Lucrarea adun? eseuri filozofice ?i evoc? figuri de marc? ale culturii rom?ne.

Despre guvernarea reprezentativ” este o carte plin de surprize i sugestii despre bunele practici ale guvernrii, care nu trebuie s lipseasc din bibliotecile celor preocupai de zona politicii. Volumul de fa a vzut prima dat lumina tiparului n 1861 i reunete principiile la care a lucrat filosoful britanic John Stuart Mill n cea mai mare parte a vieii sale. Aceast lucrare publicat la mijlocul secolului al XIX-lea i pstreaz prospeimea i relevana pn astzi, cnd suntem tot mai aproape de a ncheia a doua decad a secolului XXI. n primul rnd, pentru c imagineaz pn n cele mai mici detalii acel model politic pe care l numim democraia reprezentativ”. Winston Churchill spunea despre acesta c este prost, dar e cel mai bun dintre cele pe care le-a inventat omenirea”. John Stuart Mill i descrie organizarea, detaliaz rolul instituiilor, felul n care sunt alei sau numii demnitarii i explic atribuiile fiecruia. Pune n eviden atu-urile, dar i vulnerabilitile guvernrii reprezentative, comparnd-o cu alte sisteme politice din vremea sa. n final, ajunge la o concluzie foarte asemntoare cu cea a premierului britanic din secolul urmtor. Colecia IN NUCE reunete fragmente venic verzi” din cultura omenirii, mpletind discursuri din art, literatur, tiine sociale i religie. Dincolo de renumele autorilor i de valoarea titlurilor pentru fiecare domeniu n parte, acestea sunt pilde ale nelepciunii universale din toate vremurile. De acelasi autor: Utilitarismul

innd seama de multiplele referiri la istorie, ct i de importana i relevana perspectivei temporal-istorice pentru orice alt tem, ajungem firesc la cardinalitatea istoriei n discursul lui Emil Cioran. n noianul tuturor temelor sale obsesive, istoria este o mega-tem, aflat n puternice raporturi cu celelalte. Aderena i entuziasmul pentru studiul problemelor de filosofia istoriei le gsim mrturisite nc de la nceputul traseului, n cteva scrisori ctre Bucur incu din anii ‘30. n acele scrisori vorbete de pasiune, de gndire spontan i personal, de adaptare natural asupra domeniului, i se arat ncredinat c, alturi de problemele de filosofia culturii i antropologiei filosofice, problemele de filosofia istoriei nu pot concepe c lea prsi vreodat. Dintre multiplele justificri ulterioare – opuse ca atitudine fa de cele din perioada iniial, dar care marcheaz aceeai aderen –, s punem dou n corelaie, scrise n ani apropiai, n care preocuparea pentru istorie este descris prin stri de dependen: slbiciune, sete, patim.“ – Ioan Costea

Hegel este cel mai sistematic filozof, a c?rui oper? este coerent articulat? ?i sus?inut? de o dens? ?es?tur? conceptual? ?i o teleologie cu un pronun?at caracter axiologic. Hegel a vrut ?i ?n parte a reu?it s? construiasc? o concep?ie articulat? ?i cuprinz?toare despre om, societate, natur? ?i divinitate. Fiecare component? a sistemului s?u filozofic, structurile logice, societatea, arta, politica sau istoria nu pot fi ?n?elese f?r? ?ntregul care le cuprinde, le determin? d?ndu-le transparen?? ?i sens. G?ndirea politic? hegelian? nu e o simpl? medita?ie asupra statului ?i a institu?iilor sale determinat? de conjunctur? sau de vreo implica?ie practic? a filozofului ?n politica din timpul s?u. Medita?ia hegelian? asupra politicului este consecin?a necesar? a g?ndirii speculative cuprins? ?n masiva sa oper? filozofic?. Politicul este o component? important? a structurii ontologice a lumii, un moment esen?ial al realiz?rii ?i func?ion?rii Libert??ii. Ra?iunea ?n act, cristalizat? ?ntr-o diversitate de conduite, structuri ?i institu?ii configureaz? universul practic, concretiz?nd spiritul teoretic ?i organiz?nd a nou? regiune ontic?.

Geli?mi?li?in ??karsamalar?nda ilk akla gelen ?l?üt, meden? olarak ilerleme kaydetti?ini iddi? eden, d??avurumcu insanlar toplulu?unun bencil yap?la?mas?ndan ge?mektedir. Ara?t?rmalar sonucunda elde edilebilen, g?rsel, i?itsel, yaz?l?, ar?iv v.b tüm veriler do?rultusunda ayd?nlat?lm?? ger?ekler düny?si mevcuttur. Asalak olarak hayata tutunmaya ?al??an, ?z bireyci katmanlar?n en alt?na indirgenmi? insan say?lan varl?klar?n, niteliksel ?zelliklerle ?a?a tutunmas? imk?nsizdir. "En ?ok ben kazanay?m." s?yleminden yola ??karak, rahatl?k ve konforun adresinde bulu?an simbiyoz ya?ant?lar?n; ?a?d??? kalm??, kendi dü?üncesi h?ricindekileri yok sayan, ?ok katmanl? yüzeysel düny?s?nda gezinmenin verdi?i ferahl?k, bir?ok insan? cezbederek, ?ekilsiz ya?ant? portrelerini bilfiil olu?turmu?tur. Dü?ünceleri ve mevc?diyeti ?imento ile kaplanan nesillerin, zenginlik saltanat?na ayak ba?? olmas?ndan korkan erkin, katmerli yapt?r?mlar? bulunmaktad?r. D??s?z kalm?? medeniyetin, ??karsamalarla dolu ??karc? düny?s?nda, kendine en ufak bir yer edinimini ba?ar? sayan birey, ya?ant? düny?sinin ger?ek yüzeyine ula?t??? i?in mutlu olmal? m?d?r? G?rülen ve g?sterilen, verilen, yapt?r?lan tüm edimlerin ve edinimlerin, do?rultusunda, bireyin ??karc? sistem adamlar? ile yapt??? yolculu?a dikkat etmesi gerekir. Ritüel h?line gelmi?, paradoksal d?ngüde her d?im ba?lad??? yerden farkl? bir sona ula?mas? gereken yolculu?u yapan bireyin de, beklentisi bu olan macer?s?nda, üzüntü ve yenilgi verici sonucun, ayn? ?ekilde ikinci, ü?üncü defa ger?ekle?mesi ve ?o?u insan?n, bunun fark?ndal???nda olmay???n?n verdi?i bocalamayla ge?en ?mrünün c?resizli?inde ??rp?nmas? ve bo?ulmas? an meselesidir. Yapt?r?mlar yapt?r?mlar?, bilgisizlik ve c?hillik yeni olu?umlar? tetikleyecektir. ?nemli olan her insan?n asl?nda bir paradoks denkleminde, paradoks yolunda oldu?unu bilmesi ve ba?lad??? noktaya geldi?inde, nas?l bir düzenin i?erisinde ritüel yapt???n?n fark?nda olmas? gerekmektedir. Naz?re davran??lar?, sistem i?erisinde en az?ndan denemek, ayn? dü?üncede bulunan insanlar? bir araya getirmek ?artt?r. Ulusal bilincin her d?im uyan?k tutulmas?, paradokslarla sava??n en mükemmel ?rneklerinden birini olu?turacakt?r. ?nsan?n kat etti?i yol da, bu s?yede dünden kopu?un de?il, yar?n?n güvence alt?na al?nmas?n? tetikleyecektir. Yar?n? güvence alt?na al?nan bireyler de; kof, mesnetsiz, yalan ve riy?karl??a dayal? sistemleri ??kertme ve kendi hastal?kl? sistemlerini dayatmaya ?al??an ?o?unlu?un, katmerli ezici üstünlü?ü alt?nda direni? g?stermenin, mutlak gayreti i?erisinde olacakt?r. ?nsan?n yahut insanl???n bu eylemi ger?ekle?tirmeye ?al??mas?n?, en az?ndan denemesini diliyorum. N??M ONUR TEZMEN, 2013 MUSTAFA VE AY?E Mustafa’ya g?re; canl?lar?n, kompleks ya?am süreci i?erisinde, kabullenebilir davran?? grafi?ini topluma uydurmak ve o uyumu devam ettirme g?revi, bireysel sorumluluk gerektirmekteydi. Toplum i?erisindeki statüsünü belirleyen birtak?m rolleri üstlenen bireyin, davran?? biliminde girece?i rollerin karma?as?na kap?lmadan, gerekli ve ?l?ülü davran??, sosyal bilim do?rulu?u vey? bu do?rulu?a en yak?n olmay? gerektiren tüm birle?imler; bireyin ?zünü, karakterini ve bili?sel zek?sini olu?turmaktayd?. En az?ndan Mustafa'n?n dü?ünceleri ?????nda, akl?n? yordu?u; bilgi, kültür, gelenek ve g?renek birikimi ile a??klamas? buydu. Varolu?unun aksine, ayn? y?nde kürek ?ekmesine ba?l? olan ya?amsal uzamda, kendi do?ruluk pay?n? olu?turmas? ve bu pay?, ?evresindeki insanlara sunmas?, ona zevkli bir hus? veriyordu. Mustafa’ya g?re bilgelik, kazan?lan tecrübelerle birlikte, birikimlerin, paralel vey? ayn? düzlem i?erisinde hareket ettirebilmenin yoluydu. Bundan ??karacak ders de, birine bir do?ruyu empoze etmeden, ikn? k?biliyetini, ki?inin benzer birle?imlerinde ivme kazanan ara?lar gibi haz?rlamak ve var??a ondan ?nce vararak, kendi do?rusunun en yak?n bile?enine, kar??s?ndaki insan? ?ekebilmekti.

Dac? Riscul g?ndirii nu s-a bucurat de aten?ia meritat?, probabil din cauza exploziei nea?teptate de produc?ii culturale – ?i mai ales pseudoculturale – care s-a petrecut dup? decembrie 1989, noua lucrare a celor doi g?nditori, scris? dup? aproape dou? decenii, ar trebui s? aib? toate premisele pentru a fi receptat? cum se cuvine.Sub forma ?n?el?toare a dialogului ?ntre cinci personaje caracterizate – fiecare – de un stil de g?ndire bine determinat cei doi ascund nenum?rate giuvaere ale g?ndirii originale, penetrante ?i vizionare. Cititorul obi?nuit s? caute pe copert? elementele care s?-i permit? m?car printr-un exerci?iu deductiv descifrarea ingredientelor discursului celor doi autori va fi surprins la fiecare pagin?.Dac? ?cele 5 lucruri esen?iale pe care trebuie s? le ?tii despre via??“ reprezint? de cele mai multe ori o simpl? etichet?, sub care compozi?ia eterogen? a con?inutului, superficialitatea ?i caracterul facil al expunerii mul?umesc ?i conving doar pe termen scurt, ?n cazul lucr?rii celor doi filosofi rom?ni lucrurile stau exact pe dos. ?n cele cinci capitole care analizeaz? avatarurile g?ndirii sunt ascunse nenum?rate modele de ?n?elepciune ?i de disciplin? a logosului, f?r? a fi anun?ate, explicate cu toate determina?iile conexe sau accentuate ?n vreun fel. Acesta este probabil cel mai elegant mod de a r?spl?ti cititorii: spun?ndu-le cum f?r? a-i avertiza c?.Pentru cine ??i dore?te totu?i o etichet? care s? u?ureze clasificarea acestui volum, cea mai concis? ?i mai potrivit? este oferit? de un binecunoscut dicton latin: Sapienti sat. ?ntr-un ocean de solu?ii, Sorin Vieru ?i Terente Robert construiesc o insul? de probleme a c?rei tr?inicie este alarmant? ?i, ?n acela?i timp, reconfortant?.

Istoriile excentricit??ii din Logica elefan?ilor adopt? tonul comentariului pe dou? voci, simul?nd (?i stimul?nd) un canon care dubleaz?, prin reluare, recuperarea detaliului ca fiind princip(i)al. Fiziologiile devin ilustre, consecven?a ??i expune abera?ia, apetitul pentru trecut este inevitabil patologic, iar neao?ismele curente rezoneaz?, fire?te, cu globalizarea. ?ntr-o logic? elefantin?, inteligen?a are a se v?di, chiar gigantesc, ?n nimicnicia ?faptului divers“. Supraabunden?a concentr?rii miniaturale exacerbeaz? efectele ?ngurgit?rii unei mu?te ori ale studierii timpului liber al felinelor de cas?. Lenjeria intim? necesit? un tratament aristocratic, iar ?njur?tura ?i b?taia se sacralizeaz? ?ntr-un univers ?n care guvernarea p?r?se?te modelul pastoral pentru recursul la structuri galinacee. Textele lui Ciprian V?lcan ?i ale Danei Percec (sur)prind acest nesa? cu care lumea ?ns??i pare a-?i exprimenta limitele, n?ucit? parc? de proliferarea propriilor excese.

Cum a fost ?nceputul, de unde ?i de ce a venit Universul la fiin??? Cine a creat, de fapt, via?a pe P?m?nt ?i cum va fi Sf?r?itul? Ce se ?nt?mpl? atunci c?nd murim ?i unde ajungem dup? aceea? ?i, la urma urmei, ce contur trebuie s?-i d?m vie?ii noastre dac? Dumnezeu nu exist?? Miturile ?i speran?ele noastre ofer? r?spunsuri convenabile, dar periculoase, la aceste ?ntreb?ri ?ntruc?t ?ntre?in iluzii care ne sporesc, ?n realitate, angoasa ?i la?itatea. Avem, totu?i, o alternativ?: apelul la metodele ?i descoperirile ?tiin?ei pentru a repune lucrurile ?i problemele ?n contextul din care au fost decupate din ignoran?? sau din r?utate. Despre via?? ?i moarte reabiliteaz? acest tip de demers ?ntr-un periplu scris cu umor, dar ?i cu seriozitate, cu elegan??, dar ?i cu duio?ie.

Apology presents the speech of self-defence given by Socrates in his trial for impiety and corruption specifically against the charges of corrupting the young, and by not believing in the gods in whom the city believes, but in other daimonia that are novel.

After an interval of some months or years, and at Phlius, a town of Peloponnesus, the tale of the last hours of Socrates is narrated to Echecrates and other Phliasians by Phaedo the beloved disciple. The Dialogue necessarily takes the form of a narrative, because Socrates has to be described acting as well as speaking. The minutest particulars of the event are interesting to distant friends, and the narrator has an equal interest in them.

Of all the writings of Plato the Timaeus is the most obscure and repulsive to the modern reader, and has nevertheless had the greatest influence over the ancient and mediaeval world. The obscurity arises in the infancy of physical science, out of the confusion of theological, mathematical, and physiological notions, out of the desire to conceive the whole of nature without any adequate knowledge of the parts, and from a greater perception of similarities which lie on the surface than of differences which are hidden from view.

The Ion is the shortest, or nearly the shortest, of all the writings which bear the name of Plato, and is not authenticated by any early external testimony. The grace and beauty of this little work supply the only, and perhaps a sufficient, proof of its genuineness. The plan is simple; the dramatic interest consists entirely in the contrast between the irony of Socrates and the transparent vanity and childlike enthusiasm of the rhapsode Ion.

《西方美学史》是朱光潜先生*重要的一部美学著作，也是我国学者撰写的*部西方美学史专著。全书分为上下两卷，对公元前6世纪到20世纪初的西方美学思想发展历史作了全面、系统的论述。具有丰富的史料价值和开创性的学术价值，代表着中国研究西方美学思想的水平。长期作为高等学校文科教材使用，被许多学者认为是迄今国内学者撰写的同类著作中*好的一部。行文深入浅出，通俗晓畅，广受读者欢迎，是一部不朽的美学经典。

Ce este adev?rul? De unde ?tiu cine sunt? De ce ar trebui s? fim buni? Exist? multe c?r?i despre filosofie. Cu toate acestea, Cine sunt eu? difer? fa?? de celelalte lucr?ri de introducere ?n filosofie. Nimeni nu a reu?it p?n? acum s? pun? cititorul fa??-n fa?? cu marile ?ntreb?ri ale omenirii ?ntr-o manier? at?t de documentat?, de competent? ?i, ?n acela?i timp, cu umor ?i cu elegan??. Prezenta lucrare reprezint? o c?l?torie unic? prin noianul de cuno?tin?e pe care le avem despre om. Precht ne prezint? tot ceea ce este mai nou ?n neuro?tiin??, ?n psihologie ?i ?n filosofie. Fie c? pleac? ?n cercetarea sensului vie?ii pornind de la analiza unui episod din Star Trek sau de la melodia Lucy in the Sky with Diamonds a celor de la Beatles, cartea ne pune ?n fa?a unui traseu captivant, ?n care vom descoperi cele mai surprinz?toare lucruri despre noi ?n?ine.

On the defeat of Pharnaces and reduction of Africa, those who escaped from those battles fled to young Cn. Pompey, who had taken possession of Further Spain, while Caesar was detained in Italy in exhibiting games. Pompey began to throw himself on the protection of every state, in order the more readily to establish the means of defense against him. Accordingly, with a considerable force which had been collected, partly by entreaty, partly by force, he began to lay waste the province. Under these circumstances some states voluntarily sent him supplies, others shut the gates of their towns against him. If any of these chanced to fall into his hands by assault, although some citizen in it had deserved well of Cn. Pompey (his father), yet some cause was alleged against him on account of the greatness of his wealth, so that, he being dispatched, his fortune might become the reward of the soldiers.

While these things were going forward in Spain, Caius Trebonius, Caesar's lieutenant, who had been left to conduct the assault of Massilia, began to raise a mound, vineae, and turrets against the town, on two sides; one of which was next the harbor and docks, the other on that part where there is a passage from Gaul and Spain to that sea which forces itself up the mouth of the Rhone. For Massilia is washed almost on three sides by the sea, the remaining fourth part is the only side which has access by land.

„Greu este s? fii bun“. A?a suna verdictul unui filozof presocratic la care m? încruntam abitir pe la 20 de ani. Acum, la 60, dup? ce am înv??at de la aceia?i în?elep?i c? „to?i oamenii sunt r?i“, dar c? „nu trebuie s?-i judeci“, nu m? mai gr?besc cu încruntarea. Doar zâmbesc pu?in ofilit, în dulce resemnare. Cu un astfel de zâmbet – trist, admirativ, îng?duitor ?i comp?timitor totodat? – trebuie întâmpinat (?i f?r? îndoial? iertat) Tomas H., personajul axial din romanul Cameliei Cavadia. Destinat fericirii, dar e?uat lamentabil. Vinovat inocent ?i egofil culpabil. ?i totu?i înseninat, dureros de triumf?tor în final, dup? ce altruismul învinge mizantropia, iar d?ruirea de sine absolv? vinov??ia. În fond, ce ar fi vina f?r? isp??ire? Un roman despre povara fericirii (chiar a?a!) ?i chinul permanent al demonicului de a surpa – prin patologia patimii oarbe – iubirea curat?, armonia conjugal?, farmecul divin al copil?riei ?i nobila condi?ie de p?rinte. Un debut surprinz?tor prin precizia arhitecturii narative ?i siguran?a rotirii caruselului cu multe ?i subtile rela?ii psihologice. În plus, îmbucur?tor prin op?iunea preponderent moral?, într-o vreme dominat? de anarhie, relativism ?i etic? în r?sp?r. – Dan C. Mih?ilescu ?„De când m? ?tiu am vrut s? devin scriitoare. PR de meserie, am scris pove?tile altora, dar mi-am dat seama c? am în?untrul meu propriile pove?ti care a?teapt? s? le dau via??. Tot ceea ce am f?cut pîn? acum a roit în jurul cuvintelor. Prin prisma meseriei mele, am scris sute de comunicate, am luat zeci de interviuri, m-am trezit cu zeci de fraze construite-n cap ?i am adormit cu altele bâzâindu-mi în ureche. Am hot?rât ca e timpul s?-mi urmez visul ?i s? devin ceea ce m-am sim?it mereu.“ – Camelia Cavadia

Publicat? ini?ial, ?n prima edi?ie ?n 1785, cu titlul Grundlegung zur Metaphysik der Sitten, este una dintre cele mai influente crea?ii din ?ntreaga oper? filosofic? a lui Immanuel Kant ?i, totodat?, un reper ?n istoria filosofiei universale. Lucrarea filosofului german cuprinde o prefa??, trei sec?iuni – Trecerea de la cunoa?terea ra?ional? comun? a moravurilor la aceea filosofic?, Trecerea de la ?n?elepciunea moral? popular? la metafizica moravurilor, Trecerea de la metafizica moravurilor la critica ra?iunii pure practice – ?i o remarc? final?, precedate de nota traduc?torului, Valentin Mure?an. ?n prefa??, Kant pledeaz? pentru o metafizic? a moravurilor ?i discut? despre metodologia pe care a folosit-o. El porne?te de la ?mp?r?irea filosofiei grece?ti ?n fizic?, etic? ?i logic?. ?n prima sec?iune, dup? cum ?i titlul sugereaz?, se face trecerea de la forma cunoa?terii comune privind moravurile la cea filosofic?. El discut?, printre altele, despre voin?a bun? ?i datorie. ?n sec?iunea a doua se aprofundeaz? problema imperativelor. ?n ultima sec?iune, Kant discut? despre voin??, libertate. De fapt, cea de-a treia sec?iune reprezint? punctul de pornire de la care Kant a dezvoltat Critica ra?iunii practice, publicat? ?n 1788.

Avem o carte preponderent de sondare a mentalit??ii ruse, care este rezultatul unei radiografieri a societ??ii pe mai multe pali?ere, dintre care se deta?eaz? cel istoric ?i cel religios. (…) Rusia bolnav? este scris? ?n primii ani dup? evenimentele revolu?ionare din 1905?l907, ?n cursul c?rora autorul a avut o participare activ?, mai ales ?n ce prive?te punerea acestei revolu?ii sub semnul lui Hris?tos. Este o carte important? tocmai pentru c? oglinde?te deziluziile unei naturi pasiona?le, care, ?n centrul istoriei ?i al religiei, pune mereu fapta. Fire?te acum, dup? Arhipelagul lui Soljeni??n, pamfletele lui Merejkovski par simple exerci?ii de stil, ?nelibertatea” deza?vuat? ?n ele, Rusia ?arist? ca ??nchisoare a popoarelor” ap?r?nd chiar foarte apropiat? de ceea ce s?ar putea numi ?stat de drept”. ?n privin?a ?demasc?rii” ororilor contemporane?it??ii, putem spune c? – a?a cum au dovedit?o deceniile bol?evice – ?ntotdeauna este loc de mai r?u. (Emil Iordache)

Adam Smith (1723-1790) este p?rintele g?ndirii economice moderne. ?n volumul de fa?? au fost culese c?teva dintre cele mai importante capitole din lucrarea care a marcat ?nceputurile disciplinare ale unui domeniu pentru care ast?zi se acord? Premiul Nobel, dar ?i paragraful care ofer? cititorului o explica?ie sintetic? a conceptului pentru care autorul va r?m?ne ?n istorie: m?na invizibil?. Chiar daca unele concepte-cheie ale teoriei g?nditorului sco?ian par dep??ite, ?n esen?a observa?iile ?i explica?iile sale privitoare la natura economic? a socialului r?m?n c?t se poate de subtile ?i conving?toare.

Jonathan Swift (1667-1745) este cunoscut publicului larg ca autor al C?l?toriilor lui Gulliver. A fost considerat de mul?i un mizantrop des?v?r?it, de?i a f?cut parte din clerul Bisericii Anglicane. Va r?m?ne ?ns? ?n istorie ca primul pamfletar de limba englez?. Povestea unui poloboc este cea mai consistent? lucrare de acest gen, de care ?nsu?i autorul s-a declarat ?ntotdeauna foarte satisf?cut. ?n aceast? ?poveste“ satiristul irlandez ne propune o ingenioas? alegorie, ?n egal? m?sur? un atac la adresa bisericilor occidentale care au pervertit p?n? la desfigurare credin?a mo?tenit? de la biserica primar? ?i la adresa modelor care au infestat at?t operele spiritului, c?t ?i discursul teologic.Pus? la index la vremea apari?iei ei de regina Ana a Angliei din cauza nest?p?nitelor ?arje la adresa papismului ?i a puritanismului britanic, considerat? un text ?reac?ionar“ ?n Rom?nia epocii lui Ceau?escu, aceast? carte nu este, cu siguran??, o lectur? confortabil?, dar r?m?ne una dintre cele mai spumoase ?i mai fine satire scrise vreodat?.