Tot mai multe cupluri apeleaz? ast?zi la tehnici de reproducere artificial?. Ritmul stresant al vie?ii ?i decizia am?nat? de a avea copii conduc la diminuarea ?anselor de fecundare natural?. Psihologia ?i psihanaliza ne-au demonstrat ?ns? c? ?ntre minte ?i corp exist? influen?e reciproce, astfel c? unele situa?ii de via?? insuficient ?n?elese pot l?sa urme ad?nci la nivel mental ?i somatic. Ce se ?nt?mpl? ?n psihicul protagoni?tilor ?n tot acest proces de aducere pe lume a unei noi vie?i? Cum afecteaz? tr?irile lor pe cele ale copilului? Cel mic e bine oare s?-i cunoasc? pe donorii care au contribuit la conceperea sa? Printre subiectele abordate ?n prezenta carte se num?r?: trauma psihic? a infertilit??ii, compulsia de a recurge, ?n mod repetat ?i f?r? succes, la reproducerea asistat?, anxietatea legat? de maternitate, vie?ile copiilor proveni?i din fecundare artificial?. O noutate pe pia?a rom?neasc? de profil, cartea se adreseaz? publicului larg, dar ?i medicilor ?i psihologilor. ?n perioada de ?nceput a terapiei, Paula declarase c? ??i dore?te s? fie mam?. C?nd devenise tot mai clar c? rela?ia ei cu Frank era din ce ?n ce mai serioas?, a ?nceput s? simt? o oarecare ezitare. Va r?m?ne Frank al?turi de ea? Va continua ea s? ?l iubeasc? sau va deveni cineva ca mama ei, care n-ar fi putut aprecia ?darul “iubirii lui Frank? De vreme ce p?rerea comun? a femeilor din familia ei era c? un copil ruineaz? rela?ia dintre p?rin?i, se va ?nt?mpla acest lucru ?i ?n cazul rela?iei ei cu Frank? (...) ?ase luni mai t?rziu, Paula era preg?tit? s? ?nceap? s? caute o donoare.Terese Schulman, autoare inclus? ?n prezentul volum colectiv Aceast? carte con?ine elemente de sociologie (de ce femeile am?n? decizia de a concepe), insighturi psihanalitice (privind rela?ia mamei cu propria-i mam?, precum ?i fantasmele copilului referitoare la p?rintele necunoscut), dar se refer? uneori ?i la efectul traumatic pe care e?ecul conceperii ?l are asupra viitoarei evolu?ii a cuplului.Axel Hoffer, psihanalist ?i profesor de psihiatrie la Harvard Medical School

n aceast serie de conferine radio, susinute la BBC, Winnicott abordeaz o serie de probleme specifice creterii copiilor, cu scopul de a reda mamelor i tailor ncrederea n propriile instincte parentale. Printre temele abordate se afl: suptul degetului mare ori al pturicii, legturile dintre copil i printele vitreg, momentele n care celui mic trebuie s i se spun Nu“, gelozia dintre frai, sentimentele de vinovie ale mamelor, dezvoltarea simului moral n pruncie sau consolidarea ncrederii de sine la copil. Lipsit de orice ton moralizator, pediatrul britanic ofer, cu o atitudine empatic i ncurajatoare, explicaii i sfaturi extrem de actuale pentru prinii zilelor noastre, ilustrnd totodat concepte devenite clasice n psihologia copilului (obiect tranziional, mam suficient de bun“ etc.).Scopul acestor conferine nu a fost acela de a le spune prinilor ce s fac, ci de a detoxifica tiina creterii copilului, de a le da ncredere prinilor n ceea ce fac i de a-i ndemna s se simt liberi s caute ajutor individualizat atunci cnd se lovesc de vreun obstacol neateptat n creterea copiilor lor.“ – dr. T. Berry Brazelton, coautorul crii Nevoile eseniale ale copiilorNite prini ndeajuns de buni pot fi folosii de ctre bebelui i copiii mici, iar ndeajuns de bun nseamn oameni ca dvs. i ca mine. Pentru a fi consecveni i astfel previzibili pentru copiii notri, trebuie s fim noi nine. Cci dac vom juca un rol, cu siguran o s fim descoperii cnd o s fim prini fr machiaj.“ – D.W. Winnicott

Fra?i… surori… cuvinte ce ne poart? cu g?ndul la h?rjoana copil?riei, la conflicte mai mult sau mai pu?in deschise, la frontul comun realizat c?teodat? ?mpotriva p?rin?ilor. Dar dac? a fi fratele sau sora cuiva, a avea un frate sau o sor?, implic? o rela?ie emo?ional? cu influen?e reciproce, cu sui?uri ?i cobor??uri, o rela?ie care, constat?m la finalul vie?ii, a fost cea mai durabil? dintre toate?Prima carte de acest fel din psihologia american? ?i o noutate pe pia?a rom?neasc?, Psihologia rela?iilor fraterne deschide drumuri ?ntr-un teritoriu emo?ional intens pasional, ?ns? adesea ascuns de privirile celor din afara fratriei, motiv pentru care a fost at?t de pu?in studiat.Prin aceast? lucrare, bazat? pe cercetare ?i pe dovezi clinice adunate ?n peste dou?zeci de ani de experien??, pres?rat? cu studii de caz ?i cre?nd noi perspective asupra teoriilor ata?amentului, dezvolt?rii sinelui ?i apari?iei identit??ii sexuale, cei doi autori aduc ?n lumin? importan?a rela?iilor fraterne ?n cadrul terapiei individuale ?i familiale, permi??nd totodat? cititorului interesat s? se redescopere ?i s?-l redescopere pe cel?lalt ?n leg?tura fratern?.

Sincerely do I hope that the issue of this little book may prove useful in drawing the attention of the public to the mental and physical condition of the unfortunates who form such a large proportion of our prison population.??To our authorities the sad plight of this mass of smitten humanity is well known. Year after year our Prison Commissioners, in presenting their reports, have not failed to impress upon the State the great part physical and mental afflictions play in the production of crime.??So far, the information given by the Prison Commissioners has produced little or no effect; neither have their representations led to any alteration in the treatment of unfortunate individuals whose infirmities are in reality the root cause of their delinquency.??To the official information I add the result of my own prolonged experience. This experience has imbued me with the conviction that the present methods of dealing with suffering humanity are neither wise, just, nor efficacious. I have seen the helplessness of so many that are called criminals that, in writing these pages, I am animated with a keen desire to hasten the day of sensible reform. Surely the day cannot be far distant when the State will take mental and physical infirmities into consideration when it has to deal with its erring children.??Thomas Holmes.?Howard Association,? Devonshire Chambers, Bishopsgate.? ?IS THERE A CRIMINAL TYPE? ??After years of close observation, during which I have formed many friendships with criminals, I can only answer this question in the words that I have answered it before, and say that, physically, I have not found any evidence to show that a criminal type exists. In saying this I know that I shall run counter to the teaching of a good many people, and probably run counter to public opinion. For the criminal class and the criminal type have been written about so largely, and talked about so frequently, that the majority of people have come to the conclusion that our criminals come from a particular order of society, and that the poorest; or that there exists a type of people whose physical appearance gives outward and visible signs that proclaim the inward criminal mind.??I believe both these ideas to be entirely wrong. I was confirmed in my opinion last year when I visited many of the largest prisons in the United States; for I found there, as I have found in England, a complete absence among the prisoners of those physical and facial peculiarities that we are taught to believe differentiate criminals from ordinary citizens.??Speaking on this subject to the American Congress at Washington on October 4, 1910, Sir Evelyn Ruggles-Brise, K.C.B., the esteemed chairman of our Prison Commissioners, made the following statement—??“There is no criminal type. Nothing in the past has so retarded progress as the conviction, deeply rooted and widespread, that the criminal is a class by himself, different from all others, with a tendency to crime, of which certain peculiarities of body are the outward and visible signs.??“This superstition, for such I think it must be called, was, you know, strengthened and encouraged by the findings of the Italian school.

Este posibil s? r?m?i ?s?n?tos la cap, ?ntro lume nebun?"? Autorii acestei c?r?i cred c? da, ?i ne ofer? 101 c?i pentru a face fa?? acestei adev?rate provoc?ri a secolului nostru. Care sunt elementele vitale ale unei c?snicii de succes; cum s??i gestionezi mai bine furia, depresia, stresul ?i anxietatea; cum este influen?at? starea noastr? de bine de reac?ia la evenimentele de zi cu zi la astfel de ?ntreb?ri autorii r?spund ?n ?pastile" de c?te un minut, scrise ini?ial pentru ascult?torii emisiunii de radio pe care cei doi o realizau ?mpreun?. Pe l?ng? alte teme abordate cu realism ?i umor, cum ar fi pericolele g?ndirii pozitive, pierderea ?n greutate, comunicarea cu ?efii ?i colegii, autorii ofer? sugestii referitoare la alegerea unei psihoterapii, ?nso?ite de descrierea celor mai bune (?i mai rele) tipuri de terapeu?i.

Rod al efortului de sintetizare a peste 50 000 de cercet?ri, incluzând 250 de milioane de elevi, Înv??area vizibil?. Ghid pentru profesori identific?, pe baze riguros ?tiin?ifice, care sunt cei mai eficien?i factori din procesul de predare-înv??are. Într-o lume preocupat? de aspectele conjuncturale ale activit??ii didactice (politici educa?ionale, management ?colar etc.), John Hattie se întoarce la „via?a de zi cu zi" a profesorilor ?i elevilor. Axat? pe procesele specifice lec?iei ?i interac?iunilor profesor–elev, cartea ofer? criterii clare ?i obiective pentru orice educator care dore?te s? aleag? cele mai bune c?i de optimizare a înv???rii.Volumul se concentreaz? asupra obiectivelor didactice stimulatoare, asupra importan?ei clarific?rii la clas? a criteriilor de reu?it? ?i a progresului individual al elevului ?i asupra felului în care evaluarea continu? poate motiva atât profesorul, cât ?i elevii. Educatorii ?i cercet?torii din domeniul pedagogiei vor g?si aici sfaturi practice pentru implementarea celor mai adecvate strategii didactice, precum ?i studii de caz ?i liste de sarcini pentru diversele etape ale instruirii. „Dup? încerc?ri mai mult sau mai pu?in reu?ite de reforme structurale ?i sistemice în educa?ie, avem nevoie de o revolu?ie a înv???rii. Cartea lui Hattie le ofer? profesorilor ?ansa extraordinar? de a genera fiecare, prin munca de zi de zi, o transformare profund? a înv???rii, aducând acest proces în zona «vizibil?» ?i f?cându-l pl?cut ?i autentic. Astfel, educatorii vor putea contribui direct ?i substan?ial la o Românie educat?..."-Prof. univ. dr. Lucian Ciolan,coordonatorul colec?iei „Educa?ie ?i formare", decanul Facult??ii de Psihologie ?i ?tiin?ele Educa?iei, Universitatea din Bucure?ti

16 somit??i din ?tiin?ele educa?iei î?i prezint? cele mai inovatoare cadre teoretice ?i cele mai influente contribu?ii din domenii precum achizi?ia con?inuturilor, dezvoltarea uman? sau studiul cultural ?i social al procesului înv???rii. Cu un accent aparte pus pe instruirea continu?, dar ?i pe natura experien?ial? ?i transformativ? a înv???rii, textele din acest volum familiarizeaz? profesorii ?i cercet?torii cu cele mai proaspete idei ?i curente din teoriile educa?iei. Dintre autorii de referin?? prezen?i în aceast? antologie nu lipsesc Howard Gardner, Jerome Bruner, Peter Jarvis, Etienne Wenger, Jack Mezirow ?.a. Înv??area e „treaba" tuturor: profesori ?i elevi din sistemul de educa?ie, adul?i angaja?i în procese de formare profesional?, manageri con?tien?i de avantajul comparativ dat de excelen?a ?i creativitatea angaja?ilor, consultan?i în procese de înv??are (traineri, mentori, consilieri). Knud Illeris ne pune la dispozi?ie o selec?ie excep?ional? de autori de mare prestigiu ?i texte fundamentale care au marcat în?elegerea pe care o avem azi cu privire la procesele de înv??are. Un motiv în plus s? „lu?m de bun?" aceast? carte este c? ilustreaz? perspectiva unui autor scandinav, iar sistemele de educa?ie ?i formare de acolo reu?esc s? îmbine cel mai bine performan?a în înv??are cu fericirea ?i starea de bine.- Prof. univ. dr. Lucian Ciolan, coordonatorul colec?iei „Educa?ie ?i formare", decanul Facult??ii de Psihologie ?i ?tiin?ele Educa?iei, Universitatea din Bucure?ti

Este posibil? o autoanaliz?? Dac? da, c?nd, ?n ce m?sur? ?i cu ce limite? Putem utiliza tehnicile psihanalitice pe cont propriu, pentru a ne rezolva problemele? Este introspec?ia constructiv? sau mai degrab? inutil?? Acestea sunt ?ntreb?rile pe care le abordeaz?, ?n cartea sa, Karen Horney, al?turi de prezentarea a numeroase studii de caz. Argumente sunt destule, at?t pro, c?t ?i contra: noi ne cunoa?tem cel mai bine pe noi ?n?ine, introspec?ia este constructiv? ?n momentul ?n care o utiliz?m ?n slujba dorin?ei de a deveni o fiin?? mai bun?, mai ?nzestrat? ?i mai puternic?, iar insighturile ob?inute prin autoanaliz? sunt mai bine primite; pe de alt? parte, factorii emo?ionali ?i rezisten?ele constituie o dificultate important? ?n acest demers. Astfel, autoanaliza este, ?n viziunea autoarei, o ?ncercare de a fi pacient ?i analist ?n acela?i timp, metoda de baz? r?m?n?nd aceea?i ca la orice psihanaliz?: asocierile libere. Dincolo de tehnici ?i metode, mesajul este simplu ?i percutant: pentru c? via?a ta este cel mai bun psihoterapeut, crede ?n tine ?nsu?i!Fiecare autoanaliz? reu?it? spore?te ?ncrederea ?n sine, dar exist? ?i un alt c??tig, datorat faptului c? ai cucerit ?n ?ntregime un teritoriu prin ini?iativ? proprie, perseveren?? ?i curaj. Acest efect se manifest? ?n analiz?, ca ?i ?n alte aspecte ale vie?ii. S? g?se?ti de unul singur o c?rare pe munte ??i d? un sentiment mai deplin de putere, dec?t s? mergi pe poteca indicat?, de?i efortul ?i rezultatul sunt acelea?i. O astfel de realizare nu-?i insufl? numai o m?ndrie justificat?, ci ?i un sentiment de ?ncredere ?n propria capacitate de a te confrunta cu situa?ii grele ?i de a nu te sim?i pierdut ?n lipsa ?ndrum?rii.Autoanaliza este o ?ncercare de a fi pacient ?i psihanalist ?n acela?i timp. S? nu uit?m c? acest proces este nu numai suma dintre travaliul analistului ?i cel al pacientului, dar ?i o rela?ie uman?. Faptul c? sunt implicate dou? persoane are o influen?? considerabil? asupra contribu?iei fiec?reia. Pacientul are trei sarcini principale. Prima este s? se exprime c?t mai complet ?i sincer cu putin??. A doua este s? devin? con?tient de for?ele pulsionale incon?tiente ?i influen?a lor asupra vie?ii sale. Iar a treia e s?-?i dezvolte capacitatea de a schimba acele atitudini care ?i perturb? rela?iile cu sine ?nsu?i ?i cu lumea din jurul lui. [...] Dac? pacientul are capacitatea de a lucra singur pentru a g?si solu?ia la o problem?, poate fi oare folosit? aceast? capacitate de o manier? deliberat??

Cum s? m? port cu ceilal?i la locul de munc? (fie c? sunt director sau subordonat), sau, în via?a privat?, cu rudele mele sau cu prietenii?Cum s? le în?eleg reac?iile ?i s? îi fac s?-mi în?eleag? corect mesajele? Cum s? m? adresez lor ?i cum s? m? comport, astfel încât comunicarea dintre noi s? fie optim?? Cu to?ii ne punem zi de zi astfel de întreb?ri.Autorul c?r?ii ne înva?? cum s? ne pozi?ion?m pe aceea?i lungime de und? cu interlocutorul nostru, în func?ie de tipul lui de personalitate: Perseverent, Gânditor, Imaginator, Promotor, Rebel sau Empatic. În acest mod, vom c?p?ta trei informa?ii esen?iale: despre sursele motiv?rii lui, despre modul de comunicare preferat ?i modalit??ile sale de a gestiona stresul. Modelul Process Communication a fost realizat de c?tre psihologul american Taibi Kahler, pentru NASA. Gérard Collignon, colaboratorul s?u apropiat, îl preia ?i îl explic? în aceast? carte pentru publicul larg, oferind un ajutor esen?ial oricui î?i dore?te îmbun?t??irea abilit??ilor de comunicare.

THE MAN WHO "THOUGHT" HIS WAY INTO PARTNERSHIP WITH THOMAS A. EDISON ??TRULY, "thoughts are things," and powerful things at that, when they are mixed with de?niteness of purpose, persistence, and a BURNING DESIRE for their translation into riches, or other material objects. ??A little more than thirty years ago, Edwin C. Barnes discovered how true it is that men really do THINK AND GROW RICH. His discovery did not come about at one sitting. It came little by little, beginning with a BURNING DESIRE to become a business associate of the great Edison. ??Somewhere, as you read, the secret to which I refer will jump from the page and stand boldly before you, IF YOU ARE READY FOR IT! When it appears, you will recognize it. Whether you receive the sign in the ?rst or the last chapter, stop for a moment when it presents itself, and turn down a glass, for that occasion will mark the most important turning-point of your life. ??Remember, too, as you go through the book, that it deals with facts and not with ?ction, its purpose being to convey a great universal truth through which all who are READY may learn, not only WHAT TO DO, BUT ALSO HOW TO DO IT! and receive, as well, THE NEEDED STIMULUS TO MAKE A START. ??IN EVERY chapter of this book, mention has been made of the money-making secret which has made fortunes for more than ?ve hundred exceedingly wealthy men whom I have carefully analyzed over a long period of years. ??The secret was brought to my attention by Andrew Carnegie, more than a quarter of a century ago. The canny, lovable old Scotsman carelessly tossed it into my mind, when I was but a boy. Then he sat back in his chair, with a merry twinkle in his eyes, and watched carefully to see if I had brains enough to understand the full signi?cance of what he had said to me. ??When he saw that I had grasped the idea, he asked if I would be willing to spend twenty years or more, preparing myself to take it to the world, to men and women who, without the secret, might go through life as failures. I said I would, and with Mr. Carnegie’s cooperation, I have kept my promise. ??This book contains the secret, after having been put to a practical test by thou-sands of people, in almost every walk of life. It was Mr. Carnegie’s idea that the magic formula, which gave him a stupendous fortune, ought to be placed within reach of people who do not have time to investigate how men make money, and it was his hope that I might test and demonstrate the soundness of the formula through the experience of men and women in every calling.

Be Yourself: Appreciate Your Uniqueness Start using the techniques in this book today and take control of your life. Learn how to live a life you love—become happier, healthier, more powerful, confident, and joyful. How you feel matters. Escape the downward spiral of negative thinking and emotions.?Don't give up. Learn about the power of your subconscious mind and how to use it. Discover what inspires you and free yourself from limitations. Discover what you're passionate about and find your true purpose in life. Loving yourself means having the courage to be who you are and feel good about it. It means being honest about what's important to you and not seeking acceptance or approval to be the wonderful unique person that you are. When you love yourself, you share your best self with the world and you make a difference. Through this love and acceptance you also help others to love themselves and to feel good about who they are. Out of this authenticity happiness grows and we honor our differences and learn to respect each other. Inspirational quotes and scriptures are included throughout the book to uplift and encourage you. Thank you to you—the reader, for being the special person that you are, striving to be the best that you can be; the world is a better place because you are in it. I hope this book helps you along your path to an inspired joyful life. Blessings and love to you, Lana H Allen? Get Back to Happy and Feel Good Now!

Serie v?ndut? ?n peste 60 de milioane de exemplare. Con?ine ?apte capitole cu sfaturi practice, dovedite, de la profesioni?ti de top. Po?i ?nv??a ?ntr-o s?pt?m?n? tot ce ?nva?? exper?ii ?ntr-o via?? Duminic?: ?n?elege cei trei st?lpi ai rela?iilor interpersonale, cu referire la pozitivitate, recuno?tin?? ?i valoare de sine Luni: ?nva?? despre ?g?ndirea limitativ?” ?i despre puterea oamenilor de a se schimba Mar?i: Cre?te respectul ?i ?ncrederea ?n sine, dar ?i ?n al?ii Miercuri: ?nva?? procesul ?n trei pa?i de cre?tere a performan?ei, de ?ncurajare a loialit??ii ?i de subliniere a laturii pozitive Joi: Aplic? ?metoda delfinului” pentru a cre?te performan?ele Vineri: Examineaz? cauzele-cheie ale procrastin?rii ?i ?nva?? cum s? le dep??e?ti S?mb?t?: Dep??e?te motivele pentru care e?ti distras pentru a cre?te succesul.

Unul din patru rom?ni sufer? la un moment dat de anxietate, aceasta fiind, de altfel, cea mai frecvent? dintre tulbur?rile psihice din ?ara noastr?. Pentru cei care se confrunt? cu stresul crescut, cu ?ngrijoarea, frica sau panica, autorul ofer? o serie de sugestii pentru de a ?ine sub control anxietatea, chiar ?i f?r? ajutorul medica?iei sau psihoterapiei. Dup? ce discut? despre tiparele mentale care exacerbeaz? temerile (g?ndirea ?n "alb-sau-negru", "catastrofizarea" etc.) ?i despre simptomele somatice ale panicii, autorul propune un larg evantai de tehnici pentru gestionarea anxiet??ii: de la contestarea g?ndurile ira?ionale la medita?ia de tip "minfulness", de la modificarea rutinelor cotidiene de somn ?i alimenta?ie, la exerci?iile fizice ?i de relaxare (imagerie), de la reorganizarea mediului la expunerea treptat? la evenimentele ?nfrico??toare. Cartea se adreseaz? publicului larg, dar e un instrument util ?i pentru psihiatri, psihologi clinicieni ?i psihoterapeu?i.

Fie c? suntem psihologi, medici, profesori sau asisten?i sociali, ne-am dedicat unei profesii ?n care ajut?m oameni afla?i ?n suferin??, ?n nevoie, ?n ne?tiin??, oameni pe care ?i salv?m, ?i protej?m, ?i sus?inem sau ?i cre?tem. Profesii dificile, care cer mari eforturi, dar ofer? ?i mari satisfac?ii. Exist? ?ns? doar aceast? parte luminoas?? Putem face doar bine? Confrunta?i ?n permanen?? cu destine tragice, terapeu?ii pot aluneca pe panta umbrei, evit?nd suferin?a neputin?ei. Prin cartea de fa??, scris? ?ntr-un limbaj accesibil ?i plin? de exemplific?ri, Guggenbühl-Craig ne permite s? examin?m si latura ?ntunecat? a profesiei, unde ?i gasim pe cei care ajut? urm?rind nu beneficiul celuilalt, ci propriul beneficiu ?i de?inerea puterii – ?arlatanul, impostorul, ipocritul, falsul profet. ?i s? descoperim ?i solu?ia – maturizarea psihic?, reducerea clivajelor prin explorarea psihicului ?n ?ntregimea sa, astfel ?nc?t asistentul social s? nu mai considere c? ??i poate practica profesia inginere?te, profesorul s? nu mai cread? c? doar elevii sunt copil?ro?i, iar terapeutul s? nu mai vad? boala doar la pacien?ii lui.?

Cartea prezint? destinele a trei personaje Alfredo, Andrea ?i Fabio. ?Am f?cut-o pentru binele t?u!“, ?Am f?cut-o pentru binele lui!“, formule care se reg?sesc ?n titlul c?r?ii, sunt folosite des ?n via?a real?, ?ns? ascund de multe ori atitudini si fapte reprobabile – minciun?, arogan??, egoism sau am?gire. Acestea sunt ?micile crime“ s?v?r?ite ?n numele iubirii, pe care le red? Gianna Schelotto. Alfredo, protagonistul primei pove?ti, afl? c? a fost adoptat c?nd avea trei ani, dup? ce el ?i fratele lui fuseser? abandona?i de mama lor. Andrea, personajul central din cea de-a doua poveste, este pus de tat?l s?u ?n fa?a unei realit??i nepl?cute. ?n ultima poveste, Fabio, un avocat influent, de aproape ?aizeci de ani, se confrunt? cu perspectiva inevitabilei sale dec?deri dup? ce afl? c? ar putea suferi de Alzheimer. Unii gre?esc prin faptul c? dezv?luie, al?ii gre?esc prin faptul c? ascund: s?ar zice c? situa?ia e f?r? ie?ire. Dar nu faptele individuale sunt cele care produc daune ; ceea ce risc? s? creeze fracturi profunde este ideea c?, de fapt, copiii sunt un fel de prelungire a noastr?, o proprietate exclusiv? de care putem dispune oricum. Orice fapt?, declarat? sau ascuns?, prin care ?ncerc?m s? determin?m persoanele s???i schimbe idei, aspira?ii ?i sentimente este o manipulare, chiar dac? se na?te din dorin?a sincer? de a aduce beneficii s?n?t??ii celuilalt sau de a?i sus?ine bun?starea. ?n rela?iile ?s?n?toase“, schimb?rile ?i dezvoltarea au loc nu fiindc? cel puternic a reu?it s??l conving? pe cel slab, ci numai pentru c? ne?am transformat lu?nd de la cel?lalt ?i d?nd de la sine, ?n mod spontan, experien?e, emo?ii, vise.

Cum definim ?i cum trat?m tulburarea de reglare emo?ional? Emo?iile sunt o parte important? a vie?ii noastre, afect?ndu-ne major ac?iunile, de?i nu ?ntotdeauna suntem con?tien?i de prezen?a lor. Abilitatea de a ?n?elege ?i balansa emo?iile se nume?te reglare emo?ional? sau control emo?ional. De ce este important? reglarea emo?ional?? Pentru c? reprezint? un element esen?ial pe care se sprijin? civiliza?ia uman?. Interac?iunile dintre oameni depind de modul ?n care sim?im ?i ne exprim?m emo?iile. Conceptul de ?tulburare de reglare emo?ional?“ intervine atunci c?nd apar probleme ?n privin?a controlului emo?iilor. De cele mai multe ori, o persoan? care are astfel de probleme ??i va descrie st?rile aleg?nd etichete precum depresiv, anxios, nervos, sup?rat, agitat. Mult mai rar va apela la nararea autentic? a tr?irilor personale, declar?nd c? este instabil, impulsiv, emo?ional, necontrolat, incapabil de a se calma, u?or de frustrat etc. Cartea lui Radu Vrasti prezint? ?ntr-o form? succint? problema tulbur?rii de reglare emo?ional?, a?a cum se prezint? din perspectiva medicinei ?i a psihologiei clinice. ?n plus, aduce informa?ii de ultim? or? despre cum trebuie ?n?eleas?, definit?, diagnosticat? ?i ?tratat?“ at?t medicamentos c?t ?i psihoterapeutic.

Jung’a g?re i? dünyam?za y?nelik de ?e?itli yap?lar?m?z vard?r. Her insanda hem di?ili?e ait bir?davran???ve hissedi? yap?s?( ki buna “anima” ad?n? vermi?tir) hem de erkekli?e ait bir yap? (“animus”) vard?r. Ona g?re bu iki yap? aras?ndaki dengeye ait sorunlar cinsel kimlik bozukluklar?ndan,??ki?ilik?bozukluklar?na dek ?ok farkl? psikiyatrik bozukluklara yol a?abilmektedir.?Bunlar?n en alt?nda ise, “kendilik” dedi?imiz as?l bizim i?imizdeki??z?olarak dü?ünülebilecek olan, rüyalar?m?zda farkl?la?arak ortaya ??kan adeta yerkürenin merkezindeki ma?ma katman? gibi enerjik bir yap? vard?r. ????NDEK?LER ?Carl Gustav Jung’un Ya?am ?yküsü?B?R?NC? B?L?M:?JUNG PS?KOLOJ?S?NE G?R??ANAL?T?K PS?KOLOJ?Bilin? ve Bilin?d???n?n ??leviKi?ilik Kuram?Psikoterapi SüreciJung’un psikoloji-psikiyatri bilimine yapt??? katk?larBilincin ?ne ??k???Bilincin ??levleri??levlerin y?netimi:Psikolojik tipler &?Dünyaya y?nelik tutumlar:D??ad?nüklük??e d?nüklükBilin?d???: Ki?isel ve Kolektif Bilin?d???Bilin? ve bilin?d??? ili?kisi:Jung ve E?zamanl?l?kE?zamanl?l?k –Jung’un Ger?ekli?e Yan?t?G?LGE KAVRAMI VE JUNG.. ? ?K?NC? B?L?M: FREUD VE JUNG ARASINDAK? FARKLAR Edebiyat Konusunda Freud ve Jung'un Yakla??mlar?n?n K?yaslanmas?FREUD VE JUNG DA PS?KANAL?Z VE D?N..Edebiyat Konusunda Freud Ve Jung'un Yakla??mlar?n?n K?yaslanmas?PS?KANAL?Z VE D?NPS?KANAL?ZDE R?YA YORUMU FREUD VE JUNG.. ? ???NC? B?L?M: JUNG VE D?RT ARKET?P.. ? D?RD?NC? B?L?M: JUNG VE PS?KANAL?T?K KURAM JUNG PS?KOLOJ?S?NE A?T BAZI KAVRAMLARKollektif Bilin?alt?nda bulunan belli ba?l? arketipler:K???L???N GEL???M?YA?AM D?NEMLER???LEVLERR?YALAR VE S?MGELERJUNG TERAP?S?PS?KOTERAP?DE S?MGELER?N KULLANIMIR?YALAR VE S?MGELERR?YALAR VE YORUMLARELE?T?R?LER G?R??LERArketip Kavram? ve Marka Ki?ilikleriStratejik A??dan Marka Ki?ilikleriJung'a G?re Ki?ilik Yap?s?Ki?isel Bilin?alt? ? BE??NC? B?L?M: Analitik Psikoloji Temel ?lke ve Kavramlar CARL GUSTAV JUNG'da,?E?zamanl?l?k –Jung’un Ger?ekli?e Yan?t?TEOR?ArketiplerAnne ArketipiManaG?lgePersonaAnima ve animusDi?er arketipler?nsan akl?n?n dinamikleriBenlikE?zamanl?l?k ? ALTINCI B?L?M: JUNG ?ZER?NE KISA B?R ?NCELEME Arketip Kavramlar?Eril Arketipler:Di?il Arketipler:K?tüler:As?l Mesele:?Carl Gustav Jung ve Analitik Psikoloji (?zet ve Kar??la?t?rma) ? YED?NC? B?L?M: CARL GUSTAV JUNG VE PS?KOLOJ? YEN? B?R D?NEM “B?L?N?ALTININ ??Z?M?”Carl Jung'un Astroloji Hakk?ndaki?S?ylemleriJUNG’ DAN BAZI S?ZLER: ? SEK?Z?NC? B?L?M: SONU?LAR .. ? DOKUZUNCU B?L?M: JUNG PS?KOLOJ?S?NE A?T BAZI KAVRAMLAR K???L???N GEL???M??nsan akl?n?n dinamikleriBenlikE?zamanl?l?kHayvan Davran??lar?na Psikolojik Yakla??mlar?nsan Davran??lar?n?n Anla??lmas?nda Bir Yakla??m: Psikoanalitik KuramFreud ve Evrimsel Biyoloji: Psikanalitik Kuram'?n Ele?tirisiFELSEFEN?N PS?KANAL?Z ?ZER?NE ETK?LER?…B?L?N?DI?ININ KARANLIK YANIJUNG’A G?RE C?NSELL???N ??LEV?…Komplekslerin TipolojisiLibido Ve ?tkiler ve YükseltilmesiLibidonun Dinami?iFreud’dan Sonra Libido

Schopenhauer, bir yanda insan zihninin u?a?? olacak denli bedene ya da fiziksel organizmaya ba??ml? oldu?una y?nelik savunusuyla, ?bür yanda isten? ile tutkular?n ?o?unlukla us yoluyla bast?r?l?p ?arp?t?ld???na y?nelik saptamas?yla, Freudcu ruh??zümleme kuram?n? da ?ncelemeyi ba?arm??t?r. Schopenhauer’a g?re “yeter neden ilkesi”nin bütün tasar?mlar?n (ya da g?rüngülerin) kendisine uymak zorunda oldu?u d?rt temel bi?imi vard?r. Schopenhauer, yeter neden ilkesinin k?künü olu?turan bu d?rt temel bi?imi s?ras?yla,? (?) “olu?”; (??) “varolma”; (???) “bilme”; (?v) “eyleme” olarak belirlemi?tir. ??Schopenhauer’in Jeana üniversitesinde doktora tezi olarak sundu?u “Yeter Neden ilkesinin D?rt Sa?akl? K?kü, 1813″ ba?l?kl? ?al??mas?, pek ?ok bak?mdan ya?am?n?n ilerleyen y?llar?nda verece?i felsefe yap?tlar?n?n temelini ‘olu?turmas?yla olduk?a ?nemlidir. Tezin temel sav?, Kant’?n “g?rüngüler (pheinomenon) dünyas?”na kar??l?k gelen “tasar?mlar dünyas?”n?n bütünüyle “yeter neden ilkesi”nce y?netildi?idir. Bu ilkeye g?re, olanakl? bütün nesneler, hem ?teki nesnelerce belirlendikleri hem de kendileri d???ndaki bütün ?teki nesneleri belirledikleri zorunlu bir ili?ki i?inde bulunmaktad?rlar. Dolay?s?yla, her bilin? nesnesi ancak ?teki nesnelerle ili?kisi do?rultusunda a??klanabilirdir. Bu noktada Schopenhauer, ancak bu durumu ba?tan benimsemek ko?uluyla, Kant’?n tan?mlad??? anlamda dünyaya ili?kin birtak?m zorunlu sentetik a priori do?rular?n bilinmesinin olanakl? oldu?u saptamas?nda bulunur. ? ?Schopenhauer, tasar?mlar aras?ndaki bu zorunlu ili?ki türlerinden, §? “olu?”ta nedensellik ilkesi diye de bilinen neden sonu? ili?kisini; §? “varolma”da uzam-zaman ili?kisini; §? “bilme”de ?ncül-sonu? aras?ndaki kavramsal ili?kiyi; §? “eyleme” de eylem-itki ili?kisini temellendirmektedir. ? ????NDEK?LER: ? SHOPENAUER’?N HAYATI ve ?ALI?MALARIA?KIN METAF?Z??? ?ZER?NE?L?M VE ?L?M KORKUSU ?ZER?NE…SHOPENHAUER’IN AHLAK FELSEFES?AHLAKSHOPENHAUER VE KADINLARSHOPENHAUER VE M?Z?K…?STEN? VE TASARIM OLARAK D?NYAYA?AM B?LGEL??? ?ZER?NE AFOR?ZMALAR?L?M ?ZER?NE..SANAT ?ZER?NE..SHOPENHAUER VE D?N ?ZER?NE…SHOPENHAUER’IN C?NNET & C?NAYET FELSEFES?Nietzsche ve Schopenhauer :Hayat?n De?eriSchopenhauer ve H?ristiyanl?k?Ele?tirisi?lk Günah DoktriniHristiyan Ahlak?H?ristiyani ??retilerin Yaratt??? ?eli?kiler:H?ristiyan ??retilerin ?Ahlak ?zerindeki Olumsuz EtkileriH?ristiyanlar Mevcut Olan Ac?lar? ?o?u Zaman Daha da Art?rmaktalar:H?ristiyanl?k ?lüm Korkusunun ?stesinden GelmiyorTarihi Olaylar ile ?rülmü? Yak?n Ba?lant? ve Tarihsel DogmaH?ristiyanl?kta Hayvanlara Kar?? Tutunulan Tav?rSCHOPENHAURDEN ?ZL? S?ZLER…?

Az els? értekezés (a ?pathoneurózisok?-ról) nem vonatkozik kizárólag a hisztériára, hanem azokat a pszicho-biologiai meggondolásokat k?zli, amelyek nélkül a k?vetkez?k nem volnának kell?kép érthet?k. A második: a ?hisztériás materializációs jelenségekr?l? ?sszefoglalja azt, ami ujjal a hisztéria elméletéhez a magam részér?l hozzájárulhatok. A harmadik a hisztériás stigmáknak eddig csak szomatikus oldalról vizsgált tüneteit nézi meg a lélekelemzés szemüvegén keresztül. A negyedik értekezés alkalmazni igyekszik az uj megismeréseket a hisztéria-analizis technikájára, az ?t?dik egy hisztériás hipochondria-esethez f?z néhány megjegyzést a hisztériának más kórformákkal való kombinálódásáról, a két k?vetkez? el?adás pedig a háborus hisztériák elemzése révén a traumás neurózisok problémájára akar némi világot deriteni. Az egyes dolgozatok egymástól teljesen függetlenek - mutatja be k?tetét a világhír? szerz?, Ferenczi Sándor.

…mi hajtja a géniuszokat? Szeretnéd tudni, mit tanulhatsz a t?rténelem nagyjaitól, hogy a legt?bbet hozd ki magadból? Ha igen, vár rád egy kaland. Sean Patrick k?nyve hatalmas sikert aratott a tengerentúlon. Ha elolvasod, tizenegy bámulatos elme életébe pillanthatsz be. Megtudhatod, mi hajtotta ?ket, és hogyan alakította az életüket egy-egy jellemz? tulajdonság. Látni fogod t?bbek k?z?tt, hogyan indult útjára Walt Disney stúdiója, miként vált egy karddal játszó kisfiúból a hódító Nagy Sándor, vagy hogyan lett Nikola Tesla a megannyi nehézség ellenére az elektromosság atyja. A kiválóság nem adottság, hanem egy út, amire Te is ráléphetsz. Mondj ?IGEN!”-t a saját kalandodra, és ébreszd fel a benned rejl? géniuszt!

Яку найважлив?шу р?ч мусить зробити майбутня мама п?д час ваг?тност?? Ск?льки годин перед телеекраном можна перебувати малюку? Як у вихованн? д?тей впоратися ?з роздратуванням ? спалахами лют?? Науковц? знають в?д- пов?д? на ц? питання. ?Правила розвитку мозку?, бестселер за верс??ю New York Times, також пояснюють – як насправд? працю? наш мозок ? чому ми повинн? по-новому орган?зувати наше м?сце роботи ? навчання. ?Правила розвитку мозку? долають розб?жност? м?ж знаннями, якими оперу? сучасна наука, та батьк?вським досв?дом. Ось одна з неспод?ванок: що потр?бно ро- бити, щоб дитина вступила в Гарвардський ун?верситет? Навчити ?? контролювати власн? емоц?? та бажання. У чар?вних ? водночас пот?шних ?стор?ях молекулярний б?олог ? батько двох д?тей Джон Мед?на розгаду? та?мницю розвитку дитячого мозку.