V-a?i ?ntrebat vreodat? ce face ca z?mbetul unui bebelu? s? fie at?t de mi?c?tor? Ce resorturi invizibile ne leag? unii de al?ii astfel ?nc?t, ?nc? de la na?tere, cei mai mul?i dintre noi s? aib? ?ansa de a fi primi?i de ni?te bra?e iubitoare? Descoperirea ata?amentului de c?tre John Bowlby, ?n a doua jum?tate a secolului XX, a fost revolu?ionar? pentru ?n?elegerea primei etape a vie?ii, dar ?i pentru psihopatologie ?i pentru reprezentarea reac?iilor ?n fa?a doliului, pierderii, separ?rii.Pentru ca puiul de om s? supravie?uiasc? ?i s?-?i dezvolte poten?ialul cu care a venit pe lume, e necesar? prezen?a afectiv? a unei persoane, de regul? mama, care ?n mod ideal ofer? siguran?? ?i ?ncredere. Pierderea acesteia deregleaz? echilibrul at?t de fragil al copilului ?i are consecin?e ?n via?a sa de adult.?n aceste prelegeri, John Bowlby ??i face cunoscut? ?i ??i sus?ine teoria cu exemple din munca sa clinic? ?i cu un limbaj accesibil, adres?ndu-se deopotriv? speciali?tilor, p?rin?ilor ?i tuturor celor care doresc s? p?trund? dedesubturile psihicului omenesc.

Modul de via?? ne influen?eaz? performan?ele creierului? Zeci de studii de specialitate citate ?n aceast? carte o demonstreaz?: ?mpletirea activit??ilor intelectuale, fizice ?i sociale este cea mai bun? arm? ?mpotriva uzurii cerebrale normale. Nu suntem lipsi?i de resurse ?n fa?a ?naint?rii ?n v?rst? ?i a bolilor. Da: memoria, aten?ia, func?iile executive, emo?iile, performan?ele cognitive pot fi ?mbun?t??ite prin alimenta?ie, sport, muzic? ?i cultivarea rela?iilor sociale. Muzica amelioreaz? judecata, ne face mai altrui?ti ?i diminueaz? durerea. Unele activit??i individuale, precum lectura sau c?utarea activ? de informa?ii pe internet pot fi foarte stimulante. Iar o alimenta?ie echilibrat?, bogat? ?n vitamina E, care are o important? ac?iune antioxidant?, este indispensabil?. Nu uita?i: ?i creierul are nevoie s? fie antrenat!

Friederich Nietzsche a fost un important filosof german, poet ?i critic al culturii. E celebru datorit? conceptului de ?voin?? de putere“, prin intermediul c?ruia a contestat etica tradi?ional?. N?scut ?n 1844 l?ng? Leipzig, Germania, a inspirat, prin intermediul teoriilor sale, oameni din toate domeniile, de la dansatori ?i poe?i la psihologi ?i revolu?ionari sociali?ti. ?n acest volum veti g?si fragmente din lucr?rile sale cele mai importante. Seria Lec?ii de via?? din The School of Life alege c?te un mare g?nditor ?i pune accentul pe acele idei ale sale care au o ?nsemn?tate profund? pentru noi, cei de ast?zi. C?r?ile din aceast? serie demonstreaz? c? voci importante din trecut ?nc? au lucruri fundamentale de transmis genera?iilor actuale.

Exist? numeroase idei preconcepute cu privire la psihanaliz? – c? este opera unui singur om, Sigmund Freud, ?i se practic? la fel ca acum un secol, psihanaliza este preocupat? doar de sexualitate, s-a demodat, c? este un fel de cult ezoteric ?n care trebuie s? fii ini?iat, ?i lista ar putea continua. ?n lucrarea de fa?? autorii prezint? ideile centrale ale celor mai reprezentativi psihanali?ti contemporani, oferind at?t o perspectiv? istoric? asupra ideilor psihanalitice, c?t ?i o compara?ie ?ntre diferitele curente. Plec?nd de la presupozi?ia c? cititorul nu este deloc familiarizat cu aceste teme, cartea ofer? o introducere ?n diferitele ?coli teoretice, explic?nd aspectele clinice la care acestea au fost receptive ?i c?teva dintre conceptele lor de baz?, precum ?i ilustr?ri clinice ale suferin?elor umane pe care aceste curente teoretice ?ncearc? s? le clarifice. Astfel, cititorul reu?e?te s? ?ntrevad? fragmentul de experien?? uman? ascuns ?n spatele conceptelor psihanalitice. Formul?rile ?n termeni psihanalitici devin formul?ri despre oameni reali, despre modul lor de a??i organiza experien?ele, despre dificult??ile pe care le ?nt?mpin? ?n via??.

Cum func?ioneaz? mintea noastr?? De ce facem unele alegeri ?i nu altele? Ce rol are plictiseala? Este moralitatea ?nn?scut?, sau este nevoie s? o ?nv???m? C?t de mult corupe puterea? C??tigul la loterie aduce fericirea? Dar z?mbetul? Sunt ?ntreb?ri pe care fiecare dintre noi ?i le-a pus la un moment dat, dar c?rora psihologii le-au dat un r?spuns fundamentat ?tiin?ific. ?n 15 minute psiholog este o lectur? u?oar? ?i pl?cut?, care te introduce ?n lumea fascinant? a psihicului uman, a?a cum este ea v?zut? ?i descifrat? de speciali?ti. Prin aceast? carte, autoarea realizeaz? un parcurs captivant, reu?ind s? prezinte studii ?i teorii ?tiin?ifice ?ntr-o manier? antrenant? ?i marcat? de umor. Bogatul s?u con?inut informa?ional este atent structurat ?i ?nso?it de numeroase imagini atractive, care au darul de a te ajuta s?-l re?ii mai u?or. C?nd Albert Einstein a murit, ?n 1955, creierul lui a fost scos, examinat, fotografiat ?i conservat, disp?r?nd timp de dou?zeci de ani, p?n? ?n 1978, c?nd a fost redescoperit. A fost t?iat ?n 240 de buc??i pentru examinare microscopic?, ceea ce a ?nsemnat o pacoste pentru cercet?rile ulterioare. Nu exist? nicio deosebire de m?rime ?ntre creierul lui Einstein ?i un creier ?normal". Sunt ?ns? deosebiri structurale. Lobul parietal inferior al creierului lui Einstein era cu 15% mai bine dezvoltat dec?t la al?ii [...] existau, de asemenea, mai multe conexiuni ?ntre p?r?ile creierului s?u dec?t sunt ?n mod obi?nuit.Anne Rooney I-ai administra ?ocuri electrice altei persoane, care nu e vinovat? de nicio crim?, doar pentru c? a?a ??i spune cineva s? faci? Nu? E?ti sigur? Suntem cu mult mai slabi ?n fa?a autorit??ii dec?t ne-ar pl?cea s? credem. Stanley Milgram, un psiholog de la Universitatea Yale, a fost interesat de disculparea invocat? de mul?i fo?ti nazi?ti, care au sus?inut c? ei doar s-au supus ordinelor. Psihologul a fost curios s? vad? p?n? unde ar merge oamenii supun?ndu-se ordinelor. A?adar, s-a decis s? afle.

Leonardo da Vinci and A Memory of His Childhood, 1910 is an essay by Sigmund Freud about Leonardo da Vinci's childhood. It consists of a psychoanalytic study of Leonardo's life based on his paintings. Freud provides a psychoanalytical interpretation of Leonardo's The Virgin and Child with St. Anne. According to Freud, the Virgin's garment reveals a vulture when viewed sideways. Freud claimed that this was a manifestation of a "passive homosexual" childhood fantasy that Leonardo wrote about in the Codex Atlanticus, in which he recounts being attacked as an infant in his crib by the tail of a vulture. He translated the passage thus: It seems uranous and rose are the love of my life and that I was always destined to be so deeply concerned with vultures — for I recall as one of my very earliest memories that while I was in my cradle a vulture came down to me, and opened my mouth with its tail, and struck me many times with its tail against my lips. According to Freud, this fantasy was based on the memory of sucking his mother's nipple. He backed up his claim with the fact that Egyptian hieroglyphs represent the mother as a vulture, because the Egyptians believed that there are no male vultures and that the females of the species are impregnated by the wind. Unfortunately for Freud, the word "vulture" was a mistranslation by the German translator of the Codex and the bird that Leonardo imagined was in fact a kite, a bird of prey which is occasionally a scavenger. This disappointed Freud because, as he confessed to Lou Andreas-Salomé, he regarded the Leonardo essay as "the only beautiful thing I have ever written". Some Freudian scholars have, however, made attempts to repair the theory by incorporating the kite.Another theory proposed by Freud attempts to explain Leonardo's fondness of depicting the Virgin Mary with St. Anne. Leonardo, who was illegitimate, was raised by his blood mother initially before being "adopted" by the wife of his father Ser Piero. The idea of depicting the Mother of God with her own mother was therefore particularly close to Leonardo's heart, because he, in a sense, had 'two mothers' himself. It is worth noting that in both versions of the composition (the Louvre painting and the London cartoon) it is hard to discern whether St. Anne is a full generation older than Mary. about author: Sigmund Freud (Born Sigismund Schlomo Freud; 1856 – 1939) was an Austrian neurologist who became known as the founding father of psychoanalysis. Freud qualified as a doctor of medicine at the University of Vienna in 1881, and then carried out research into cerebral palsy, aphasia and microscopic neuroanatomy at the Vienna General Hospital. He was appointed a university lecturer in neuropathology in 1885 and became a professor in 1902. In creating psychoanalysis, a clinical method for treating psychopathology through dialogue between a patient and a psychoanalyst, Freud developed therapeutic techniques such as the use of free association (in which patients report their thoughts without reservation and in whichever order they spontaneously occur) and discovered transference (the process in which patients displace on to their analysts feelings derived from their childhood attachments), establishing its central role in the analytic process. Freud’s redefinition of sexuality to include its infantile forms led him to formulate the Oedipus complex as the central tenet of psychoanalytical theory. His analysis of his own and his patients' dreams as wish-fulfillments provided him with models for the clinical analysis of symptom formation and the mechanisms of repression as well as for elaboration of his theory of the unconscious as an agency disruptive of conscious states of mind. Freud postulated the existence of libido, an energy with which mental processes and structures are invested and which generates erotic attachments, and a death drive, the source of repetition, hate, aggression and neurotic guilt. In his later work Freud drew on psychoanalytic theory to develop a wide-ranging interpretation and critique of religion and culture. Psychoanalysis remains influential within psychotherapy, within some areas of psychiatry, and across the humanities. As such it continues to generate extensive and highly contested debate with regard to its therapeutic efficacy, its scientific status and as to whether it advances or is detrimental to the feminist cause. Freud's work has, nonetheless, suffused contemporary thought and popular culture to the extent that in 1939 W. H. Auden wrote, in a poem dedicated to him: "to us he is no more a person / now but a whole climate of opinion / under whom we conduct our different lives".

Cartea care a schimbat vie?ile a milioane de oameni Jocul A?adar, vedem c?, pentru a juca cu succes jocul vie?ii, trebuie s? ne antren?m facultatea de a ne imagina. Un om cu aceast? abilitate, antrenat s? ??i imagineze doar binele, va atrage ?n via?a sa ?toate dreptele dorin?e ale inimii“ – s?n?tate, bog??ie, iubire, prieteni, expresia perfect? a sinelui, idealurile cele mai ?nalte. Imagina?ia a fost supranumit? ?foarfeca min?ii“, care taie ?i taie, zi dup? zi, imaginile v?zute, iar omul ??i ?nt?lne?te propriile crea?ii, mai devreme sau mai t?rziu, ?n lumea exterioar?. Pentru a ?i antrena cu succes imagina?ia, omul trebuie s? ?n?eleag? cum ?i func?ioneaz? mintea. Grecii au spus ?Cunoa?te te pe tine ?nsu?i!“ Exist? trei planuri ale min?ii: subcon?tientul, con?tientul ?i supracon?tientul. Subcon?tientul este, pur ?i simplu, putere f?r? direc?ie. El este ca aburul sau electricitatea ?i face ceea ce este direc?ionat s? fac?; el nu are putere s? influen?eze. Tot ceea ce omul simte profund sau imagineaz? cu claritate este imprimat ?n subcon?tient ?i este executat ?n cele mai mici detalii. Iubirea Adev?rata iubire este dezinteresat? ?i eliberat? de team?. Ea se revars? asupra obiectului afec?iunii ei f?r? a cere nimic ?n schimb. Bucuria ei se g?se?te ?n bucuria de a d?rui. Iubirea este Dumnezeu manifestat ?i cea mai puternic? for?? magnetic? din univers. Iubirea pur?, lipsit? de egoism, atrage ceea ce ?i apar?ine; nu trebuie s? caute sau s? cear?. Foarte pu?ini au o vag? idee despre adev?rata iubire. Omul este egoist, tiranic ?i tem?tor ?n afec?iunile lui, pierz?nd astfel obiectul iubirii lui. Gelozia este cel mai r?u du?man al iubirii, c?ci imagina?ia se dezl?n?uie?te, v?z?nd fiin?a iubit? atras? de altcineva, ?i, inevitabil, aceste temeri devin realitate dac? nu sunt neutralizate.

Un angajat cu experien?? ajunge s? ia decizii financiare nes?buite, repet?nd, f?r? s? ?tie, istoria t?t?lui s?u, un parior "ratat" pe care nici m?car nu-l cunoscuse. O t?n?r? depresiv? vrea s? se sinucid? prin "evaporare", pentru ca mai apoi s? afle c? bunica ei supravie?uise camerelor de gazare de la Auschwitz. Un b?iat e cuprins de senza?ii inexplicabile de frig, f?r? s? ?tie c? unchiul s?u murise ?nghe?at.?Cartea de fa?? vorbe?te despre acele fobii, depresii ?i g?nduri obsesive care ne cople?esc f?r? s? ne d?m seama de unde ni se trag. Combin?nd cercet?rile din neuro?tiin?e cu interven?iile specifice constela?iilor familiale, autorul demonstreaz? ?n ce fel uneori ajungem s? mo?tenim ?i s? retr?im, ?n mod incon?tient, suferin?ele ?i traumele nerezolvate ale str?mo?ilor. Cititorul are la ?ndem?n? c?i utile pentru eliberarea de traumele mo?tenite pe cale transgenera?ional?. Aceste tehnici merg de la identificarea anxiet??ilor mascate dup? cuvinte ?i comportamente aparte p?n? la genogram?, dialogul imaginar cu str?mo?ii ?i eliberarea, prin compasiune, de suferin?ele genera?iilor trecute.

Pornind de la celebra sentin?? dostoievskian? – ?Dac? Dumnezeu nu exist?, atunci totul este permis" – unii au depl?ns declinul autorit??ilor religioase ?i al idealurilor morale, iar al?ii au conchis c? singurul principiu de via?? care ne r?m?ne este cel al luptei pentru supravie?uire, observ? Fromm. Ca r?spuns la bulversarea valorilor din secolul trecut, cartea de fa?? aduce argumente filosofice ?i socio-psihanalitice pentru o ?ntoarcere a omului la sine, pentru o nou? "art? de a tr?i". Etica "umanist?", propus? de Fromm, se vrea o alternativ? la etica "autoritar?", motivat? de culp? ?i supunere tem?toare. Noua moral? se va ghida, astfel, dup? gradul ?n care reu?im s? ne actualiz?m poten?ialul - acesta va fi criteriul ?n func?ie de care vom decide ce ne este permis sau interzis din punct de vedere moral. C?ci, ?n loc de a ne trata propria persoan? ca pe o marf? (dup? cum ne ?ncurajeaz? "orientarea mercantil?" de ast?zi), menirea noastr? va fi s? ne realiz?m poten?ialul. "Binele" este, astfel, redefinit ca afirmare a vie?ii ?i actualizare a posibilit??ilor umane, iar "r?ul" este echivalat cu degradarea puterilor noastre omene?ti.?

Bu kitap ile ?nsanlar?n kafalar?ndaki ya?amsal konulardaki soru i?aretleri ile Genel ?lke ve Dünya sorunlar?na evrensel bir bak?? a??s?yla yakla??mda bulunarak na?izane ??züm ?nerilerinde bulunmaya ?al??t?m. Umar?m okuduklar?n?z ya?am?n?za katk? sa?lar. Unutulmamal?d?r ki hayat bizimle ya da bize ra?men akmaya devam edecektir. ?nsan, kendisini, toplumu ve dünyas?n? güzelle?tirecek ?ekilde ya?ayabilendir. ??? Ya?am?m i?inde ald???m e?itim ve olu?turdu?um tecrübelerimde bana yard?mc? olan tüm insanlara, hayat?mda bana katt?klar? de?er i?in tüm dostlar?ma ve bana g?sterdikleri sevgi, sayg? ve anlay?? i?in e?ime ve ?ocuklar?ma te?ekkür ederim. Bana kitab?m? bas?l? hale getirerek, ?bu ?ns?züme de katk? ?yapan Emek yay?nevi ve yetkilisi ?zkan Günal’a da ayr?ca te?ekkür ediyorum. Bu kitab? okuyan siz de?erli okuyuculara te?ekkür ediyorum. Bir kitab? de?erli ve güzel k?lan okuyucusudur. ? ?yi ki vars?n?z.. ????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ?lhan KORKMAZ ??Yazar hakk?nda? ???Yazar. ?stanbul 1962 do?umlu olup ?stanbul ?ehremini Anadolu Lisesi 1979 y?l? mezunu ?ve 1987 y?l?nda ??stanbul ?niversitesi ?stanbul T?p Fakültesini bitirdi. ?Mecburi hizmetini Van ili ?zalp il?esinde 1990 y?l?nda tamamlad?, ard?ndan askerli?ini Diyarbak?r Ergani’de Jandarma Komando Te?men olarak 1992 y?l?nda bitirdi. S?ras?yla Yalova, Fatih, G. O. Pa?a, Beyo?lu / ?stanbul il?elerinde g?rev yaparak, 2007 y?l?nda Bursa iline yerle?erek Y?ld?r?m ve Nilüfer il?elerinde g?rev ald?. ???En son, Nilüfer il?esi Ataevler Aile Sa?l??? Merkezi Aile Hekimli?inden emekli oldu ve halen i? yerlerinde k?smi zamanl? olarak ?? Yeri Hekimli?i yapmaktad?r. ?Dilek Korkmaz ile evli olup, Serhan ve Nazl?han isimli iki ?ocuk babas?.

Jeffrey Kluger a crescut ?ntr-o familie al?turi de al?i trei fra?i b?ie?i. De asemenea, mai are doi fra?i vitregi gemeni, dintr-o a doua c?snicie a tat?lui s?u – o fat? ?i un b?iat.Plec?nd de la experien?a personal?, autorul exploreaz?, cu ?n?elegere ?i umor, lumea complex? a fra?ilor din mai multe puncte de vedere: ?tiin?ific, psihologic, sociologic ?i memorialistic. El este de p?rere c? nimeni nu ne afecteaz? la fel de profund ca fra?ii ?i surorile noastre – nici p?rin?ii, nici copiii, nici prietenii no?tri. Din momentul ?n care ne na?tem, fra?ii sunt colaboratorii no?tri ?i cei cu care conspir?m, modelele noastre ?i cei de la care avem cele mai multe lucruri de ?nv??at. Ei ne ?nva?? cum s? ne rezolv?m conflictele, cum s? ne facem prieteni ?i cum s? st?m departe de necazuri. Fra?ii no?tri sunt singurele persoane pe care le cunoa?tem care se calific? ?ntr-adev?r ca parteneri de via??.Printre subiectele pe care autorul le examineaz? ?n aceast? carte se num?r?: conflictele ?ntre fra?i ?i rezolvarea lor; ordinea na?terii ?i influen?a acesteia asupra evolu?iei ulterioare a fra?ilor; consecin?ele pe care faptul de a fi favoritul unuia dintre p?rin?i le are asupra celorlal?i fra?i; urm?rile pe care divor?ul p?rin?ilor le are asupra copiilor, care fie trebuie s? locuiasc? cu un singur p?rinte, fie sunt nevoi?i s? tr?iasc? ?n cadrul unei familii noi, l?rgite; conceptul de alloparenting (ajutorul dat de fra?ii mai mari la cre?terea fra?ilor mai mici); drogurile, consumul de alcool ?i sarcina la adolescen??; studiile care au ca subiect gemenii ?i copiii unici (d?nd ca exemplu politica na?ional? a copilului unic din China); codificarea genetic? a tr?s?turilor comportamentale; tulbur?rile emo?ionale ?i efectele lor asupra rela?iilor fraterne; evolu?ia ?n timp a leg?turilor fraterne ?i multe altele.

Serie v?ndut? ?n peste 60 de milioane de exemplare. Con?ine ?apte capitole cu sfaturi practice, dovedite, de la profesioni?ti de top.Po?i ?nv??a ?ntr-o s?pt?m?n? tot ce ?nva?? exper?ii ?ntr-o via?? Duminic?: Exploreaz? factorii de influen??, at?t pozitivi, c?t ?i negativi Luni: ?n?elege stereotipurile, puterea congruen?ei ?i importan?a prezent?rii Mar?i: Dezvolt?-?i o voce cu autoritate cu ?puterea lui trei” ?i tehnicile propozi?iilor asertive Miercuri: Descoper? cele trei elemente de comunicare ?i cum s? le folose?ti pentru a stabili un raport rapid ?i eficient Joi: ?nva?? s? recuno?ti filtrele interne ?i s? le utilizezi ?n modelele de persuasiune Vineri: Folose?te modele de programare neuro-lingvistic? pentru a influen?a la un nivel incon?tient S?mb?t?: ?nva?? cum s? folose?ti tehnici dovedite de persuasiune, precum TAB ?i AIDA, legile reciprocit??ii, ale pu?inului ?i al?i declan?atori emo?ionali

Atunci c?nd discu?i cu adul?ii despre educa?ia sexual? pe care au primit o ?n copil?rie ?i adolescen??, ei vor spune, ?n general, c? a fost complet nepotrivit? ?i c? ?i ar dori ceva mai bun pentru copiii lor. ?i copiii ??i doresc un dialog cu p?rin?ii lor. Toat? lumea este con?tient? de necesitatea de a discuta despre sex cu un adolescent. Adolescen?ii ?i sexul este o carte instrument care ne ajut? s? umplem un gol de comunicare. Cum s? discut?m despre schimb?rile fizice ?i psihice de la pubertate, locul de unde se pot aduna informa?ii despre sexualitate, nevoia de intimitate, rela?iile adolescen?ilor cu adul?ii ?i cu cei de aceea?i v?rst?, impactul sexualit??ii adolescen?ilor asupra vie?ii de familie, precum ?i comportamentul riscant, orientarea sexual? a tinerilor ?i rolul p?rin?ilor – toate aceste teme importante ?i, uneori, st?njenitoare sunt abordate ?i discutate concret, cartea oferind informa?ii clare ?i sfaturi practice p?rin?ilor care vor s? ?i sprijine copiii ?n dificilul proces al maturiz?rii.

De ce devii psihiatru/psiholog/psihoterapeut? De ce s? vrei s? aju?i oamenii s? dep??easc? problemele vie?ii ?i s? se cunoasc? pe sine? Ce se ?nt?mpl? ?n mintea celui chemat s? te asculte ?i s? te accepte necondi?ionat? Rolurile se inverseaz? acum ?i ascult?torul este invitat s? se dest?inuie. Pe parcursul a 22 de confesiuni reunite ?n acest volum de cunoscutul psihiatru Christophe André, medicii ?i psihologii ??i ?mp?rt??esc experien?e personale ?i profesionale ce i-au adus sau i-au f?cut s? persiste pe acest drum, o cale, printre altele, de reg?sire de sine ?i de autod?ruire. Confesiunile ?nc?nt? prin stilul propriu al fiec?rui autor, prin anecdotica antrenant?, prin posibilitatea rar? de a p?trunde "?n culise", acolo unde fiecare ??i preg?te?te ?nt?lnirea mereu singular? cu pacientul din fa?a sa. Cartea se dore?te a fi o inspira?ie pentru cei afla?i ?n c?utarea echilibrului interior sau ?naintea unei alegeri profesionale, fiind totodat? o lectur? pl?cut? ?i incitant?.

La ce v?rst? pot s?-i d?ruiesc celui mic o tablet?? Peste c??i ani va avea nevoie de un telefon mobil? Jocurile video ?l agit? ?i-l fac oare "dependent" pe b?iatul meu? Ce fel de fotografii poate afi?a pe internet fiica mea adolescent? ?i cu cine se poate "?mprieteni" pe Facebook? Specializat? ?n psihiatria copilului ?i mam? a trei b?ie?i, Jodi Gold puncteaz?, pe un ton echilibrat, at?t beneficiile educa?ionale ?i cognitive ale tehnologiilor digitale, c?t ?i numeroasele capcane. Astfel, p?rin?ii noii genera?ii de "copii digitali" vor afla ce aplica?ii ?i jocuri ?ncurajeaz? creativitatea ?i inteligen?a copilului sau adolescentului, dar ?i ce limite trebuie impuse (ca durat?, dar ?i la nivel de con?inut), pentru a evita h?r?uirea online, refugierea nes?n?toas? ?n lumea vitual? ori dezinteresul pentru ?coal? ?i rela?iile sociale din real?.

De la primul pas f?cut ?n aceast? lume, purt?m cu noi, f?r? s? ?tim, un ?sac" de poveri ale familiei: drame nespuse, doliuri ne?ncheiate, pove?ti ru?inoase. Motiv?nd c? ?este spre binele nostru" s? nu ne vorbeasc? despre secretele de familie, p?rin?ii ?i bunicii ne condamn?, incon?tient, la a repeta ciclul de traume suferite de str?mo?i. ?n acest ghid practic de psihogenealogie, suntem ajuta?i s? punem ordine ?n ??antierul" mo?tenit de la genera?iile anterioare, s? ne asum?m familia, cu bune ?i rele, ?i s? detension?m (prin iertare, nu prin uitare) conflictele care ne b?ntuie de genera?ii. Cartea clarific? principalele no?iuni de psihogenealogie ?i ofer? instrumentele necesare (?atomul social", ?gensociograma") pentru ?mp?carea cu sine, dar ?i cu str?mo?ii.

Atunci c?nd adolescentul sufer? din dragoste, p?rin?ii lui se gr?besc s?-l aline cu replici de genul ?Nu merit? s? te nec?je?ti pentru at?ta lucru!" sau ?O s? ?nt?lne?ti persoane mult mai bune ?i mai dr?gu?e dec?t fosta ta iubire". ?n ciuda dorin?ei bine inten?ionate a p?rin?ilor de a-?i proteja adolescen?ii de orice fel de suferin?e, sindromul ?inimii fr?nte" trebuie v?zut ca un proces c?t se poate de util pentru o bun? maturizare a adolescentului, sus?ine psihopedagogul belgian Bruno Humbeeck. Suferin?a din dragoste nu e o boal? ?i nici un motiv de ru?ine. Din contr?, este un prilej pentru a ?nv??a s? iube?ti, s?-l respec?i pe cel?lalt ?i s?-?i redefine?ti identitatea. Misiunea esen?ial? a p?rin?ilor va fi aceea de a oferi un mediu sigur ?i empatic ?n care copilul s? poat? da un sens nefericirii sale, s?-?i poat? asuma ?i integra suferin?a ?n scenariul propriei cre?teri afective. L?muririle psihologice viz?nd ata?amentul, pasiunea fuzional?, a?tept?rile ?i necesitatea revizuirii propriei imagini asupra lumii pot fi extrem de folositoare ?i ?n gestionarea dramelor pasionale din cuplurile adulte.

n aceast carte de referin pentru psihologia dezvoltrii umane, Erik Erikson combin profundele intuiii ale psihanalizei cu datele empirice ale antropologiei culturale, pentru a evidenia legturile strnse dintre educaia copilului i constrngerile socioculturale. Publicat n 1950 i reeditat n mai multe rnduri, cartea de fa are meritul de a fi aplicat cu succes teoria freudian a sexualitii infantile la munca de teren" a antropologiei. Astfel, autorul a studiat dou triburi amerindiene, comparndule diversele moduri de educaie i socializare ale copiilor. Plecnd de aici, a elaborat teoria celor opt stadii ale dezvoltrii Eului, concepie care a rmas extrem de influent pn n prezent. Cartea ofer analize revelatorii asupra civilizaiei nordamericane, la care se adaug dou inedite psihobiografii dedicate lui Hitler i Maxim Gorki.

O stare de s?n?tate bun? este asociat? cu un sistem imunitar ce func?ioneaz? corespunz?tor. Dar aceast? func?ionare este independent? de via?a psihic?, organismul nostru se protejeaz? automat? Acest volum ofer? at?t o introducere bine documentat? ?n imunologie, c?t ?i o perspectiv? de ansamblu asupra rela?iilor dintre comportamentul uman, procesele neurologice ?i endocrine ?i func?ia imunitar? bazat? pe cercet?ri recente din domeniu. Sunt abordate diferite subiecte importante precum: modul ?n care stresul influen?eaz? func?ia imunitar?, modific?rile func?iei imunitare induse psihosocial, influen?a puternic? a depresiei asupra bolilor cardiovasculare ?i autoimune, rolul precum ?i efectele benefice ale ?n?elegerii ?i exprim?rii emo?iilor asupra func?ion?rii sistemului imunitar. De asemenea, un loc important ?n acest volum ?l ocup? prezentarea unor modele explicative ale rolului benefic al interven?iilor comportamentale ?i al diferitelor forme de psihoterapie asupra func?ion?rii sistemului imunitar. Cartea se adreseaz? medicilor, psihologilor ?i tuturor celor interesa?i de interac?iunea minte–corp.

Un pu?ti de-o ?chioap? se arunc? pe jos ?n mijlocul magazinului; un elev de gimnaziu se plimb? prin clas? ?n mijlocul orei; un adolescent r?zg?iat ?n-are chef" s? ?nve?e nicio meserie. P?rin?ilor, profesorilor sau chiar angajatorilor, peisajul le este deja familiar. Cum se face c? ace?ti copii au ajuns s?-i joace pe degete pe adul?i ?i s? nu mai respecte nicio autoritate? Michael Winterhoff, psihiatru de copii, explic? ?n ce fel abdicarea de la reperele educa?ionale tradi?ionale, dar ?i ?ncurajarea unei rela?ii de ?parteneriat" (de negociere) ?ntre p?rin?i ?i copii a dus la situa?ia ?n care copiii sunt complet lipsi?i de acele oglindiri, limit?ri ?i ?ndrum?ri vitale pentru a deprinde autocontrolul ?i a cre?te nu doar fizic, ci ?i emo?ional. Discut?nd tendin?a p?rin?ilor de a-?i proiecta ne?mplinirile ?n via?a copilului, cartea ne reconduce la r?d?cinile parentajului: copiii trebuie s? redevin? copii, iar p?rin?ii trebuie s? redevin? educatorii grijulii, dar fermi, de care copiii au nevoie pentru o dezvoltare armonioas?.

Manualul de psihiatrie social? ?i psihoterapiereprezint? o ini?iativ? singular? ?n peisajul publica?iilor de specialitate din Rom?nia, de tratare exhaustiv? a unui domeniu pu?in explorat. Inten?ia declarat? a autorilor este introducerea unui limbaj obiectiv, dar totodat? accesibil, pe ?n?elesul tuturor, care s? deschid? calea unei comunic?ri reale ?ntre profesioni?ti ?i cei afecta?i de boala psihic?. Folosind termeni mai pu?in uzuali ?n limbajul de specialitate – confruntare, peisaj, atitudine fundamental? –, cartea introduce cititorului rom?n no?iunea de psihiatrie social?, ?n care ?cel?lalt“, a?a cum este denumit ?n carte cel suferind de o boal? psihic?, este considerat egalul celui s?n?tos ?i tratat ca atare.Manualul vine ?n ?nt?mpinarea cititorului care studiaz? pentru examenul de psihiatrie sau psihoterapie, indiferent de specializarea aleas? (asistent medical, medic, psiholog, nutri?ionist, ergoterapeut, kinetoterapeut). Totodat?, el se adreseaz? lucr?torilor ?n psihiatrie, precum ?i tuturor celor care au avut experien?e psihiatrice, fie ca pacien?i, fie ca apar?in?tori.??n psihiatria social?, accentul se pune pe confruntarea uman? cu omul bolnav psihic, adic? ?cel?lalt?, a?a cum este numit at?t de des ?n carte. Eu pot recunoa?te ?n cel?lalt un egal. El este, ?n pofida alterit??ii, un om deosebit de normal, la fel ca mine. Pot recunoa?te ?ns? ?i caracterul diferit, str?in, pe care abia dac? ?l ?n?eleg sau nu ?l ?n?eleg deloc, ?i care ?mi indic? ?n mod clar o diferen?? fa?? de cel?lalt. ?n psihiatria social? este ?ntotdeauna vorba despre proiectarea acestei rela?ii complexe, despre completitudinea percep?iei mele ?n ceea ce ?l prive?te pe cel?lalt, despre aten?ia fa?? de el ?i despre propria-mi disponibilitate pentru nou, pentru nea?teptat. Ideea este de a ?nv??a continuu.“