?nd ?n c?nd. Cu to?ii suntem uneori tri?ti. Cu to?ii suntem c?teodat? prea ocupa?i, prea mul?umi?i de noi ?n?ine sau prea ap?sa?i de povara propriilor probleme ca s? mai apreciem lucrurile pozitive din vie?ile noastre. Colec?ia ?Pove?ti adev?rate“ ??i aduce cazuri reale, ?nt?mpl?ri din via?a unor oameni obi?nui?i, ce ne vorbesc despre curaj ?i bun?tate, despre binecuv?nt?rile ?i miracolele vie?ii, amintindu-ne c? nu suntem singuri, c? putem r?zbate chiar ?i ?n cele mai ?ntunecate zile, c? ?nc? exist? bun?tate ?n lume.O c?snicie de 50 de ani, ?ntre cei mai neverosimili parteneri. Un nea?teptat dar de Cr?ciun, de la so?ul p?n? de cur?nd lipsit de romantism. O rela?ie pe care divor?ul o face, paradoxal, mai puternic?. Atunci c?nd ??i ?mp?rt??esc pove?tile de iubire, femeile g?sesc una la cealalt? alinare, ?ncurajare ?i bucurie. Dar, mai ales, ??i confirm? c? dragostea este cel mai important lucru din via?a lor. Pentru c? niciodat? o femeie nu este mai frumoas?, mai fermec?toare ?i mai interesant? dec?t atunci c?nd este ?ndr?gostit?.

Cea mai indrazneata lucrare a lui Von D?niken din ultimii ani! Pe inaltimile Anzilor bolivieni la 4.000 de metri deasupra nivelului marii se afla ruinele stravechiului oras Puma Punku un oras care pur si simplu nu putea fi construit de catre locuitorii lui din Epoca Pietrei. Conform calendarului mayas in decembrie 2012 zeii se vor intoarce din indelungata lor calatorie si isi vor face din nou aparitia aici pe Pamant. Da asa-numitii zei – de fapt extraterestrii – se vor intoarce intr-adevar! Vom trai intalnirea cu zeii. Numai ca orice om inzestrat macar cu un dram de minte stie ca o calatorie interstelara este imposibila din cauza distantelor colosale pe care le-ar implica! ?i ca extraterestrii n-au cum sa semene cu noi! Ei bine dragi cititori eu distrug aceste idei preconcepute. Sistematic. Una cate una! In stilul sau imposibil de imitat Erich von D?niken desfiinteaza prejudecatile celor care inca mai pun sub semnul intrebarii existenta civilizatiilor extraterestre cu o claritate de care nici un alt autor nu este capabil. C?r?ile sale ridica inteligenta umana la standardele unui dialog cu civilizatiile interstelare. Erich von D?niken este fara doar si poate cel mai citit si mai imitat autor non-fiction din lume. A publicat prima (si cea mai cunoscuta) carte Amintiri despre viitor in 1968. A fost un succes mondial de vanzari urmat de alte 31 de titluri inclusiv recentul ?hit Istoria se insala. C?r?ile lui D?niken au fost traduse in 28 de limbi si s-au vandut in total in 63 de milioane de exemplare. Cateva dintre ele au fost adaptate cinematografic iar ideile lui von D?niken au reprezentat sursa de inspiratie pentru multe seriale de televiziune dintre care si faimosul documentar difuzat de History Channel ?Extraterestrii din antichitate . Erich von D?niken este omniprezent in peisajul international al circuitelor de prelegeri publice. In prezent locuieste in Elvetia.