ntmplri reale despre magia pe care iubirea o aduce n viaa taAventura cutrii rochiei de mireas perfecte se sfrete cu gsirea unui nou mire. Un diagnostic greit de cancer devine pentru o tnr prilejul s afle c a fcut cea mai bun alegere n dragoste. Cstoria unui cuplu de pensionari arat c iubirea nu are vrst, iar cei care spun c ea este doar pentru cei tineri i c apare doar o dat n via se nal. S completezi cercul dragostei cu un inel este singura cale s nelegi cu adevrat ncntarea pe care i-o ofer aceasta. 57 de ntmplri adevrate despre magia care face doi oameni s rmn mpreun pn cnd moartea i va despri.

Fericirea poate fi atins? prin g?sirea echilibrului optim dintre pl?cere ?i motiva?ie, arat? renumitul expert ?n ?tiin?e comportamentale Paul Dolan, prin alocarea aten?iei ?n mod eficient ?i prin evitarea lucrurilor care ne provoac? durere ?i sunt lipsite de sens. Pare mai u?or de spus dec?t de f?cut, dar, cu ajutorul unor pa?i simplu de pus ?n aplicare, inspira?i din psihologie ?i din economie, fiecare dintre noi poate descoperi propria re?et? pentru a decide, proiecta ?i ob?ine lucrurile care aduc adev?rata fericire.?Extraordinar?, avangardist? ?i profund?. Dac? vrei s? cite?ti o carte despre fericire, alege-o pe aceasta.“ Nassim Nicholas Taleb

ntmplri reale despre o legtur foarte specialCu toii avem de nfruntat adversiti din cnd n cnd. Cu toii suntem uneori triti. Cu toii suntem cteodat prea ocupai, prea mulumii de noi nine sau prea apsai de povara propriilor probleme ca s mai apreciem lucrurile pozitive din vieile noastre. Colecia Poveti adevrate“ i aduce cazuri reale, ntmplri din viaa unor oameni obinuii, ce ne vorbesc despre curaj i buntate, despre binecuvntrile i miracolele vieii, amintindu-ne c nu suntem singuri, c putem rzbate chiar i n cele mai ntunecate zile, c nc exist buntate n lume.O sarcin la 17 ani i pierderea copilului i aduc unei tinere mpcarea cu mama pe care cu mul timp n urm a prsit-o. La cinci ani, primul semn de rzvrtire fa de autoritatea matern se concretizeaz n fuga de acas... pn pe treptele de la intrare. Nici mcar boala Alzheimer nu poate distruge dragostea unei fiice pentru mama ei. n faa dificultilor, legtura dintre mam i fiic rmne mereu intact, n ciuda diferenelor, a prerilor contrare, a distanei i a timpului scurs. 33 de ntmplri adevrate despre o relaie profund i rezistent, ce sudeaz sufletele printr-o dragoste statornic.

ntmplri adevrate despre ncredere, devotament i dragoste necondiionat Cu toii avem de nfruntat adversiti din cnd n cnd. Cu toii suntem uneori triti. Cu toii suntem cteodat prea ocupai, prea mulumii de noi nine sau prea apsai de povara propriilor probleme ca s mai apreciem lucrurile pozitive din vieile noastre. Colecia Poveti adevrate“ i aduce cazuri reale, ntmplri din viaa unor oameni obinuii, ce ne vorbesc despre curaj i buntate, despre binecuvntrile i miracolele vieii, amintindu-ne c nu suntem singuri, c putem rzbate chiar i n cele mai ntunecate zile, c nc exist buntate n lume. Doar alturi de prieteni i gsete sprijinul, n momentele sale de disperare, o tnr mam al crei copil a murit. Cine-ar fi crezut c ntre fosta i actuala soie a unui brbat se poate nate o prietenie solid i durabil Bolnav incurabil, singur de Crciun, un bieel de opt ani primete alinare de la o tnr voluntar, care n urma acestei experiene nva s i depeasc teama de moarte i ce nseamn un prieten adevrat. Prietenii sunt cei care fac efortul de a ne cunoate, de a se apropia de noi, de a ne accepta aa cum suntem, nu din datorie sau pentru c s-a ntmplat s fim rude, ci pentru c ne-au ales.

Inteligen?a emo?ional? (IE) a ap?rut ca un concept care ar putea s? explice varia?iile ?n comportament ce nu pot fi justificate prin metodele tradi?ionale de m?surare a tr?s?turilor de personalitate sau a inteligen?ei academice generale (numit?, ?n mod tradi?ional, IQ). Aceast? carte a fost scris? pentru a le permite tinerilor manageri ?i celor care ??i doresc s? devin? manageri s? dob?ndeasc? ?ncredere ?n principalele probleme de zi cu zi sau din domeniul afacerilor influen?ate de IE, adres?ndu?se, ?n aceea?i m?sur?, ?i celor care lucreaz? ?n sectorul public sau ?n cel non?profit. Structurat pe zile, con?inutul capitolelor este unul bazat pe acumul?ri, fiecare zi pornind de la informa?ia zilelor anterioare.

Ce se ?nt?mpl? atunci c?nd via?a pe care trebuie s? o duci nu seam?n? cu cea pe care ?i-ai planificat-o? Pe m?sur? ce intr?m ?ntr-o nou? er? a istoriei umanit??ii ?i speran?a medie de via?? cre?te, iar lumea devine un loc tot mai bun, plin de solu?ii tehnologice, oamenii ??i pun ?ntreb?ri tot mai profunde. Acum ne d?m seama c? modul ?n care am muncit nu mai d? rezultate. Fabricile se mic?oreaz?, nu se m?resc. Cariera de patruzeci de ani nu mai exist?. Omenirea necesit? o nou? abordare a voca?iei ?i avem nevoie de ceva nou – sau poate de ceva foarte vechi. Exist? o cale spre munca plin? de satisfac?ii care nu te oblig? s? te conformezi carierei alese de p?rin?i sau pentru care s?-?i compromi?i valorile. Nu va sem?na cu nici o lec?ie predat? la ?coal? ?i probabil nici cu ceea ce ?i-au spus profesorii despre viitorul t?u, dar te po?i baza pe ea. Sunt lucruri mai importante ?n via?? dec?t ceea ce ?i se ?nt?mpl?, iar voca?ia ?nseamn? mai mult dec?t s? pontezi o cartel?. Dar cum putem g?si o astfel de cale ce pare disp?rut? de mult? vreme?

Despre Danemarca se spune adesea c? ar fi cea mai fericit? ?ar? din lume. Aceasta se reduce la un singur lucru: hygge. ?PENTRU HYGGE EXIST? TOT FELUL DE DEFINI?II, DE LA ? ARTA DE A CREA INTIMITATE?, ?CONFORT SUFLETESC? ?I ?LIPSA SUP?R?RILOR?, LA ?BUCURIA DAT? DE LUCRURILE CE INDUC O STARE DE BINE?, ?STAREA DE CONFORT ?N PREZEN?A SEMENILOR? ?I, VARIANTA MEA PREFERAT?, ?CIOCOLAT? FIERBINTE LA LUMINA LUM?N?RILOR?... Afli ce este hygge atunci c?nd sim?i hygge. C?nd te ghemuie?ti comod pe canapea al?turi de persoana iubit? sau c?nd te bucuri de timpul petrecut cu cei mai apropia?i prieteni. Hygge sunt acele dimine?i albastre ?i limpezi cu lumin? perfect?. ?i cine ar putea s? ??i fie un ghid mai bun ?n lumea hygge dec?t Meik Wiking? Meik este directorul Institutului de Cercetare a Fericirii din Copenhaga ?i ?i-a petrecut ani din via?? studiind magia vie?ii daneze, de la alegerea corpului de iluminat ideal, la planificarea unei cine sau de la crearea unei truse hygge de urgen?? p?n? la modalitatea ?n care trebuie s? te ?mbraci.

Prezentul volum este dedicat unei expuneri sintetice ?i accesibile a psihanalizei, care ?nglobeaz? ?i dep??e?te primele Prelegeri de introducere ?n psihanaliz? (1916–) ?i seria nou? a acelora?i prelegeri din 1933. Cronologic, ea acoper? aproape treizeci de ani, din 1909, anul celor cinci conferin?e ?inute ?n Statele Unite, care au marcat intrarea triumfal? a psihanalizei ?n Lumea Nou?, ?i 1938, ultimul an de via?? al lui Freud, c?nd ?ncepe aceast? scriere, r?mas? neterminat?.Adres?ndu-se, datorit? con?inutului s?u, ?n primul r?nd celor care doresc s? se ini?ieze ?n psihanaliz? —studen?i ai facult??ilor de psihologie, medicin?, pedagogie, sociologie, filosofie, litere ?i teologie —, volumul de fa?? poate re?ine ?i aten?ia speciali?tilor prin faptul c? reprezint? o sintez? a ?ntregii opere a lui Freud, la care se adaug? idei noi.?Nu, con?tien?a nu poate fi esen?a elementului psihic, ea este numai o calitate a acestuia, ?i anume o calitate inconstant? care mai des este absent?, dec?t prezent?. Factorul psihic ?n sine, oricare i-ar fi natura, este incon?tient, ?i probabil de un tip asem?n?tor cu toate celelalte procese din natur? despre care avem cuno?tin??. Pentru argumentarea acestei aser?iuni, psihanaliza se raporteaz? la un num?r de fapte.Visul este o psihoz?, cu toate inep?iile, forma?iunile delirante, iluziile senzoriale ale unei psihoze. E adev?rat, este o psihoz? de scurt? durat?, inofensiv?, ?nzestrat? chiar cu o func?ie folositoare, ini?iat? prin acordul persoanei, ?ncheiat? printr-un act de voin?? de c?tre ea. Cu toate acestea, este o psihoz? ?i ?nv???m pe baza ei c? p?n? ?i o modificare at?t de profund? a vie?ii psihice poate fi anulat?, poate l?sa spa?iu func?iei normale. Este atunci prea temerar s? sper?m c? ar trebui s? putem supune ?i ?mboln?virile spontane temute ale vie?ii psihice influen?ei noastre ?i s? le vindec?m?“ – Freud

Fie c? suntem psihologi, medici, profesori sau asisten?i sociali, ne-am dedicat unei profesii ?n care ajut?m oameni afla?i ?n suferin??, ?n nevoie, ?n ne?tiin??, oameni pe care ?i salv?m, ?i protej?m, ?i sus?inem sau ?i cre?tem. Profesii dificile, care cer mari eforturi, dar ofer? ?i mari satisfac?ii. Exist? ?ns? doar aceast? parte luminoas?? Putem face doar bine? Confrunta?i ?n permanen?? cu destine tragice, terapeu?ii pot aluneca pe panta umbrei, evit?nd suferin?a neputin?ei. Prin cartea de fa??, scris? ?ntr-un limbaj accesibil ?i plin? de exemplific?ri, Guggenbühl-Craig ne permite s? examin?m si latura ?ntunecat? a profesiei, unde ?i gasim pe cei care ajut? urm?rind nu beneficiul celuilalt, ci propriul beneficiu ?i de?inerea puterii – ?arlatanul, impostorul, ipocritul, falsul profet. ?i s? descoperim ?i solu?ia – maturizarea psihic?, reducerea clivajelor prin explorarea psihicului ?n ?ntregimea sa, astfel ?nc?t asistentul social s? nu mai considere c? ??i poate practica profesia inginere?te, profesorul s? nu mai cread? c? doar elevii sunt copil?ro?i, iar terapeutul s? nu mai vad? boala doar la pacien?ii lui.?

Este posibil s? r?m?i ?s?n?tos la cap, ?ntro lume nebun?"? Autorii acestei c?r?i cred c? da, ?i ne ofer? 101 c?i pentru a face fa?? acestei adev?rate provoc?ri a secolului nostru. Care sunt elementele vitale ale unei c?snicii de succes; cum s??i gestionezi mai bine furia, depresia, stresul ?i anxietatea; cum este influen?at? starea noastr? de bine de reac?ia la evenimentele de zi cu zi la astfel de ?ntreb?ri autorii r?spund ?n ?pastile" de c?te un minut, scrise ini?ial pentru ascult?torii emisiunii de radio pe care cei doi o realizau ?mpreun?. Pe l?ng? alte teme abordate cu realism ?i umor, cum ar fi pericolele g?ndirii pozitive, pierderea ?n greutate, comunicarea cu ?efii ?i colegii, autorii ofer? sugestii referitoare la alegerea unei psihoterapii, ?nso?ite de descrierea celor mai bune (?i mai rele) tipuri de terapeu?i.

Rod al efortului de sintetizare a peste 50 000 de cercet?ri, incluzând 250 de milioane de elevi, Înv??area vizibil?. Ghid pentru profesori identific?, pe baze riguros ?tiin?ifice, care sunt cei mai eficien?i factori din procesul de predare-înv??are. Într-o lume preocupat? de aspectele conjuncturale ale activit??ii didactice (politici educa?ionale, management ?colar etc.), John Hattie se întoarce la „via?a de zi cu zi" a profesorilor ?i elevilor. Axat? pe procesele specifice lec?iei ?i interac?iunilor profesor–elev, cartea ofer? criterii clare ?i obiective pentru orice educator care dore?te s? aleag? cele mai bune c?i de optimizare a înv???rii.Volumul se concentreaz? asupra obiectivelor didactice stimulatoare, asupra importan?ei clarific?rii la clas? a criteriilor de reu?it? ?i a progresului individual al elevului ?i asupra felului în care evaluarea continu? poate motiva atât profesorul, cât ?i elevii. Educatorii ?i cercet?torii din domeniul pedagogiei vor g?si aici sfaturi practice pentru implementarea celor mai adecvate strategii didactice, precum ?i studii de caz ?i liste de sarcini pentru diversele etape ale instruirii. „Dup? încerc?ri mai mult sau mai pu?in reu?ite de reforme structurale ?i sistemice în educa?ie, avem nevoie de o revolu?ie a înv???rii. Cartea lui Hattie le ofer? profesorilor ?ansa extraordinar? de a genera fiecare, prin munca de zi de zi, o transformare profund? a înv???rii, aducând acest proces în zona «vizibil?» ?i f?cându-l pl?cut ?i autentic. Astfel, educatorii vor putea contribui direct ?i substan?ial la o Românie educat?..."-Prof. univ. dr. Lucian Ciolan,coordonatorul colec?iei „Educa?ie ?i formare", decanul Facult??ii de Psihologie ?i ?tiin?ele Educa?iei, Universitatea din Bucure?ti

16 somit??i din ?tiin?ele educa?iei î?i prezint? cele mai inovatoare cadre teoretice ?i cele mai influente contribu?ii din domenii precum achizi?ia con?inuturilor, dezvoltarea uman? sau studiul cultural ?i social al procesului înv???rii. Cu un accent aparte pus pe instruirea continu?, dar ?i pe natura experien?ial? ?i transformativ? a înv???rii, textele din acest volum familiarizeaz? profesorii ?i cercet?torii cu cele mai proaspete idei ?i curente din teoriile educa?iei. Dintre autorii de referin?? prezen?i în aceast? antologie nu lipsesc Howard Gardner, Jerome Bruner, Peter Jarvis, Etienne Wenger, Jack Mezirow ?.a. Înv??area e „treaba" tuturor: profesori ?i elevi din sistemul de educa?ie, adul?i angaja?i în procese de formare profesional?, manageri con?tien?i de avantajul comparativ dat de excelen?a ?i creativitatea angaja?ilor, consultan?i în procese de înv??are (traineri, mentori, consilieri). Knud Illeris ne pune la dispozi?ie o selec?ie excep?ional? de autori de mare prestigiu ?i texte fundamentale care au marcat în?elegerea pe care o avem azi cu privire la procesele de înv??are. Un motiv în plus s? „lu?m de bun?" aceast? carte este c? ilustreaz? perspectiva unui autor scandinav, iar sistemele de educa?ie ?i formare de acolo reu?esc s? îmbine cel mai bine performan?a în înv??are cu fericirea ?i starea de bine.- Prof. univ. dr. Lucian Ciolan, coordonatorul colec?iei „Educa?ie ?i formare", decanul Facult??ii de Psihologie ?i ?tiin?ele Educa?iei, Universitatea din Bucure?ti

Cum definim ?i cum trat?m tulburarea de reglare emo?ional? Emo?iile sunt o parte important? a vie?ii noastre, afect?ndu-ne major ac?iunile, de?i nu ?ntotdeauna suntem con?tien?i de prezen?a lor. Abilitatea de a ?n?elege ?i balansa emo?iile se nume?te reglare emo?ional? sau control emo?ional. De ce este important? reglarea emo?ional?? Pentru c? reprezint? un element esen?ial pe care se sprijin? civiliza?ia uman?. Interac?iunile dintre oameni depind de modul ?n care sim?im ?i ne exprim?m emo?iile. Conceptul de ?tulburare de reglare emo?ional?“ intervine atunci c?nd apar probleme ?n privin?a controlului emo?iilor. De cele mai multe ori, o persoan? care are astfel de probleme ??i va descrie st?rile aleg?nd etichete precum depresiv, anxios, nervos, sup?rat, agitat. Mult mai rar va apela la nararea autentic? a tr?irilor personale, declar?nd c? este instabil, impulsiv, emo?ional, necontrolat, incapabil de a se calma, u?or de frustrat etc. Cartea lui Radu Vrasti prezint? ?ntr-o form? succint? problema tulbur?rii de reglare emo?ional?, a?a cum se prezint? din perspectiva medicinei ?i a psihologiei clinice. ?n plus, aduce informa?ii de ultim? or? despre cum trebuie ?n?eleas?, definit?, diagnosticat? ?i ?tratat?“ at?t medicamentos c?t ?i psihoterapeutic.

Cartea prezint? destinele a trei personaje Alfredo, Andrea ?i Fabio. ?Am f?cut-o pentru binele t?u!“, ?Am f?cut-o pentru binele lui!“, formule care se reg?sesc ?n titlul c?r?ii, sunt folosite des ?n via?a real?, ?ns? ascund de multe ori atitudini si fapte reprobabile – minciun?, arogan??, egoism sau am?gire. Acestea sunt ?micile crime“ s?v?r?ite ?n numele iubirii, pe care le red? Gianna Schelotto. Alfredo, protagonistul primei pove?ti, afl? c? a fost adoptat c?nd avea trei ani, dup? ce el ?i fratele lui fuseser? abandona?i de mama lor. Andrea, personajul central din cea de-a doua poveste, este pus de tat?l s?u ?n fa?a unei realit??i nepl?cute. ?n ultima poveste, Fabio, un avocat influent, de aproape ?aizeci de ani, se confrunt? cu perspectiva inevitabilei sale dec?deri dup? ce afl? c? ar putea suferi de Alzheimer. Unii gre?esc prin faptul c? dezv?luie, al?ii gre?esc prin faptul c? ascund: s?ar zice c? situa?ia e f?r? ie?ire. Dar nu faptele individuale sunt cele care produc daune ; ceea ce risc? s? creeze fracturi profunde este ideea c?, de fapt, copiii sunt un fel de prelungire a noastr?, o proprietate exclusiv? de care putem dispune oricum. Orice fapt?, declarat? sau ascuns?, prin care ?ncerc?m s? determin?m persoanele s???i schimbe idei, aspira?ii ?i sentimente este o manipulare, chiar dac? se na?te din dorin?a sincer? de a aduce beneficii s?n?t??ii celuilalt sau de a?i sus?ine bun?starea. ?n rela?iile ?s?n?toase“, schimb?rile ?i dezvoltarea au loc nu fiindc? cel puternic a reu?it s??l conving? pe cel slab, ci numai pentru c? ne?am transformat lu?nd de la cel?lalt ?i d?nd de la sine, ?n mod spontan, experien?e, emo?ii, vise.

Sincerely do I hope that the issue of this little book may prove useful in drawing the attention of the public to the mental and physical condition of the unfortunates who form such a large proportion of our prison population.??To our authorities the sad plight of this mass of smitten humanity is well known. Year after year our Prison Commissioners, in presenting their reports, have not failed to impress upon the State the great part physical and mental afflictions play in the production of crime.??So far, the information given by the Prison Commissioners has produced little or no effect; neither have their representations led to any alteration in the treatment of unfortunate individuals whose infirmities are in reality the root cause of their delinquency.??To the official information I add the result of my own prolonged experience. This experience has imbued me with the conviction that the present methods of dealing with suffering humanity are neither wise, just, nor efficacious. I have seen the helplessness of so many that are called criminals that, in writing these pages, I am animated with a keen desire to hasten the day of sensible reform. Surely the day cannot be far distant when the State will take mental and physical infirmities into consideration when it has to deal with its erring children.??Thomas Holmes.?Howard Association,? Devonshire Chambers, Bishopsgate.? ?IS THERE A CRIMINAL TYPE? ??After years of close observation, during which I have formed many friendships with criminals, I can only answer this question in the words that I have answered it before, and say that, physically, I have not found any evidence to show that a criminal type exists. In saying this I know that I shall run counter to the teaching of a good many people, and probably run counter to public opinion. For the criminal class and the criminal type have been written about so largely, and talked about so frequently, that the majority of people have come to the conclusion that our criminals come from a particular order of society, and that the poorest; or that there exists a type of people whose physical appearance gives outward and visible signs that proclaim the inward criminal mind.??I believe both these ideas to be entirely wrong. I was confirmed in my opinion last year when I visited many of the largest prisons in the United States; for I found there, as I have found in England, a complete absence among the prisoners of those physical and facial peculiarities that we are taught to believe differentiate criminals from ordinary citizens.??Speaking on this subject to the American Congress at Washington on October 4, 1910, Sir Evelyn Ruggles-Brise, K.C.B., the esteemed chairman of our Prison Commissioners, made the following statement—??“There is no criminal type. Nothing in the past has so retarded progress as the conviction, deeply rooted and widespread, that the criminal is a class by himself, different from all others, with a tendency to crime, of which certain peculiarities of body are the outward and visible signs.??“This superstition, for such I think it must be called, was, you know, strengthened and encouraged by the findings of the Italian school.

Jung’a g?re i? dünyam?za y?nelik de ?e?itli yap?lar?m?z vard?r. Her insanda hem di?ili?e ait bir?davran???ve hissedi? yap?s?( ki buna “anima” ad?n? vermi?tir) hem de erkekli?e ait bir yap? (“animus”) vard?r. Ona g?re bu iki yap? aras?ndaki dengeye ait sorunlar cinsel kimlik bozukluklar?ndan,??ki?ilik?bozukluklar?na dek ?ok farkl? psikiyatrik bozukluklara yol a?abilmektedir.?Bunlar?n en alt?nda ise, “kendilik” dedi?imiz as?l bizim i?imizdeki??z?olarak dü?ünülebilecek olan, rüyalar?m?zda farkl?la?arak ortaya ??kan adeta yerkürenin merkezindeki ma?ma katman? gibi enerjik bir yap? vard?r. ????NDEK?LER ?Carl Gustav Jung’un Ya?am ?yküsü?B?R?NC? B?L?M:?JUNG PS?KOLOJ?S?NE G?R??ANAL?T?K PS?KOLOJ?Bilin? ve Bilin?d???n?n ??leviKi?ilik Kuram?Psikoterapi SüreciJung’un psikoloji-psikiyatri bilimine yapt??? katk?larBilincin ?ne ??k???Bilincin ??levleri??levlerin y?netimi:Psikolojik tipler &?Dünyaya y?nelik tutumlar:D??ad?nüklük??e d?nüklükBilin?d???: Ki?isel ve Kolektif Bilin?d???Bilin? ve bilin?d??? ili?kisi:Jung ve E?zamanl?l?kE?zamanl?l?k –Jung’un Ger?ekli?e Yan?t?G?LGE KAVRAMI VE JUNG.. ? ?K?NC? B?L?M: FREUD VE JUNG ARASINDAK? FARKLAR Edebiyat Konusunda Freud ve Jung'un Yakla??mlar?n?n K?yaslanmas?FREUD VE JUNG DA PS?KANAL?Z VE D?N..Edebiyat Konusunda Freud Ve Jung'un Yakla??mlar?n?n K?yaslanmas?PS?KANAL?Z VE D?NPS?KANAL?ZDE R?YA YORUMU FREUD VE JUNG.. ? ???NC? B?L?M: JUNG VE D?RT ARKET?P.. ? D?RD?NC? B?L?M: JUNG VE PS?KANAL?T?K KURAM JUNG PS?KOLOJ?S?NE A?T BAZI KAVRAMLARKollektif Bilin?alt?nda bulunan belli ba?l? arketipler:K???L???N GEL???M?YA?AM D?NEMLER???LEVLERR?YALAR VE S?MGELERJUNG TERAP?S?PS?KOTERAP?DE S?MGELER?N KULLANIMIR?YALAR VE S?MGELERR?YALAR VE YORUMLARELE?T?R?LER G?R??LERArketip Kavram? ve Marka Ki?ilikleriStratejik A??dan Marka Ki?ilikleriJung'a G?re Ki?ilik Yap?s?Ki?isel Bilin?alt? ? BE??NC? B?L?M: Analitik Psikoloji Temel ?lke ve Kavramlar CARL GUSTAV JUNG'da,?E?zamanl?l?k –Jung’un Ger?ekli?e Yan?t?TEOR?ArketiplerAnne ArketipiManaG?lgePersonaAnima ve animusDi?er arketipler?nsan akl?n?n dinamikleriBenlikE?zamanl?l?k ? ALTINCI B?L?M: JUNG ?ZER?NE KISA B?R ?NCELEME Arketip Kavramlar?Eril Arketipler:Di?il Arketipler:K?tüler:As?l Mesele:?Carl Gustav Jung ve Analitik Psikoloji (?zet ve Kar??la?t?rma) ? YED?NC? B?L?M: CARL GUSTAV JUNG VE PS?KOLOJ? YEN? B?R D?NEM “B?L?N?ALTININ ??Z?M?”Carl Jung'un Astroloji Hakk?ndaki?S?ylemleriJUNG’ DAN BAZI S?ZLER: ? SEK?Z?NC? B?L?M: SONU?LAR .. ? DOKUZUNCU B?L?M: JUNG PS?KOLOJ?S?NE A?T BAZI KAVRAMLAR K???L???N GEL???M??nsan akl?n?n dinamikleriBenlikE?zamanl?l?kHayvan Davran??lar?na Psikolojik Yakla??mlar?nsan Davran??lar?n?n Anla??lmas?nda Bir Yakla??m: Psikoanalitik KuramFreud ve Evrimsel Biyoloji: Psikanalitik Kuram'?n Ele?tirisiFELSEFEN?N PS?KANAL?Z ?ZER?NE ETK?LER?…B?L?N?DI?ININ KARANLIK YANIJUNG’A G?RE C?NSELL???N ??LEV?…Komplekslerin TipolojisiLibido Ve ?tkiler ve YükseltilmesiLibidonun Dinami?iFreud’dan Sonra Libido

Iubim, ur?m, invidiem, ne dorim ?i sper?m... ne construim scenarii ?n care credem ?i pe care le perpetu?m, ?n care ?i angren?m pe ceilal?i, atribuindu-le roluri mai mult sau mai pu?in importante. Ne l?s?m, la r?ndul nostru, sedu?i ?n pove?tile altora. S? fie acestea "deliruri", ?es?turi psihice, care printr-o analiz? minu?ioas? se pot destr?ma? Atunci, ce se afl? la baza lor ?i cum ni le putem asuma, pentru a ?ntrez?ri ?i, ?n cele din urm?, a locui realitatea obiectiv??Purt?nd cititorul prin lumea interioar? a personajelor unor autori precum Shakespeare, Samuel Butler sau Dickens, c?t ?i prin aceea a propriilor pacien?i, Shengold ilustreaz? felul ?n care aceste deliruri iau na?tere ?n copil?ria timpurie, se men?in s?r?cindu-ne ?i rigidiz?ndu-ne via?a ?i pot fi estompate printr-o maturizare real?, adesea rod al travaliului psihanalitic.

Copiii, aceste ?nc?nt?toare fiin?e, fragile ?i uneori problematice, surs? de bucurie dar ?i de nesomn, ?ngrijor?ri, epuizare... S?-i disciplinezi, dar cum? S-au dus vremurile ?n care p?rintele atotputernic tuna ?i fulgera ?mp?r?ind pedepse, iar libertatea total? oferit? copiilor s-a dovedit, de asemenea, periculoas?. Exist?, ?ns?, o cale de mijloc, iar aceasta este metoda Brazelton.Scris? cu empatie ?i c?ldur? C?l?toria copilului t?u spre autodisciplin? ofer? repere specifice fiec?rui ?punct de cotitur?" din via?a celui mic precum ?i instrumentele necesare gestion?rii unor situa?ii nedorite precum agresivitatea, minciuna, limbajul licen?ios, crizele de furie, fuga de acas?, rivalitatea ?ntre fra?i, lupta pentru putere etc. Este un ghid necesar pentru p?rintele implicat, care dore?te nu doar s? rezolve problema de moment, ci ?i s?-?i doteze copilul cu resursele necesare unei vie?i ?mplinite.

Alina se afl? ?n al treilea an al terapiei personale. Ea ??i autoexamineaz? istoria rela?iilor de iubire: iubirile ei de copil, de adolescent?, iubirile de t?n?r? adult?. Este o istorie pe care o are ?nscris? ?n psihic ?i ?n corp. Analizanda se uit? la aceast? istorie ?i ?ncearc? s? o accepte a?a cum este ea; ?i, pentru c? se dovede?te greu de acceptat, de ?ndurat cu traumele ?i ne?mplinirile ei, aceast? istorie se cere rescris?. Din subiectul pasiv al propriilor scenarii de via??, al influen?elor puternice venite dinspre proprii p?rin?i, ea ?ncearc? ?i reu?e?te, ?n mare m?sur?, s? ??i rescrie istoria emo?ional?, s? ?i caute ?i s? ?i g?seasc? un sens personal, autentic. Din obiect al propriului trecut ?i al priva?iunilor impuse de el, Alina devine, ?ncet-?ncet, subiectul acestora.Procesul terapeutic prin care trece Alina, protagonista c?r?ii, ?n ?nt?lnirea cu psihoterapeutul — Pavel — este un proces fictiv, ?ns? povestea lui nu este mai pu?in realist?. A?a cum, ?n teatru, via?a este prezentat? p?n? la cap?t, ?i aici, dar ?ntr-o form? concentrat?, este prezentat? via?a unei rela?ii terapeutice de lung? durat? cu atmosfera, ritmul, nuan?ele ?i tensiunile ei.?

Cum po?i s?-i spui "nu" ?efului t?u c?nd ??i cere imposibilul? ?n ce fel te impui acas?, ?n fa?a partenerului sau a copiilor rebeli? Cum s? ceri aten?ia cuvenit? din partea medicului sau v?nz?torului care te ignor?? Dac? dore?ti ca vocea ta s? fie ascultat?, nu e cazul s? devii agresiv sau amenin??tor, sus?in autorii acestei c?r?i. Din contr?, asertivitatea ?nseamn? s? ar??i c? e?ti ?n stare s?-l ascul?i pe cel?lalt ?i s?-i ?n?elegi punctul de vedere. Dar mai presupune ?i s?-?i cuno?ti punctele forte, s? fii mai realist ?i mai flexibil ?n g?ndire (pentru a negocia solu?ii "reciproc avantajoase"), precum ?i s? ?tii cum s? transmi?i, prin limbajul corporal, fermitate ?i ?ncredere de sine. Pornind de la scenarii concrete, de la serviciu sau din via?a familial? ?i social?, autorii ofer? acele instrumente prin care vei putea s?-?i iei via?a ?n m?ini, p?str?nd totodat? o rela?ie armonioas? cu cei din jur.

Ce este copilul? Copilaria ar trebui considerata a fi un construct social? Care au fost atitudinile adultilor fata de copiii de-a lungul timpului? Pe parcursul cartii descoperim copilul privit a fi un pacatos augustinian, care vrea sa-i domine pe cei din jur, un inocent romantic care inca nu este corupt de civilizatie sau o doar o dovada a fertilitatii cuplului parental, aruncat in bratele doicilor indata ce a venit pe lume. In occident, incepand cu secolul douazeci copiii nu mai erau expusi mortii, abandonului sau batailor in aceeasi masura ca in trecut, iar relatiile dintre parinti si copii s-au indulcit. Scopul cartii de fata este acela de a evidentia problemele speciale din istoria copiilor, pe care o plaseaza in contextul social si ?cultural, fara a pierde din vedere experientele individuale care au ajuns pana la noi prin jurnale, autobiografii si marturii orale. Scrisa intr-un limbaj accesibil, cartea se adreseaza psihologilor, sociologilor, istoricilor si tuturor celor interesati de copii si copilarie. ?