Psihologii, formatorii ?i educatorii au acum la ?ndem?n? 103 instrumente pentru diversele activit??i de grup – fie c? este vorba despre terapii de grup, despre ?ntruniri de formare profesional?, fie c? vorbim despre ateliere psihoeducative ?i ?edin?e de dezvoltare personal?. Av?nd 30 de ani de experien?? clinic?, autoarea a str?ns ?n acest volum cele mai eficiente tehnici ?i exerci?ii pentru ?mbun?t??irea abilit??ilor adaptative, asertive ?i de comunicare ale participan?ilor la experien?a de grup. Printre obiectivele urm?rite de cele 103 activit??i se num?r?: adaptarea la stres, autodescoperirea prin jocurile de rol, relaxarea prin medita?ie (mindfulness), ?mbun?t??irea stimei de sine, cre?terea personal?, con?tientizarea imaginii corporale, rezilien?a ?i flexi-bilitatea empatic?.

John Holt - Promotorul educa?iei la domiciliu - homeschooling ?Tot ce spun eu ?n cartea acesta poate afi rezumat ?n patru cuvinte: Ave?i ?ncredere ?n copii!“ – John Holt Copiii ?nva?? cel mai bine ?nainte de a merge la ?coal?, c?nd ??nv??atul este precum respiratul“, atrage aten?ia celebrul reformator educa?ional John Holt. Odat? intra?i ?n sistemul clasic de ?nv???m?nt, micii ?colari ajung repede s? fie umili?i, speria?i ?i descuraja?i. V?duvi?i de dorin?a fireasc? de a explora, ei se vor sim?i cople?i?i de cerin?e f?r? noim? ?i de test?ri care ignor? punctele lor forte. Vor c?uta strategii de a p?c?li profesorii sau se vor limita la a ?nv??a strict ?pentru examene“. Plec?nd de la observarea procesului natural ?i fascinant ?n care copiii mici ?nva?? pe cont propriu s? mearg?, s? vorbeasc? sau s? rezolve jocuri complicate, autorul ?ndeamn? p?rin?ii ?i educatorii s? creeze un mediu de ?nv??are bazat pe ?ncredere ?i deschidere, care s? ?ncurajeze nu doar achizi?ia unor fragmente din diverse teorii, dar ?i dezvoltarea ?ncrederii, r?bd?rii ?i autonomiei elevilor afla?i la v?rste fragede. Miza c?r?ii const? ?n transformarea ?colii (dar ?i a c?minului familial) ?ntr-un loc unde copiii s?-?i poat? ?mbun?t??i stilul natural de g?ndire ?i ?nv??are.

Sigmund Freud este considerat p?rintele psihanalizei. N?scut ?n 1856, a profesat ca fiziolog, medic ?i psiholog ?i ?i-a petrecut cea mai mare parte a vie?ii la Viena. Ideile sale inovatoare sunt legate de incon?tient, refulare, interpretarea viselor ?i metoda clinic? de tratament prin dialog. ?n acest volum ve?i g?si fragmente relevante din cele mai importante lucr?ri ale sale. Seria Lec?ii de via?? din The School of Life alege c?te un mare g?nditor ?i pune accentul pe acele idei ale sale care au o ?nsemn?tate profund? pentru noi, cei de ast?zi. C?r?ile din aceast? serie demonstreaz? c? voci importante din trecut ?nc? au lucruri fundamentale de transmis genera?iilor actuale.

Imediat ce ai anunat c eti nsrcinat, rudele, prietenii, cunoscuii, chiar i persoanele strine se grbesc s-i dea sfaturi. Pe internet gseti tot felul de informaii despre natere i creterea copiilor, unele verificate, altele mai puin, dar care adesea se bat cap n cap. Cum s-o scoi la capt n tot acest hi informaional Mari mituri despre dezvoltarea copiilor este o carte ce-i propune s demoleze ideile preconcepute, bazndu-se pe rezultatele cercetrilor tiinifice, pe dovezi, pe date statistice. Cartea dezbate fr menajamente 50 de mituri, rspunznd la ntrebri precum: Se poate prezice sexul bebeluului uitndu-te la forma corpului matern Genereaz anestezia epidural complicaii la natere S lai copilul s plng sau s-l iei n brae la cel mai mic semn de suferin S l aezi n premergtor ori s-l lai s se ridice singur n poziie biped Poate vaccinarea s induc autismul Dar consumul de zahr mi va agita copilul Pn la ce vrst este indicat alptarea mi traumatizez copilul pe via dac-i dau o palm Divorul prinilor poate distruge viaa copiilor Cu exemple din filme i seriale cunoscute, cu trimiteri la referine bibliografice de ncredere, cartea de fa reprezint un mic ghid pentru prini, extrem de util n numeroasele momente de cumpn cu care se confrunt pe parcursul creterii unui copil. Totodat, ea poate fi i un excelent suport de curs pentru cei ce se pregtesc n psihologia copilului. Ideea c un copil singur la prini este rsfat dateaz de peste un secol… cercetrile sugereaz c aceasta nu este n realitate dect un mit… Copiii singuri la prini […] au o motivaie de realizare nalt, un nivel mai ridicat al stimei de sine i relaii mai pozitive cu prinii […] i sunt similari tuturor celorlalte grupuri familiale n ceea ce privete maturitatea, spiritul de cooperare, autocontrolul, stabilitatea emoional, participarea social, extraversia i popularitatea n grupul lor de vrst.“ – Stephen Hupp i Jeremy Jewell Gemenii identici nu sunt identici din punct de vedere genetic O femeie poate rmne nsrcinat n timpul sarcinii Nu toate fetele au cromozomi sexuali XX i nu toi bieii au cromozomi XY Taii nu folosesc pedeapsa corporal mai des dect mamele Acestea i multe alte mituri sunt discutate prin prisma cercetrilor tiinifice de cea mai nalt calitate, i nu aa cum obinuim s facem noi, majoritatea prinilor, atunci cnd recurgem la intuiii, zvonuri i preri transmise din gur-n gur. Aceast carte ar trebui s se afle pe noptiera oricrui printe i consultat ori de cte ori ai dubii c faci ceea ce trebuie.“ – Michael Shermer, redactor al revistei Skeptic, editorialist la Scientific American, autor al crilor: Why People Believe Weird Things, The Believing Brain i The Moral Arc.

E?ti curios s? afli ce aduce schimbarea ?ntr-o psihanaliz?? Care este acel ingredient miraculos ce apare ?n rela?ia dintre terapeut ?i pacientul s?u, facilit?nd vindecarea acestuia din urm?? Owen Renik, ?rebelul“, a?a cum este numit de confra?ii s?i, ne invit? ?n cabinetul s?u ?i ne las? s? p?trundem delicatele ?es?turi ale colabor?rii ce se petrece acolo pe dou? planuri: con?tient ?i incon?tient. El ne ofer? imaginea unui psihanalist mai degrab? cald ?i empatic, deschis, interesat ?mpreun? cu pacien?ii s?i de eliminarea simptomelor ?i a disconfortului acestora. Cartea este construit? pe baza unor exemple clinice dintre cele mai diverse, surprinse ?n momente de cotitur? ale terapiei, Renik ilustr?nd prin intermediul lor, ?ntr-un limbaj accesibil, propria viziune asupra unor concepte de baz? ale psihanalizei.Captivant? ?nc? de la primele r?nduri, ea se adreseaz? cititorului pasionat de domeniul ?psi“, fie el profesionist sau profan. Scopul meu este s? discut de o manier? pragmatic? ?i nepreten?ioas? ceea ce, ?n experien?a mea, ar fi util ca at?t analistul, c?t ?i pacientul s? aib? ?n vedere atunci c?nd colaboreaz? ?n str?dania de a-l face pe acesta din urm? s? se simt? mai bine; ?i cred c? modul cel mai potrivit ?n care pot face acest lucru este prin a oferi o culegere de istorisiri cu t?lc, ?mpreun? cu reflec?iile mele despre ele. – Owen Renik Maturizarea intelectual? a lui Renik s-a produs ?n interiorul culturii psihanalitice care s-a dezvoltat pe parcursul ultimului secol. El o cunoa?te bine, ar fi ?n stare s? se descurce cu ochii ?nchi?i prin labirintul ei… ?nv???tura primit? e acceptat? f?r? plec?ciuni, iar dac? nu-?i are rostul, e dat? deoparte f?r? mult? ceremonie. ?ncep?nd cu prima pagin?, ne d?m seama c? ne afl?m ?ntr-un atelier de lucru, nu ?ntr-un templu. Pragmatismul lui ??i taie r?suflarea: ce ne folose?te e important, ce nu, n-are rost s? ne pierdem vremea. Chilia ce nu permite dec?t g?ndire ?nghesuit? s-a transformat ?n spa?iu deschis care cheam? noutatea. Drept-credincio?ii trebuie avertiza?i: s-ar putea s? nu mai fie niciodat? la fel ca ?nainte. – Allen Wheelis, autorul c?r?ilor How People Change ?i The Way We Are.

Linda Blair, absolvent? de psihologie la Colegiul Wellesley din Massachusetts, a lucrat ?n cadrul unit??ii de comportament animal de la Medical Research Council, Universitatea Cambridge, studiind, ?mpreun? cu profesorul Robert Hinde, rela?iile dintre mam? ?i sugar la primate. A ob?inut ulterior o burs? la Harvard pentru a studia activit??ile de joc ?i dezvoltarea limbajului la copii ?i este psiholog clinician specializat ?n terapia cognitiv?.La sf?r?itul anilor 1980 a ?nceput s? ?in? prelegeri ?n ?coli ?i universit??i, pe tema adapt?rii la stresul examenelor. Particip? la emisiuni radio ?i TV ?i a publicat articole ?n The Guardian ?i ?n revista Psychologies. ?n prezent, semneaz? rubrici ?n The Times ?i ?n revista Junior.Este membr? a comitetului media pe care British Psychological Society ?l recomand? comentatorilor de pres?, radio ?i televiziune, membr? a British Psychological Society (unde este associate fellow) ?i a fost acreditat? de British Association for Behavioral and Cognitive Psychotherapies.

Surse oficiale precizeaz?: Metroul-2 este un obiectiv guvernamental, care prezint? interes din punctul de vedere al leg?turilor subterane ?i, ?n caz de necesitate, poate fi folosit at?t ca sistem sigur de comunica?ii, c?t ?i ca mijloc de transport. Dac?, p?n? ?n prezent, n-au existat motive s? fie ascunse aceste informa?ii, atunci, de ce nu se spune dac? Metroul-2 este depozit secret pentru rezervele de aur ale Rusiei sau tunel care duce la cele mai mari z?c?minte de bog??ii minerale sau drumul folosit de Stalin ca s? mearg? la ?nt?lnirile cu Buharin? Ce s-a petrecut ?i ce se petrece acolo? Mai ?nt?i, de ce au fost ?mpu?ca?i constructorii Metroului-2? De ce au disp?rut at??ia oameni ?i de unde a ap?rut plutoniul pentru armament sub p?m?nt? Cine folose?te ?n prezent bunc?rul de sub Kremlin? De ce se ascund cu grij? informa?iile despre acesta, despre bunc?rul secret a lui Stalin ?i despre ?nmorm?nt?rile ?n mas? din subteranele metroului? Sau despre legendara bibliotec? a lui Ivan cel Groaznic, precum ?i despre cauzele pr?bu?irii parcului acvatic din Moscova? Despre toate acestea ?i despre multe altele v? va povesti un ziarist care a cutreierat ?mpreun? cu diggerii tunelurile subterane ?i s-a ini?iat ?n tainele sumbre ale metrourilor din Piter ?i Moscova.

n Enciclopedia transformrii“ Vladimir Lermontov i-a propus s ne nvee s lucrm cu imaginile. Descoperim astfel c noi suntem creatorii att ai realitii n care trim, ct i ai viitorului nostru. Autorul a pus laolalt cele mai importante momente ale metodologiei sale cu scopul de a prezenta cititorului un tablou complet. Ne ascultm sufletul sau ne lsm dominai de raiune Ce sunt imaginile i cum lucrm cu ele Unde trebuie s cutm fericirea, sntatea, bogia i iubirea De unde vine boala i cum s ne vindecm Cum ne putem crea realitatea n care ne dorim s trim Aici vei gsi rspuns la toate aceste ntrebri. Vei nva s aplicai aceste cunotine n viaa de zi cu zi. Vei afla c magia nu este dect o calitate a sufletului nostru, c avem puteri nelimitate, trebuie doar s credem n noi, n sufletul nostru i s ne crem o lume nou n care ne dorim s trim.

Jeffrey Kluger a crescut ?ntr-o familie al?turi de al?i trei fra?i b?ie?i. De asemenea, mai are doi fra?i vitregi gemeni, dintr-o a doua c?snicie a tat?lui s?u – o fat? ?i un b?iat.Plec?nd de la experien?a personal?, autorul exploreaz?, cu ?n?elegere ?i umor, lumea complex? a fra?ilor din mai multe puncte de vedere: ?tiin?ific, psihologic, sociologic ?i memorialistic. El este de p?rere c? nimeni nu ne afecteaz? la fel de profund ca fra?ii ?i surorile noastre – nici p?rin?ii, nici copiii, nici prietenii no?tri. Din momentul ?n care ne na?tem, fra?ii sunt colaboratorii no?tri ?i cei cu care conspir?m, modelele noastre ?i cei de la care avem cele mai multe lucruri de ?nv??at. Ei ne ?nva?? cum s? ne rezolv?m conflictele, cum s? ne facem prieteni ?i cum s? st?m departe de necazuri. Fra?ii no?tri sunt singurele persoane pe care le cunoa?tem care se calific? ?ntr-adev?r ca parteneri de via??.Printre subiectele pe care autorul le examineaz? ?n aceast? carte se num?r?: conflictele ?ntre fra?i ?i rezolvarea lor; ordinea na?terii ?i influen?a acesteia asupra evolu?iei ulterioare a fra?ilor; consecin?ele pe care faptul de a fi favoritul unuia dintre p?rin?i le are asupra celorlal?i fra?i; urm?rile pe care divor?ul p?rin?ilor le are asupra copiilor, care fie trebuie s? locuiasc? cu un singur p?rinte, fie sunt nevoi?i s? tr?iasc? ?n cadrul unei familii noi, l?rgite; conceptul de alloparenting (ajutorul dat de fra?ii mai mari la cre?terea fra?ilor mai mici); drogurile, consumul de alcool ?i sarcina la adolescen??; studiile care au ca subiect gemenii ?i copiii unici (d?nd ca exemplu politica na?ional? a copilului unic din China); codificarea genetic? a tr?s?turilor comportamentale; tulbur?rile emo?ionale ?i efectele lor asupra rela?iilor fraterne; evolu?ia ?n timp a leg?turilor fraterne ?i multe altele.

Bu kitap ile ?nsanlar?n kafalar?ndaki ya?amsal konulardaki soru i?aretleri ile Genel ?lke ve Dünya sorunlar?na evrensel bir bak?? a??s?yla yakla??mda bulunarak na?izane ??züm ?nerilerinde bulunmaya ?al??t?m. Umar?m okuduklar?n?z ya?am?n?za katk? sa?lar. Unutulmamal?d?r ki hayat bizimle ya da bize ra?men akmaya devam edecektir. ?nsan, kendisini, toplumu ve dünyas?n? güzelle?tirecek ?ekilde ya?ayabilendir. ??? Ya?am?m i?inde ald???m e?itim ve olu?turdu?um tecrübelerimde bana yard?mc? olan tüm insanlara, hayat?mda bana katt?klar? de?er i?in tüm dostlar?ma ve bana g?sterdikleri sevgi, sayg? ve anlay?? i?in e?ime ve ?ocuklar?ma te?ekkür ederim. Bana kitab?m? bas?l? hale getirerek, ?bu ?ns?züme de katk? ?yapan Emek yay?nevi ve yetkilisi ?zkan Günal’a da ayr?ca te?ekkür ediyorum. Bu kitab? okuyan siz de?erli okuyuculara te?ekkür ediyorum. Bir kitab? de?erli ve güzel k?lan okuyucusudur. ? ?yi ki vars?n?z.. ????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? ?lhan KORKMAZ ??Yazar hakk?nda? ???Yazar. ?stanbul 1962 do?umlu olup ?stanbul ?ehremini Anadolu Lisesi 1979 y?l? mezunu ?ve 1987 y?l?nda ??stanbul ?niversitesi ?stanbul T?p Fakültesini bitirdi. ?Mecburi hizmetini Van ili ?zalp il?esinde 1990 y?l?nda tamamlad?, ard?ndan askerli?ini Diyarbak?r Ergani’de Jandarma Komando Te?men olarak 1992 y?l?nda bitirdi. S?ras?yla Yalova, Fatih, G. O. Pa?a, Beyo?lu / ?stanbul il?elerinde g?rev yaparak, 2007 y?l?nda Bursa iline yerle?erek Y?ld?r?m ve Nilüfer il?elerinde g?rev ald?. ???En son, Nilüfer il?esi Ataevler Aile Sa?l??? Merkezi Aile Hekimli?inden emekli oldu ve halen i? yerlerinde k?smi zamanl? olarak ?? Yeri Hekimli?i yapmaktad?r. ?Dilek Korkmaz ile evli olup, Serhan ve Nazl?han isimli iki ?ocuk babas?.

Annyit már most nyugodtan elmondhatok, hogy akárcsak A n? cím? k?nyvnél - amely alapjában véve nem csupán a n?r?l szólt -, menet k?zben már itt is tudtam, láttam, hogy ez a k?nyv sem tisztán csak a férfiról fog szólni. Szerettem volna sok mindent beletenni a férfiasság kérdésér?l, a b?ntudat megoldásának az elkezdésér?l, a gyászról, halálról, búcsúról, elengedésr?l, virágokról, ?nmagamról. Tényleg sok mindent. Válaszokat egy sor kérdésre. Felvetéseket a pasikkal kapcsolatosan. Hogy például "miért élt a párom nyolc hónapig egy másik csajjal párhuzamos életet mellettem, mik?zben azt bizonygatta, hogy mennyire szerelmes belém?" A minap kaptam egy ilyen e-mailt! ?pp karácsonykor robbant szét a dolog... Amikor ez a k?nyv készült, k?rbetelefonáltam egy csomó pasit, akit ismerek. A tinédzserekt?l kezdve az ?tvenesekig valamennyiüknek ugyanazt a kérdést tettem fel: mit?l érzik magukat férfinak. A kérdésre, hogy mit?l érzik magukat férfinak, a pasik egy jelent?s része azt felelte, hogy ezen ?k még soha nem gondolkodtak, és ez a kérdés eléggé meglepetésszer?en érte ?ket... Holott a n?k esetében az utóbbi ?t-tíz év másról sem szólt, mint hogy definiálják, mi az, hogy n?... ?gy t?nik, ezek olyan dolgok, amelyekr?l a pasik általában nem beszélnek. Vagy csak nagyon felületesen. Magáról a férfilétr?l... Azért nem, mert "ez teljesen magától értet?d?", hogy az illet? férfi. Fel sem merül, hogy ezt bármi megkérd?jelezhetné..."

Experienele extracorporale reprezint un subiect fierbinte n zilele noastre i Anthony Peake a acoperit pe larg diversele domenii de cercetare care pot, cel puin, s ne ajute s nelegem acest fenomen neobinuit. Este prima carte care prinde n plasa ei visele, amanismul, gndirea oriental i fizica cuantic, fenomenele extracorporale fiind tema spre care converg toate.“ – Stanely Krippner, coautor al crii Personal MythologyUnul dintre cele mai mari mistere ale experienei umane este senzaia prsirii propriului corp i a descoperirii unui alt nivel al realitii. n cartea de fa Anthony Peake sugereaz c visul lucid, experienele extracorporale, vizualizarea la distan i cltoriile astrale constituie, toate, elemente ale aceluiai fenomen, un fenomen care poate da omenirii o idee despre un univers care este cu mult mai complex dect ne-am fi putut imagina vreodat. Peake face o trecere n revist a acestui subiect fascinant i apoi, folosind descoperirile recente din domeniul neurologiei, studiului contiinei i fizicii cuantice, sugereaz un nou model foarte provocator al interaciunii percepiei omului cu realitatea“.

Interven?ii de natur? extraterestr? ?n armat?, guvernare ?i tehnologiePrezen?a extraterestr? pe P?m?nt este tot mai extins? ?i, pe m?sur? ce intr?m ?n Era V?rs?torului, va fi recunoscut? oficial, produc?nd ?oc ?i o nevoie stringent? de a ?n?elege schimb?rile sociale ?i tehnologice cauzate de ?fra?ii“ no?tri din spa?iu. O carte de c?p?t?i ?n ceea ce prive?te progresele uimitoare pe care le va ?nregistra omenirea pe plan ?tiin?ific ?i spiritual ?n anii urm?tori, acest compendiu exploreaz? influen?a extratere?trilor asupra istoriei noastre trecute ?i prezente.Cartea relateaz? pove?ti despre r?piri ?i ?nt?lniri cu extratere?trii, ridic? problema tehnologiilor inexplicabile, de origine extrap?m?ntean?, folosite ?n domeniul public ?i militar, precum ?i a dispozitivelor antigravita?ie, analizeaz? exopolitica (influen?a prezen?ei extraterestre asupra politicii), Stargate-ul din Irak, Proiectul Hibrid de ?ncruci?are rasial?, leg?turile nazi?tilor cu OZN-urile ?i baza lor subteran? secret? din Antarctica, t?inuirea de c?tre guvernul american a ac?iunilor extraterestre, printre care cazul Roswell, ?i transformarea declan?at? de cometa Hale-Bopp. Volumul cuprinde interviuri cu speciali?ti afla?i ?n prima linie a mi?c?rii New Science derivat? din ?tiin?a extraterestr?.

Autorul reconsider contribuia lui Velikovsky la ideile noastre despre sistemul solar i scoate n eviden care dintre prediciile acestuia ar mai putea fi confirmate n viitor.“ – Nexus Magazine, iunie 2012. De ce Lumi n coliziune scris de Immanuel Velikovsky era singura carte deschis pe masa de lucru a lui Albert Einstein, n momentul morii acestuia n anii ‘50, Immanuel Velikovsky, scriitor i psihiatru rus, provoca un adevrat scandal n mediul tiinific prin crile sale. Susinea o teorie a dezastrelor conform creia ciocnirea planetei Venus cu Marte ar fi provocat rcirea brusc a Pmntului n doar cteva clipe, modificnd radical destinul planetei noastre. Cartea de fa propune o reexaminare a controversatelor ipoteze avansate de Velikovsky referitoare la planeta Venus, n lumina noilor descoperiri astronomice i arheologice. Se pare c att recentele misiuni ale sondelor spaiale, ct i traducerile unor vechi documente din China, Coreea i Japonia despre planeta Venus confirm retroactiv viziunile celui care a fost considerat cndva un eretic al tiinei.

Autorul c?r?ii Conversa?ii cu Dumnezeu – Cartea 2 din seria Conversa?ii cu omenirea?98% dintre oameni ??i petrec 98% din timp cu lucruri lipsite de importan??.“ ...a?a ?ncepe cea mai recent? carte a lui Neale Donald Walsch, care ne ?nva?? c? aceast? imens? pierdere de vreme duce la at?tea vie?i pline de triste?e ?i zbucium, ?i lumea ?ns??i pare s? se afle mereu ?n pragul unui dezastru.Nimeni nu este de vin?, spune autorul, pentru aceast? stare de fapt. Pur ?i simplu, nu ne-am spus sau nu ne-am g?ndit la ceea ce conteaz? – sau, dac? la ?ntreb?rile noastre despre ceea ce conteaz? s-a r?spuns, r?spunsurile pe care le-am dat n-au fost potrivite.Acum ?ns?, afirm? Walsch, specia uman? prime?te o invita?ie de la Via?? ?ns??i, sub forma unei schimb?ri energetice palpabile, ce se petrece ?n 2012 ?i dup? aceea, o invita?ie de a pune ?ntrebarea ?ntr-un mod direct – iar oamenii de pretutindeni pot sim?i acest lucru.Walsch ne spune c? vie?ile noastre nu trebuie s? fie o serie de crize de ?ngrijor?ri ?i de dificult??i, implic?nd banii, rela?iile, s?n?tatea sau familia, ?i nici lumea larg? nu trebuie s? fie un loc al unui dezastru permanent.Singurul lucru care conteaz? ne ofer? o formul?, elegant? prin simplitatea sa, ce va ?nnobila de ?ndat? via?a celor ce o ?mbr??i?eaz? – ?i care poate schimba ?ntreaga lume.

Limbajul, ca func?ie psihic? specific uman?, se afl? la confluen?a mai multor discipline, printre care filosofia, psihologia, neurobiologia, psihopedagogia special?, logopedia. Tulbur?rile sale, fie c? sunt de natur? organic?, func?ional? sau psihologic?, restr?ng capacitatea de comunicare a individului ?i, implicit, via?a lui social?. ?n cartea de fa??, pornind de la modelele explicative ale tulbur?rilor de limbaj ?i prezent?nd metode de evaluare ?i interven?ie a c?ror eficacitate a fost demonstrat? ?tiin?ific, autoarea realizeaz? o deschidere spre tulbur?rile emo?ionale, comportamentale, de ?nv??are ?i nu numai, ?ncadr?ndu-le ?n contextul mai larg al mentalului uman. Propun?nd direc?ii concrete de evaluare ?i interven?ie ?n cazul unor tulbur?ri ale limbajului precum dislalia, b?lb?iala, rinolalia, dizartria, afazia, tulbur?rile de voce, ?nt?rzierea ?n dezvoltarea limbajului, aceast? carte are o important? latur? practic?, ?mbog??ind literatura de specialitate printr-un demers inovator ?i binevenit.

Lumea ?n care tr?im este tot mai schimb?toare. Tehnologia progreseaz? rapid, valorile se transform?, apar ?i dispar profesii cu o vitez? uluitoare. Cum am putea preg?ti ast?zi copilul, pentru lumea ?n care va tr?i m?ine, c?nd, poate, ceea ce pre?uim ast?zi, m?ine va fi dat uit?rii?P?rin?ii oscileaz? adesea ?ntre permisivitate ?i exigen??, ne?tiind care este strategia educa?ional? optim? pentru viitorul copiilor lor. S?-l scutim de orice efort ?i de orice responsabilitate? S?-l ?nscriem la cursuri op?ionale, ?n speran?a de a-i deschide c?t mai multe drumuri? S? insist?m pe disciplin? ?i materiile ?colare??n Calea ?nving?torului, cei doi autori recurg la numeroase exemple din via?a de zi cu zi ?i cercet?ri de ultim? or? ?i, ?ntr-un stil alert ?i atractiv, ofer? solu?ii simple. P?rin?ii nu numai c? se vor bucura mai t?rziu de roadele eforturilor lor, ci vor reu?i, prin intermediul activit??ilor desf??urate ?mpreun? cu copiii, s? creasc? coeziunea dintre ei ?i ace?tia.

Psihologia Sinelui, ?ntemeiat? de Heinz Kohut, este una dintre cele mai importante orient?ri din psihologia, psihoterapia ?i psihanaliza contemporan?. Pornind de la tulbur?rile narcisice de personalitate, frecvente ?n clinica sa din America anilor ‘50, Kohut se distan?eaz? de teoria pulsiunilor elaborat? de Freud pe baza trat?rii nevrozelor, foarte r?sp?ndite ?n Europa ?nceputului de secol. ?n centrul psihologiei sinelui se va afla linia narcisic? a dezvolt?rii psihice, pe care Kohut o consider? prioritar?. Sinele, obiectele sinelui, oglindirea, transferul narcisic iau locul principalelor concepte freudiene. Importantele modific?ri teoretice se concretizeaz? ?n ?nnoiri ale tehnicii, ?ntre care privilegierea empatiei ?n raport cu interpretarea se situeaz? pe primul plan.Sintetiz?nd ?ntreaga concep?ie a lui Kohut, prelegerile interactive sus?inute de el la Chicago la mijlocul anilor ‘70 se adreseaz? psihoterapeu?ilor, psihiatrilor, psihologilor, precum ?i tuturor celor interesa?i de cunoa?terea de profunzime a omului.

ntr-o cultur mercantil i narcisic, puini mai reuesc s triasc o iubire mplinit i autentic, stabil i satisfctoare. i aceasta, pentru c uitm adesea c iubirea, ca orice fel de art“, are nevoie de exerciiu i rbdare, de concentrare i determinare. n aceast carte clasic, Fromm exploreaz diversele chipuri ale iubirii, ncepnd cu forma ei romantic (adesea greit neleas), continund cu dragostea fratern i cea erotic i ncheind cu iubirea de sine i de Dumnezeu, precum i cu dragostea pentru prini i copii. Scris cu jumtate de secol n urm, acest ghid al ndrgostitului rtcit este mai actual ca oricnd, oferind, ntr-un limbaj limpede, ci spre un plus de intimitate, de pasiune i de rezonan afectiv. Lecia lui Fromm este c iubirea ncepe prin a oferi ceva celui drag (bucurie, nelegere, umor, curiozitate sau chiar tristee), prin a drui toate expresiile a ceea ce este viu n noi“.n anii 1970, am fost adeseori martor al felului deosebit n care Fromm i exprima iubirea. O simeam n felul n care ncepea o conversaie cu cineva. i, mai presus de toate, o simeam n felul n care se raporta la soia lui, Annis: cnd o sruta n lift, cnd i lua rmas bun, cnd o privea i o atingea. Capacitatea lui Fromm de a drui iubire poate fi resimit chiar i azi de cei care citesc Arta de a iubi.“ – Rainer Funk, psihanalist i fost asistent al lui E. FrommIubirea nu este n primul rnd o relaie cu o anumit persoan. Ea este o atitudine, o orientare a caracterului care determin relaionarea unei persoane cu lumea ca ntreg i nu doar cu un unic obiect al iubirii. Dac cineva iubete doar o alt persoan i este indiferent fa de restul semenilor si, iubirea sa nu este iubire, ci ataament simbiotic sau autocentrare amplificat.“ – Erich Fromm

Educa?ia poate fi relaxant? ?i distractiv? at?t pentru copil c?t ?i pentru p?rinte, odat? ce de?inem bagajul minim necesar de cuno?tin?e despre etapele dezvolt?rii copilului ?i un set de metode simple ?i eficiente pentru a ie?i din ?ncurc?turi precum crizele de furie ?ntr-un magazin aglomerat sau manifest?rile de gelozie ?ntre fra?i.Interactiv?, clar? ?i instructiv?, aceast? carte ne arat? cum putem stimula imagina?ia, creativitatea, vorbirea sau abilit??ile practice ale copiilor ?ntr-un mod juc?u?, cum ?i de ce s? select?m din noianul de juc?rii de pe pia?? ?i, pe scurt, la ce s? ne a?tept?m ?i cum s? interac?ion?m cu copilul ?n func?ie de v?rsta ?i de pragul s?u de dezvoltare.

Ferenczi Sándor egyik kedves gondolata volt: a magyar k?z?nség számára megírni a pszichoanalizis r?vid ?sszefoglalását. Tudtuk, hogy el is készült ez az írás. Tervezgette, hogy megjelenteti k?nyvalakban, de mindig k?zbej?tt valami akadály. A k?nyv nagyobbik felének kéziratát, hátrahagyott írásai k?z?tt készen találtuk. Noha ez a m? nem mai kelet?, ma sincs az egész világirodalomban a lélekelemzésnek jobb, nagyszer?bb, világosabb ?sszefoglalása. Hozzácsatoltuk még három kés?bbi el?adását; ezek a lélekelemzés újabban felmerült kérdéseivel foglalkoznak. ?gy ez a kis munka a mai pszichoanalizis teljes ismertetését adja.