万本电子书0元读

万本电子书0元读

Cum s? interac?ionezi cu persoanele dificile
Cum s? interac?ionezi cu persoanele dificile
Brian Salter, Naomi Langford-Wood
¥34.25
Bun venit ?n lumea program?rii neurolingvistice (neuro-linguistic programming – NLP)! Cartea de fa?? ??i va prezenta principalele teme ?i idei ce constituie NLP. ??i va oferi cuno?tin?e de ansamblu ?i ?n?elegerea conceptelor?cheie, pe l?ng? exerci?ii practice menite a??i pune mintea la contribu?ie. NLP are propriul sistem de limbaj ?i organizare, explicat pe larg cu exemple din problemele profesionale ?i personale. Teoriile ?i practica NLP te vor ajuta s? descoperi ce ?i face pe unii oameni s? exceleze ?n toate aspectele vie?ii lor, stimul?ndu?te s? faci acela?i lucru.
Antrena?i-v? ?i proteja?i-v? creierul. Mai mult? vitalitate cerebral?
Antrena?i-v? ?i proteja?i-v? creierul. Mai mult? vitalitate cerebral?
Franck Nicolas
¥48.97
Ce este o traum?? Putem s? o identific?m dup? ce a trecut ?ocul? Care sunt semnele ce ar trebui s? ne alerteze ?n s?pt?m?nile ?i lunile care urmeaz?? Care este impactul asupra memoriei ?i somnului? Ce trebuie ?tiut despre tehnicile care permit dep??irea crizei, ?ncep?nd cu interven?ia imediat? ?i termin?nd cu terapiile de lung? durat??Acela?i eveniment poate fi o traum? pentru un individ, dar nu ?i pentru un altul, ?n func?ie de diferen?ele de personalitate, de nivelul de preg?tire, de energia de care dispune individul pentru a face fa?? traumelor ?i de sprijinul acordat de anturaj ?n acel moment. ?in?nd cont de aceste realit??i, autorul propune un tablou clinic al traumei ?n trei faze (imediat?, postimediat? ?i am?nat?-cronic?) ?i demonstreaz? c? trauma nu poate fi redus? la tulburarea de stres posttraumatic. El trateaz? particularit??ile tabloului clinic ?n cazuri specifice, cum ar fi acela al copilului, al femeii care a fost victima unui viol ?i al salvatorului expus unui eveniment poten?ial traumatizant. ?n ceea ce prive?te domeniul terapeutic, acesta este explorat din perspectiva rezilien?ei, a interven?iei psihologice imediate, postimediate ?i a tratamentului fazei cronice.
Mon?trii din oameni
Mon?trii din oameni
Patrick Ness
¥90.84
Procesul hipnotic este unul complex ?i variat ca tr?iri, care de-a lungul timpului ?i-a dovedit eficien?a ?n psihoterapie. Volumul de fa?? porne?te de la ideea c? hipnoza reprezint? o metod? adjuvant? cu caracter dinamic ?n contextul terapeutic. Caracteristicile legate de identificarea unui anume nivel de sugestibilitate, al?turi de manifest?rile tr?ite ?n stare de trans? vor avea ecou diferit, ?n func?ie de fiecare client, c?t ?i de situa?ia pe care acesta o aduce ?n cadrul terapeutic.Volumul "Hipnoza ?n psihoterapie" contribuie la literatura de specialitate cu rezultate ale unora dintre ultimele cercet?ri ?n domeniu, prezint? modele inedite de scenarii de induc?ie hipnotic? ?i de ad?ncire a transei, precum ?i studii de caz elocvente pentru o serie de tulbur?ri ?i de conjuncturi ?nt?lnite ?n cabinet. Este structurat ?ntr-o parte teoretic? ?i o parte practic?, av?nd numeroase exemple ce atest? aplicabilitatea hipnozei ?n multiple afec?iuni. Ca noutate, lucrarea de fa?? abordeaz? hipnoza ?n situa?ii precum na?terea, infertilitatea, dependen?ele, stima de sine sc?zut?, afec?iuni oncologice, tulbur?ri de stres postraumatic ?i nu numai. Volumul se adreseaz? ?n primul r?nd speciali?tilor ?i apoi publicului larg, cu inten?ia de a-l familiariza cu acest instrument de lucru activ ?n psihoterapie, care a fost ?i r?m?ne hipnoza.
Violen?a ?n ?coal?. Ajut?-?i copilul s?-i fac? fa??
Violen?a ?n ?coal?. Ajut?-?i copilul s?-i fac? fa??
DePino Catherine
¥48.97
Deseori, cei care solicit? ajutorul unui psihoterapeut nu sunt doar ?n c?utarea unor solu?ii pentru conflictele care ?i fr?m?nt?, ci simt c? au nevoie de un nou ?nceput pentru c? undeva, ?n interior, exist? un defect care trebuie reparat, un defect care a ap?rut ?n rela?iile cu ceilal?i. ?n Defectul fundamental, M. Balint ofer? at?t o descriere a personalit??ii umane ?n termeni rela?ionali, ?n care aceast? arie a defectului fundamental ??i are un loc definit de rela?iile bipersonale primare, c?t ?i o ilustrare a modalit??ii de a repara acest defect fundamental ?i de a oferi pacientului ?ansa unui nou ?nceput. Pentru autor, defectul fundamental reflect? consecin?ele actuale ale unor experien?e traumatice timpurii ?n rela?ia bipersonal? care pot fi retr?ite ?i vindecate pe cale analitic?, chiar dac? vindecarea las? o cicatrice. ?n abordarea sa, Balint recunoa?te importan?a aportului ambilor participan?i pentru rezultatul tratamentului ?i atrage aten?ia asupra contribu?iei terapeutului la desf??urarea procesului terapeutic. Pentru a crea atmosfera necesar? desf??ur?rii acestui proces, este necesar ca terapeutul s? fie flexibil emo?ional ?i s?-i permit? pacientului s? regreseze la nivelul defectului fundamental pentru a reveni, apoi, capabil s? aib? o rela?ie de obiect diferit?, mai matur?, cu cei din jur.
Sezonul accidentelor
Sezonul accidentelor
Moira Fowley-Doyle
¥65.32
Prin ce difer? cre?terea b?ie?ilor de aceea a fetelor? Sunt predispu?i b?ie?ii no?tri afla?i la pubertate sau la adolescen?? s? intre ?n mai multe buclucuri dec?t fetele de aceea?i v?rst?? Cum ne putem ajuta fiii s? str?bat? cu bine aceste perioade ?i s? se maturizeze f?r? a le ?tirbi masculinitatea ?n devenire??ntr-o societate ?n care femeile sunt considerate categorie marginalizat? ?i privite ca poten?iale victime, b?ie?ii, ulterior b?rba?ii, ajung s? fie privi?i ca poten?iali agresori. Astfel, discrepan?a social? nu se reduce, ci se ad?nce?te. Cum ar fi, ?ns?, ne propune autorul acestei c?r?i, s? pornim de la premisa c? b?ie?ii sunt structura?i diferit, c?, de-a lungul mileniilor, au evoluat av?nd nevoi, scopuri ?i comportamente diferite de cele ale fetelor? ?n loc s? ?ncerc?m s?-i schimb?m, ?ncadr?ndu-i ?ntr-un tipar feminin, putem ?ncepe prin a-i ?n?elege ?i a le oferi acel cadru de dezvoltare de care au nevoie pentru a deveni b?rba?ii pe care ni-i dorim: puternici, protectori, devota?i.?
Trei mii de semne. Jurnal de scriitor
Trei mii de semne. Jurnal de scriitor
Christi Aura
¥106.19
Ce ne ?ndeamn? s? r?vnim la acele lucruri care nu ne apar?in, devenind invidio?i, sau chiar s? ni le ?nsu?im uneori, nesocotind, astfel, unul dintre principiile morale esen?iale? Avem oare de-a face cu un atribut uman primar, mai mult sau mai pu?in ?mbl?nzit de-a lungul veacurilor??n mituri ?i basme, furtul ?i pierderea sunt prezente ca mecanisme declan?atoare ale unor serii de evenimente fatidice sau, din contr?, ca germeni ai unei noi stabilit??i, superioar? celei anterioare. Trec?nd dincolo de simpla nara?iune a acestora, cartea de fa?? ne dezv?luie, printr-o fin? analiz? psihologic?, aspectele, motiva?iile, ra?iunile interioare ale ho?iei, acelea care scap? adesea privirii moralizatoare, precum ?i ?n?elesurile ascunse ale pandantului s?u, pierderea.Ho?ul interior este o lectur? util? ?i ?n acela?i timp pl?cut? pentru psihologi, psihoterapeu?i, asisten?i sociali, avoca?i ?i, totodat?, pentru to?i aceia care doresc s? ?n?eleag? ra?iunile ascunse ale comportamentelor respinse, ?n general, de societate.?Un mit esen?ial despre ho?ie este povestea L?nii de Aur. Aceast? legend? are cel pu?in 3000 de ani ?i reprezint? o prim? ilustrare a furtului unui lucru de pre?. [...] Studiind acest mit, vom vedea c? Iason, eroul compromis, se comport?, ?n parte, ca un adolescent care ?nc? nu s-a maturizat ca b?rbat, ca un t?n?r ce consider? c? i se cuvinte totul ?i care nu-?i poate recunoa?te limit?rile. Viitoarea sa so?ie, Medeea, ??i ucide mai t?rziu copiii f?cu?i cu Iason, pentru a evita ru?inea pierderii statutului ei ?i pentru a-?i afirma propria idee de justi?ie ?n fa?a nedrept??ii lui Iason, pe care ea o resimte ca pe o priva?iune. ?ns? lunga lor poveste mai con?ine ?i o alt? ?ntrebare: c?nd ho?ia opre?te brutal procesul de individuare?“ – Robert TyminskiSt?team ?n cabinetul meu de la ?coal?, c?nd a intrat o profesoar? ?i mi-a spus: ?A f?cut-o din nou.? Am ?ntrebat cine a f?cut-o din nou, iar ea mi-a replicat: ?Kyle. A furat ceva din po?eta mea,dar una dintre celelalte profesoare l-a prins dup? aceea, c?nd ?ncerca sa ascund? ce a luat ?n ghiozdan.? Am ?ntrebat ce furase ?i mi-a r?spuns: ?Rujul. La fel ca data trecut?.? A continuat: ?E un ho? de farduri. Din toate lucrurile de furat, el e obsedat de farduri. M?car ?tim, ?n sf?r?it, cine tot lua rujurile.? La vremea aceea, Kyle avea doar 5 ani.“ – Robert Tyminski
Vremea plec?rii
Vremea plec?rii
Jodi Picoult
¥90.84
Medicamentul cel mai des folosit ?n medicina general? este medicul ?nsu?i; altfel spus, nu doar flaconul sau cutia cu medicamente conteaz?, ci maniera ?n care acestea sunt prescrise pacientului – de fapt, ansamblul atmosferei ?n care medicamentul este dat ?i luat. ?n cartea de fa??, Michael Balint descrie diferite procese incon?tiente ce intervin ?n rela?ia medic-pacient, aspecte care pot favoriza vindecarea, sau pot duce la tensiuni, nepl?ceri ?i tratamente lipsite de rezultatul benefic a?teptat. Dac? rela?ia stabilit? ?ntre specialist ?i client poate fi un obstacol ?n calea bunei desf??ur?ri a activit??ii, atunci unul dintre modurile ?n care rezultatele profesionale pot fi ?mbun?t??ite este supervizarea centrat? pe reac?iile emo?ionale ale medicului fa?? de pacien?ii s?i. ?n?elegerea acestor reac?ii poate oferi date importante despre pacient, pe care specialistul s? le poat? folosi mai departe ?n evaluarea cazului ?i ?n stabilirea unei interven?ii eficiente. Numeroase exemple clinice ilustreaz? dinamica incon?tient? a rela?iei terapeutice, precum ?i modul ?n care se desf??oar? grupurile Balint pentru medici.
Critica ra?iunii practice
Critica ra?iunii practice
Kant Immanuel
¥40.79
Omenirea este ?n impas! Ce e de f?cut?Sesiz?nd c? gravele probleme cu care se confrunt? planeta nu sunt nici economice, nici politice, ci au o natur? spiritual? ?i c?, din acest motiv, transformarea trebuie s? ?nceap? cu noi ?n?ine, autorul aten?ioneaz? asupra necesit??ii unei Restaur?ri a Umanit??ii.Ca punct de pornire al acestui proces revolu?ionar, el identific? 3 ?ntreb?ri persistente:Cum este posibil ca 6,9 miliarde de oameni s? sus?in? to?i c? vor acelea?i lucruri – pace, securitate, oportunitate, prosperitate, fericire ?i iubire – ?i s? fie ?n mod bizar incapabili s? le ob?in??Este posibil s? existe ceva legat de Dumnezeu ?i de via?? pe care nu-l ?n?elegem pe deplin, dar a c?rui ?n?elegere ar putea s? schimbe totul?Este posibil s? existe ceva ce nu ?n?elegem pe deplin despre noi ?n?ine, despre propria noastr? via?? ?i scopul ei, un ceva care odat? ?n?eles ne-ar schimba realitatea ?i ne-ar ?mbun?t??i experien?a pentru totdeauna??i 4 ?ntreb?ri fundamentale ale vie?ii:Cine sunt?Unde sunt?De ce sunt unde sunt?Ce am de g?nd s? fac ?n privin?a asta?Furtuna de dinaintea lini?tii r?spunde la toate aceste ?ntreb?ri ?i invit? oamenii la un schimb de idei pe site-ul The Global Conversation.
G?ndirea economic? rom?neasc? despre industrializare
G?ndirea economic? rom?neasc? despre industrializare
Vlad Radu-Dan
¥57.14
Ce putem ?ti despre via?a de apoi? Ce se ?nt?mpl? cu cei dragi? Cum se face trecerea ?n lumea cealalt?? Ce se ?nt?mpl? cu sufletul nostru? Lisa Williams este cunoscut? ?i apreciat? ?n toat? lumea ca medium ?i clarv?z?toare cu extraordinare capacit??i de a lua leg?tura cu cei dragi, care au trecut ?n lumea de dincolo. Dac? vre?i s? ?ti?i ce s-a ?nt?mplat cu cei pleca?i dintre noi, sau s? descoperi?i adev?rul despre calea urmat? de sufletele lor, cartea de fa?? ne asigur? c? moartea nu este finalul, ci mai degrab? trecerea c?tre lumea cealalt? – un t?r?m pe care trebuie s?-l respect?m ?i de care nu ar trebui s? ne temem. Folosindu-se de puterile ei unice de mediu ?i de clarv?z?toare, autoarea ne ofer? relat?ri directe cu privire la: propria ei experien?? de moarte clinic? ?i revela?iile pe care aceasta i le a prilejuit despre lumea cealalt?;schimburile de mesaje dintre ea ?i spiritul ei c?l?uzitor, precum ?i planurile spirituale superioare pe care acesta i le-a ar?tat;calea c?tre via?a de apoi ?i reincarnare.
Fata care s-a jucat cu focul. Millennium 2
Fata care s-a jucat cu focul. Millennium 2
Larsson Stieg
¥106.19
B?rbatul care caut? s?-?i reg?seasc? mama ?n partenerele sale este etichetat imediat drept ?b?ie?elul mamei“. Iar despre femeia care prefer? s? umble doar cu b?rba?i mult mai ?n v?rst? se spune c? n-a reu?it s? se ?desprind? de tat?l ei“. De?i, ini?ial, complexele materne ?i paterne se dezvolt? ca un r?spuns pozitiv ?n rela?ia cu p?rin?ii, aceste leg?turi extrem de str?nse pot deveni un obstacol pentru maturizarea psihic?, mai precis pentru felul ?n care ne construim o imagine de sine, pentru rela?iile de cuplu, dar ?i pentru eficien?a ?n profesie.Format? ?n psihologie analitic?, Verena Kast descrie c?ile prin care ne putem elibera de impactul negativ al acestor complexe (materne ?i paterne), rec??tig?ndu-ne autonomia, fericirea ?i bucuria intimit??ii al?turi de cei dragi.Meritul c?r?ii este c? ofer? o descriere sistematic? a complexelor parentale (discutate ini?ial de Jung) ?i c?, spre deosebire de conota?iile patriarhale freudiene, revalorizeaz? complexul matern, asociat ?n prip? exclusiv cu o semnifica?ie negativ?.Desprinderea la timp de complexele personale materne ?i paterne este esen?ial?. Multe probleme din domeniul rela?iilor personale, dar ?i din acela al zonei politice ?in de faptul c? desprinderile necesare nu s au produs. Scopul procesului de desprindere ar fi s? ?nv???m s? sim?im propriile noastre afirma?ii —?n loc de afirma?iile mamei ?i ale tat?lui —, propriile noastre sentimente fa?? de o anumit? situa?ie, ?n locul sentimentelor care deriv? din complexe.No?iunea de ?complex“ este fundamental? ?n psihologia jungian?. Nu e de mirare c? ?n descrierea analizan?ilor revin necontenit observa?ii precum: ?El are un complex matern pozitiv“. Sau: ?Ea are un complex patern extrem de dominant“. La astfel de complexe se refer? mereu psihologia jungian?, descriind cazuri individuale sau ?ncreng?turi de cazuri; complexele materne ?i paterne ?ns? nu au fost ?nc?, dup? ?tiin?a mea, prezentate ?ntr o perspectiv? de ansamblu. Este ceea ce a? vrea s? recuperez prin aceast? carte.“
Ce tip de carier? ?i se potrive?te? Cum s?-?i g?se?ti cariera perfect?
Ce tip de carier? ?i se potrive?te? Cum s?-?i g?se?ti cariera perfect?
Dunning Donna
¥90.84
Trei sferturi dintre elevii rom?ni se tem de comportamentul agresiv al colegilor, ?n vreme ce Rom?nia se afl? printre primele locuri ?n clasamentul interna?ional al violen?ei ?colare, potrivit studiilor OMS realizate ?n 37 de ??ri.Cartea de fa?? ofer? p?rin?ilor ?ngrijora?i solu?ii practice pentru a-?i ajuta copiii s? nu se lase teroriza?i de colegii de ?coal?. Ve?i afla cum s?-i ajuta?i pe cei mici s? stopeze din fa?? orice tentativ? de intimidare, dar ?i cum s? colabora?i eficient cu ?coala, autorit??ile sau p?rin?ii altor elevi. Cu ajutorul unor minidialoguri, al jocurilor de rol ?i al unor sfaturi intuitive, copiii vor ?nv??a cum s? citeasc? limbajul nonverbal al b?t?u?ilor, cum s?-?i p?streze cump?tul ?i s? fie asertivi, dar ?i c?nd e cazul, s? apeleze la persoanele cu autoritate. Pe de alt? parte, p?rin?ii sunt ?ncuraja?i s? asculte cu aten?ie ?i f?r? o atitudine moralizatoare ce au de spus copiii, tocmai pentru a pre?nt?mpina din vreme posibilele traume sau depresii ale elevilor exclu?i, intimida?i, persecuta?i sau batjocori?i pe internet.
Fiicele tat?lui, fiii mamei. C?i de ie?ire din complexele paterne ?i materne
Fiicele tat?lui, fiii mamei. C?i de ie?ire din complexele paterne ?i materne
Kast Verena
¥57.14
E.A. Bennet l-a ?nt?lnit pentru prima dat? pe Jung la ?nceputul anilor 1930 iar, ?ntre 1935 ?i 1961, cei doi au men?inut un contact ne?ntrerupt. Relat?rile ?nt?lnirilor, adunate ?n aceast? carte, ofer? o imagine mai pu?in cunoscut? a vie?ii ?i a g?ndirii lui Jung ?i reflect? impresii despre existen?a de zi cu zi, despre stilul s?u de via?? natural, spontan. Cartea ne invit? s? facem un exerci?iu de imagina?ie: s? ni-l ?nchipuim pe Jung pe malul lacului, ?n gr?din?, ?n intimitatea camerei de studiu, ?nconjurat de familie ?i de colaboratorii apropia?i, la Bollingen sau la Küsnacht, discut?nd despre r?zboi, religie, prelegerile ?inute de la Yale, despre Freud ?i psihanaliz?, vindecare prin psihanaliz?, despre simboluri ?i con?inuturile incon?tientului, umbr?, sincronicitate, arhetipuri, tipurile psihologice ?i hipnoz?.?Seara, dup? prelegerea mea ?i dup? cina t?rzie luat? cu prietenii, m-am ?ntors la Küsnacht la ora 10:15. Mi-a deschis doamna Jung ?i mi-a spus c? erau ?n bibliotec?. C.G. st?tea pe scaunul lui obi?nuit, l?ng? fereastr?, sub lampadar. P?rea ceva mai b?tr?n ?i pu?in obosit, dar era plin de via?? ?i, ca ?ntotdeauna, a deschis un subiect. Voia s? ?tie c?te revendic?ri sunt ?n Tat?l Nostru, deoarece scria despre aceasta (corecta, cred, ?palturile la cartea sa despre Iov). Am spus c? erau mai degrab? cerin?e sau solicit?ri dec?t revendic?ri, iar el a fost de acord, cerin?e era cuv?ntul potrivit. ?D?-ne nou? ast?zi p?inea noastr? cea de toate zilele?, nu o p?ine oarecare, ci lucrul dup? care ne c?l?uzim vie?ile. El prefera formularea Sf?ntului Ieronim.“?C.G. a spus c? ?i pl?cea s?-?i bea cafeaua de la micul dejun pe ?ndelete —?Apoi voi prinde via?? f?r? grab?. ‘Omnis festinatio a parte diaboli est’, a citat el ?n limba latin? —orice grab? vine de la diavol?. Este o veche zical? alchimic?. L-am ?ntrebat din nou despre modelul de pe fa?a lui Mercur, sculptat pe piatra de l?ng? turn. ?Ajunsesem ?ntr-un mare impas c?nd am scris despre sincronicitate —mi-a spus el —la partea despre statistic?. Apoi am v?zut acel chip ?n piatr?, mi-am pus h?rtiile deoparte, mi-am luat sculele ?i l-am cioplit. Era ho?ul de Mercur.? A continuat: ?Alchimi?tii cuno?teau acest blocaj, iar ei ?l numeau adesea pe Mercur, bufonul?.“
Ultimul imperiu
Ultimul imperiu
Sanderson Brandon
¥90.84
Sandplay reprezint? o abordare terapeutic? eficient? ?i accesibil? de vindecare a persoanei ?n ?ntregul ei. Baz?ndu-se pe vaste cuno?tin?e de mitologie ?i folclor, dar mai cu seam? pe dezvolt?rile analizei jungiene, autoarea explic? felul ?n care imaginile ?n nisip contribuie la autoreglarea psihicului, iar interpretarea simbolurilor spa?iale ajut? la clarificarea ?i dep??irea blocajelor interioare. La fel ca pictura, analiza viselor sau imagina?ia activ?, modelarea ?n nisip are meritul de a aduce ?ntr-un spa?iu imaginar procese incon?tiente ?i emo?ii nespuse, care sunt mult mai greu de accesat ?n urma unei simple ?cure prin vorbire“. Prin coimplicarea trup ?i suflet ?n jurul cutiei cu nisip, analistul ?i pacientul ob?in o imagine concret? a evolu?iei rela?iei terapeutice, dar mai ales desc?tu?eaz? capacitatea pacientului de autovindecare.Volumul include o serie de istorii de caz, dar ?i ilustra?ii fotografice ?i sfaturi practice pentru psihologii care sunt tot mai interesa?i de metoda sandplay. Pe l?ng? virtu?ile sale vindec?toare, terapia prin jocul cu nisip serve?te ?i diagnostic?rii, put?nd fi utilizat? at?t pentru adul?i, c?t ?i pentru copii.?Tehnica jocului cu nisip i se potrive?te lui Ruth Ammann ca o m?nu??.“ (Verena Kast)
Regatul umbrelor
Regatul umbrelor
Bardugo Leigh
¥65.32
Cititorule, aceasta nu este o carte cu promisiuni ?i re?ete pentru o via?? paradiziac? ?i extatic?. Celebrul psihiatru Christophe André nu pozeaz? aici ?ntr-un guru al g?ndirii pozitive sau al panseurilor din categoria ?prive?te partea plin? a paharului“. ?n schimb, psihoterapeutul parizian propune, cu ?armu-i literar, o carte inspirat? de peripe?ii din via?a sa cotidian?, asezonate cu sugestii utile ?i informa?ii de ultim? or? din psihologia pozitiv?. Prin acest ?abecedar“ al ?ncrederii, recuno?tin?ei ?i optimismului, ave?i acces la termenii esen?iali ai vocabularului fericirii. F?r? s? promit? o beatitudine eterna ?i totala, aceast? carte de ?nv???tur? sufleteasc? ofer? defini?ii, pove?ti de via??, sfaturi ?i exerci?ii prin care v? pute?i ini?ia ?n ??tiin?a fericirii“. Termenii mai ?tehnici“ (precum ?rezilien??“, ?euforie“ sau ?habituare hedonist?“), dimpreun? cu metaforele surprinz?toare (de tipul ?n?t?r?ilor zen“ sau ?brut?resei z?mbitoare“) v? vor acompania ?n drumul c?tre o via?? mai ?mplinit?, mai senin? ?i mai ?n?eleapt?.
Feti?a care nu z?mbea niciodat?
Feti?a care nu z?mbea niciodat?
Lafon Lola
¥65.32
Imagini mi?c?toare. Reflec?ii psihanalitice asupra filmului Experien?a vizion?rii de filme – oricât de pl?cut?, mi?c?toare, instructiv?, însp?imânt?toare sau palpitant? ar putea fi – se îmbog??e?te prin sensurile noi ?i neb?nuite oferite de interpretarea psihanalitic?. „Imagini mi?c?toare: Reflec?ii psihanalitice asupra filmului“ ofer? cititorilor un asemenea punct de vedere într-un limbaj accesibil, bine documentat de Andrea Sabbadini, care se bazeaz? nu doar pe teoria psihanalitic?, ci ?i pe experien?a sa clinic? pentru a explora aportul incon?tientului în formarea personalit??ii ?i a comportamentului personajelor din film ?i pentru a interpreta lumea lor interioar? ?i conflictele emo?ionale generate de vicisitudinile vie?ii. Dep??ind încerc?rile psiho-istorice superficiale de a analiza cinea?tii prin produsele lor sau a aplica concepte psihanalitice în film, Sabbadini demonstreaz? cum atât cinematograful, cât ?i psihanaliza pot beneficia de un dialog reciproc interdisciplinar plin de substan??. Cartea prezint? un interes în special pentru cinefili, psihoterapeu?i, studen?i ?i istorici de film. „Imagini mi?c?toare“ de Andrea Sabbadini, o carte str?lucit?, este scris? într-un stil limpede ?i l?muritor. Filmele analizate merg de la cele cu con?inut recunoscut psihanalitic (precum Spellbound/Fascina?ie) pân? la cele mai degrab? latent psihologice (de exemplu Kes). Interpretarea sa original? ?i provocatoare este un amestec irezistibil de cunoa?tere psihanalitic? profund? ?i încântare cinematografic? pur?. Adesea c?r?ile despre film ?i psihanaliz? sunt opace sau greoaie. Imagini mi?c?toare reprezint? o excep?ie minunat?. – Peter William Evans, Queen Mary University, Londra O pasional? poveste de dragoste între Psihanaliz? ?i Film este prezentat? în aceast? carte ca o apoteoz? conving?toare ?i splendid?. Andrea Sabbadini, analist britanic remarcabil ?i organizator al Festivalului de Film European ?i Psihanaliz?, care se ?ine la Londra din 2000, î?i demonstreaz? competen?a ?i entuziasmul molipsitor abordând un subiect palpitant. O lucrare profund? ?i bine gândit?, o adev?rat? încântare pentru cititor. – Stefano Bolognini, Pre?edintele Asocia?iei Interna?ionale de Psihanaliz?
Cioburi de stele
Cioburi de stele
Kaufman Amie, Spooner Meagan
¥73.49
Pornind de la tendin?a natural? a copilului de a imagina roluri ?i de a construi pove?ti relevante pentru via?a sa interioar?, terapia prin joc este larg folosit? în abordarea problemelor psihice ale copiilor ?i adolescen?ilor. Cele 101 tehnici prezentate în acest volum ofer? psihologilor, educatorilor, dar ?i p?rin?ilor ?i pediatrilor un instrument eficient ?i neintruziv pentru a-i ajuta pe cei mici s?-?i verbalizeze emo?iile, s?-?i gestioneze furia, s? fac? fa?? pierderilor ?i doliului, dar ?i s? vindece vechi r?ni, cum sunt cele pricinuite de abuzuri ?i traume. Cartea include contribu?iile unor autorit??i mondiale în terapia prin joc, cu orient?ri variate, de la psihodinamic? la cognitiv-comportamental?. De asemenea, diversele tehnici, utile atât în evaluare, dar ?i în cur?, sunt grupate în ?apte sec?iuni: de la pove?ti vindec?toare ?i arte plastice la jocuri de grup ?i marionete. Copiii pot spune cu u?urin?? cum se simt cât? vreme este „doar în glum?“ sau doar „în joac?“. Mul?i copii se simt foarte confortabil ?i mai pu?in amenin?a?i când r?spund la întreb?ri într un format de joc, datorit? distan??rii pe care o simt fa?? de realitate. – Heidi Gerard Kaduson Piesele geometrice ale jocurilor de construit ofer? infinite posibilit??i: zgârie-nori, gr?dini zoologice, autostr?zi, aeroporturi, poduri, castele sau case ale dinozaurilor. Toate acestea asigur? copiilor un sentiment real de împlinire, care le optimizeaz? imaginea de sine ?i le satisface impulsul de st?pânire a mediului. – Charles E. Schaefer
Frica de boal?. Cum s? o ?n?elegem ?i s? o dep??im
Frica de boal?. Cum s? o ?n?elegem ?i s? o dep??im
Hans Morschitzky, Thomas Hartl
¥57.14
Imagineaz?-?i c? e?ti ?oferul unui autobuz din care to?i pasagerii, odat? urca?i, refuz? s? mai coboare. Mai mult, ei te încurc?, spunându-?i pe unde s? o iei, iar indica?iile lor sunt contradictorii. Când acel autobuz este chiar via?a ta, confuzia ?i nefericirea bat la u??. Iar pasagerii insisten?i, uneori agresivi, sunt vocile tale critice interioare, cele care te fac s? iei decizii de multe ori contrare propriilor interese. Vocea critic? interioar? î?i poate spune, de pild?, c? e?ti o persoan? neinteresant?, c? nu meri?i pozi?ia pe care te afli sau c? trebuie s? le faci tuturor pe plac. Exist? îns? ?i un revers al medaliei, ?i anume valorile sus?inute de vocea interioar?, precum altruismul sau nevoia de a reu?i. Aceast? carte te ajut? s?-?i recuno?ti vocea interioar?, sub ambele sale aspecte, ?i, prin „trucurile“ pe care ?i le împ?rt??e?te, s? o po?i gestiona cu succes, astfel încât s? nu-?i mai influen?eze într-un sens negativ atitudinea fa?? de propria persoan?, deciziile ?i comportamentul. Este o lectur? pl?cut? ?i incitant?, pres?rat? cu exemple din via?a de zi cu zi ?i cu tehnici u?or de pus în aplicare.
Marile minciuni nevinovate
Marile minciuni nevinovate
Liane Moriarty
¥81.67
Trebuie cu orice pre? s? treci examenul de admitere? Se cuvine ca so?ul sau so?ia ta s?-?i acorde mai mult timp? Este imperios necesar s? fii apreciat la serviciu? Desigur c? ??i dore?ti s? fie a?a ?i ar fi bine ?i pl?cut dac? aceste lucruri s-ar ?nt?mpla. Dar via?a nu se desf??oar? ?ntotdeauna dup? cum ne dorim noi. Vestea bun? este, ?ns?, c? tu ?i numai tu alegi cum s? te sim?i. Tu alegi dac? o situa?ie este o catastrof? sau o problem? obi?nuit? de via??, ce poate fi ?n?eleas? ?i dep??it?.Aceast? carte ??i ofer? numeroase tehnici ?i metode practice, u?or de aplicat, prin care s? po?i schimba felul ?n care te raportezi la evenimentele de zi cu zi, astfel ?nc?t ele s? devin? mai nuan?ate, mai suportabile, mai pu?in ?nfrico??toare. Utiliz?nd exemple din via?a oamenilor obi?nui?i, te invit? ?i pe tine, cititorule, s? redevii st?p?nul g?ndurilor ?i al vie?ii tale.
Femeile care au renun?at la b?rba?i
Femeile care au renun?at la b?rba?i
Karine Lambert
¥48.97
n ultima vreme, gndirea pozitiv a devenit o mod. Selectnd din via numai emoiile pozitive, cutnd cu ndrjire s evitm disconfortul i s obinem fericirea, oare nu ne privm pe noi nine de o parte din propriile triri Suntem fiine umane complexe, imperfecte, angelice i machiavelice deopotriv, nu doar nite mti cu zmbetul pe buze. Reacionm adesea cu mnie, cu team, ne ndoim de propriile capaciti sau recurgem la manipulare, agresivitate i grandomanie pentru a iei din anumite situaii. Bazat pe cercetri tiinifice recente, cartea de fa ne arat cum aceste aspecte ale noastre mai puin dezirabile ne ajut s fim mai adaptabili, s dm un randament mai bun, s gsim soluii la problemele cu care ne confruntm. Alegnd s ascundem sau s reprimm acele pri din noi pe care societatea tinde s le arate cu degetul, nu facem dect s renunm la resurse personale importante i la bucuria de a fi noi nine. Captivant, scris cu umor, presrat cu multe exemple, aceast carte ne dovedete c nimic din ceea ce purtm cu noi nu este de prisos. n cele din urm, aceasta este o carte care ne spune de ce fericirea ne poate ntrista i de ce mindfulness-ul ar putea fi supraevaluat. Partea luminoas a prii ntunecate ofer un set de argumente provocatoare, fundamentate tiinific, n sprijinul unei viei echilibrate. Dac nu ai citit-o nc, ar trebui s te simi vinovat –iar acest lucru va fi spre binele tu. -- Adam Grant Simt c am cinci noi superputeri dup ce am citit aceast carte. Se dovedete c, pentru a avea o via bun i satisfctoare, nu trebuie s ncercm s fim fericii, calmi sau optimiti tot timpul. Putem nva s folosim sentimentele inconfortabile precum mnia, anxietatea, vinovia, tristeea sau plictiseala pentru a fi mai buni, mai curajoi, mai istei, mai creativi i mai persuasivi. Partea ntunecat are ntr-adevr o parte luminoas i aceast carte ne nva cum s-o folosim, pentru a duce n mod real o via mai plin de sens. -- Jane McGonigal, PhD
Trenul orfanilor
Trenul orfanilor
Christina Baker Kline
¥73.49
ntreaga noastr via suntem n cutarea unui echilibru satisfctor i sntos ntre legturile simbiotice i puterea de-a aciona liber. ns gsirea justei proporii ntre dependen i autonomie devine extrem de dificil atunci cnd individul a trecut n primii si ani de via printr-o traum simbiotic“ la nivelul relaiei de ataament cu mama sau cu ali ngrijitori apropiai. Atunci cnd sugarul sau copilul mic nu obine de la mama sa iubirea, sigurana, protecia i cldura de care are absolut nevoie, el va cdea prad unor complicaii simbiotice“ care, n dezvoltarea sa ulterioar, vor lua forma unor comportamente adictive, anxioase sau chiar schizofrenice. Prin numeroase studii de caz, Ruppert demonstreaz n ce fel abordarea bazat pe constelaiile familiale – i mai specific pe constelarea inteniei“ – poate aduce autonomia i integrarea persoanelor traumatizate i afectate de un clivaj psihic timpu-riu. Datorit multiplelor forme ale complicaiilor simbiotice“ (din familii, dar i din organizaii sau chiar la nivel de naiune), cartea este de interes nu doar pentru psihotraumatologi, dar i pentru consilieri, terapeui ori sociologi i specialiti n asisten social.
Primul cerc (vol. 1)
Primul cerc (vol. 1)
Soljenițîn Alexandr
¥40.79
Misterul st?rne?te uimire, iar uimirea ?l face pe om s? vrea s? ?n?eleag?. – Neil ArmstrongAu existat cu adev?rat Atlantida ?i Lemuria? Cine a construit piramidele ?i ?n ce scop? C?t de avansat? era tehnologia culturilor antice?La aceste ?ntreb?ri ?i la multe altele cartea de fa?? ??i propune s? ofere r?spunsuri prin intermediul unor adev?rate autorit??i ?n domeniu.Erich von D?niken, celebrul autor al bestsellerului interna?ional Amintiri despre viitor, examineaz? piramidele egiptene, studiindu-le implica?iile astronomice ?i mesajele pe care erau menite s? le transmit?.Temerarul explorator al Americii antice, Frank Joseph, se ocup? de scandalurile arheologice ?i tentativele de suprimare a dovezilor, printre care ?pierderea“ de c?tre Muzeul Smithsonian’s a craniilor maya?e descoperite ?n insulele Aleutine.Philip Coppens, unul dintre comentatorii seriei Ancient Aliens de la History Channel, exploreaz? re?eaua celtic? de drumuri care poate fi pus? ?n leg?tur? cu o reproducere veche de 4 000 de ani a Atlantidei, realizat? pe sol.Savantul ?i exploratorul de mistere Oberon Zell-Ravenheart adun? laolalt? Gr?dina Edenului, Arborele Vie?ii, marele potop biblic, ?ncerc?nd s? descifreze misterul scufund?rii Lemuriei.Marie D. Jones ?i Larry Flaxman exploreaz? teoriile antice despre sunet ?i rezonan?? ?i ipoteza folosirii acestora ?n construirea megali?ilor ?i a piramidelor, precum ?i ?n atingerea st?rilor modificate ale con?tiin?ei.Jurnalistul Nick Redfern dezv?luie interesul st?ruitor al autorit??ilor SUA pentru trecutul nostru str?vechi, misterele religiei ?i artefactele enigmatice.Dovezi privind aceste mistere antice sunt pretutindeni – dac? ?tii ce s? cau?i.