购物车
个人中心
Journalism for Women: A Practical Guide
￥40.79
The secret significance of journalism: life (says the public) is dull. But good newspapers are a report of life, and good newspapers are not dull. A practical guide for those who are outside and would fain be inside, a newspaper office.
Antrena?i-v? ?i proteja?i-v? creierul. Mai mult? vitalitate cerebral?
￥48.97
Ce este o traum?? Putem s? o identific?m dup? ce a trecut ?ocul? Care sunt semnele ce ar trebui s? ne alerteze ?n s?pt?m?nile ?i lunile care urmeaz?? Care este impactul asupra memoriei ?i somnului? Ce trebuie ?tiut despre tehnicile care permit dep??irea crizei, ?ncep?nd cu interven?ia imediat? ?i termin?nd cu terapiile de lung? durat??Acela?i eveniment poate fi o traum? pentru un individ, dar nu ?i pentru un altul, ?n func?ie de diferen?ele de personalitate, de nivelul de preg?tire, de energia de care dispune individul pentru a face fa?? traumelor ?i de sprijinul acordat de anturaj ?n acel moment. ?in?nd cont de aceste realit??i, autorul propune un tablou clinic al traumei ?n trei faze (imediat?, postimediat? ?i am?nat?-cronic?) ?i demonstreaz? c? trauma nu poate fi redus? la tulburarea de stres posttraumatic. El trateaz? particularit??ile tabloului clinic ?n cazuri specifice, cum ar fi acela al copilului, al femeii care a fost victima unui viol ?i al salvatorului expus unui eveniment poten?ial traumatizant. ?n ceea ce prive?te domeniul terapeutic, acesta este explorat din perspectiva rezilien?ei, a interven?iei psihologice imediate, postimediate ?i a tratamentului fazei cronice.
Frica de boal?. Cum s? o ?n?elegem ?i s? o dep??im
￥57.14
Imagineaz?-?i c? e?ti ?oferul unui autobuz din care to?i pasagerii, odat? urca?i, refuz? s? mai coboare. Mai mult, ei te încurc?, spunându-?i pe unde s? o iei, iar indica?iile lor sunt contradictorii. Când acel autobuz este chiar via?a ta, confuzia ?i nefericirea bat la u??. Iar pasagerii insisten?i, uneori agresivi, sunt vocile tale critice interioare, cele care te fac s? iei decizii de multe ori contrare propriilor interese. Vocea critic? interioar? î?i poate spune, de pild?, c? e?ti o persoan? neinteresant?, c? nu meri?i pozi?ia pe care te afli sau c? trebuie s? le faci tuturor pe plac. Exist? îns? ?i un revers al medaliei, ?i anume valorile sus?inute de vocea interioar?, precum altruismul sau nevoia de a reu?i. Aceast? carte te ajut? s?-?i recuno?ti vocea interioar?, sub ambele sale aspecte, ?i, prin „trucurile“ pe care ?i le împ?rt??e?te, s? o po?i gestiona cu succes, astfel încât s? nu-?i mai influen?eze într-un sens negativ atitudinea fa?? de propria persoan?, deciziile ?i comportamentul. Este o lectur? pl?cut? ?i incitant?, pres?rat? cu exemple din via?a de zi cu zi ?i cu tehnici u?or de pus în aplicare.
Violen?a ?n ?coal?. Ajut?-?i copilul s?-i fac? fa??
￥48.97
Deseori, cei care solicit? ajutorul unui psihoterapeut nu sunt doar ?n c?utarea unor solu?ii pentru conflictele care ?i fr?m?nt?, ci simt c? au nevoie de un nou ?nceput pentru c? undeva, ?n interior, exist? un defect care trebuie reparat, un defect care a ap?rut ?n rela?iile cu ceilal?i. ?n Defectul fundamental, M. Balint ofer? at?t o descriere a personalit??ii umane ?n termeni rela?ionali, ?n care aceast? arie a defectului fundamental ??i are un loc definit de rela?iile bipersonale primare, c?t ?i o ilustrare a modalit??ii de a repara acest defect fundamental ?i de a oferi pacientului ?ansa unui nou ?nceput. Pentru autor, defectul fundamental reflect? consecin?ele actuale ale unor experien?e traumatice timpurii ?n rela?ia bipersonal? care pot fi retr?ite ?i vindecate pe cale analitic?, chiar dac? vindecarea las? o cicatrice. ?n abordarea sa, Balint recunoa?te importan?a aportului ambilor participan?i pentru rezultatul tratamentului ?i atrage aten?ia asupra contribu?iei terapeutului la desf??urarea procesului terapeutic. Pentru a crea atmosfera necesar? desf??ur?rii acestui proces, este necesar ca terapeutul s? fie flexibil emo?ional ?i s?-i permit? pacientului s? regreseze la nivelul defectului fundamental pentru a reveni, apoi, capabil s? aib? o rela?ie de obiect diferit?, mai matur?, cu cei din jur.
G?ndirea economic? rom?neasc? despre industrializare
￥57.14
Ce putem ?ti despre via?a de apoi? Ce se ?nt?mpl? cu cei dragi? Cum se face trecerea ?n lumea cealalt?? Ce se ?nt?mpl? cu sufletul nostru? Lisa Williams este cunoscut? ?i apreciat? ?n toat? lumea ca medium ?i clarv?z?toare cu extraordinare capacit??i de a lua leg?tura cu cei dragi, care au trecut ?n lumea de dincolo. Dac? vre?i s? ?ti?i ce s-a ?nt?mplat cu cei pleca?i dintre noi, sau s? descoperi?i adev?rul despre calea urmat? de sufletele lor, cartea de fa?? ne asigur? c? moartea nu este finalul, ci mai degrab? trecerea c?tre lumea cealalt? – un t?r?m pe care trebuie s?-l respect?m ?i de care nu ar trebui s? ne temem. Folosindu-se de puterile ei unice de mediu ?i de clarv?z?toare, autoarea ne ofer? relat?ri directe cu privire la: propria ei experien?? de moarte clinic? ?i revela?iile pe care aceasta i le a prilejuit despre lumea cealalt?;schimburile de mesaje dintre ea ?i spiritul ei c?l?uzitor, precum ?i planurile spirituale superioare pe care acesta i le-a ar?tat;calea c?tre via?a de apoi ?i reincarnare.
Ho?ul interior. Psihologia furtului ?i a pierderii
￥73.49
Ce se ascunde oare în spatele comportamentelor noastre? Ce for?e tainice ne mân? ac?iunile de zi cu zi? Un b?rbat nu reu?e?te s? se implice în nicio rela?ie amoroas? de lung? durat? cu o femeie — s? aib? el o orientare sexual? diferit?? O femeie, de?i are toate semnele c? partenerul îi este infidel, pare s? nu poat? observa ce se întâmpl? chiar sub ochii ei — oare s? fie chiar atât de naiv?? Un tat? î?i reneag? fiica atunci când aceasta se m?rit? cu un b?rbat de alt? religie — s? fie convingerile sale religioase mai puternice decât dragostea fa?? de propriul copil? Povestirile din aceast? carte ne deschid o fereastr? nu numai spre lumea l?untric? a protagoni?tilor ?i spre ceea ce se petrece într-un cabinet de psihanaliz?, ci ?i spre propria noastr? via??, ce poate purta, la rândul ei, sensuri ascunse. A-?i împ?rt??i tr?irile ?i a asculta cap?t? astfel noi valen?e, capabile s? duc? la o în?elegere profund? ?i la schimbare. Ele sunt istorii de caz din experien?a psihanalitic? a autorului, pove?ti ale pacien?ilor, redate într-un limbaj simplu, accesibil cititorului nefamiliarizat cu psihanaliza. Sensurile ascunse ale vie?ii este o carte ce te captiveaz? înc? de la primele pagini. O carte frumos scris? ?i plin? de înv???minte... o serie de capitole scurte, p?trunz?toare, care se citesc ca o combina?ie de Cehov ?i Oliver Sacks. – New York Times Atunci când nu putem g?si o cale de a ne rosti povestea, povestea ne roste?te pe noi, vis?m aceste pove?ti, dezvolt?m simptome sau ne vedem ac?ionând în feluri pe care nu le în?elegem ?Uneori schimbarea vine nu pentru c? ne propunem s? ne vindec?m sau s? repar?m rela?ia noastr? cu via?a; uneori ne schimb?m când repar?m rela?ia noastr? cu pierderea, cu uitarea, cu moartea. – Stephen Grosz
Psihoneuroimunologie uman?
￥122.54
Te-ai g?ndit vreodat? c? ?i-ai putea reprograma creierul astfel ?nc?t s? devii un lider mai eficient? ?i aceasta, f?r? s?-?i ?ncarci programul ?i a?a aglomerat. Doar o mic? schimbare ?n stilul t?u de via??, ?n activit??ile pe care le faci oricum zilnic, poate aduce o transformare de propor?ii ?n via?a ta profesional? ?i personal?. Iar aceast? schimbare se nume?te mindfulness, con?tientizarea momentului prezent, aten?ia concentrat? clip? de clip? pe aici ?i acum. Matt teney ?i tim gard ??i vor ar?ta c? po?i, practic?nd mindfulness, s? devii mai inovativ, s? atragi ?i s? men?ii ?n echipa ta colegi dedica?i, s?-?i dezvol?i inteligen?a emo?ional? necesar? pentru a crea o cultur? a ?nving?torului, s? fii un lider care-i inspir? pe ceilal?i. Este o carte din care vei ?nv??a c? te po?i schimba remodel?ndu-?i creierul, f?c?nd acelea?i lucruri ca ?i p?n? acum, ?ns? ?ntr-un mod diferit, ce-?i va deschide noi perspective asupra vie?ii. Matt Tenney este antreprenor, autor, speaker ?i consultant ?n mediul de afaceri. Tim Gard, doctor ?n neuro?tiin?e, speaker ?i instructor de mindfulness.
A Beginner's Psychology: Psychology: What it Is and What it Does?
￥28.29
It is an acknowledged fact that we perceive errors in the work of others more readily than in our own.?—Leonardo da Vinci??In this Beginner's Psychology I have tried to write, as nearly as might be, the kind of book that I should have found useful when I was beginning my own study of psychology. That was nearly thirty years ago; and I read Bain, and the Mills, and Spencer, and Rabier, and as much of Wundt as a struggling acquaintance with German would allow. Curiously enough, it was a paragraph in James Mill, most unpsychological of psychologists, that set me on the introspective track,—though many years had to pass before I properly understood what had put him off it. ??A book like this would have saved me a great deal of labour and vexation of spirit. Nowadays, of course, there are many introductions to psychology, and the beginner has a whole library of text-books to choose from. Still, they are of varying merit; and, what is perhaps more important, their temperamental appeal is diverse.?I do not find it easy to relate this new book to the older Primer,—which will not be further revised. There is change all through; every paragraph has been rewritten. ??The greatest change is, however, a shift of attitude; I now lay less stress than I did upon knowledge and more upon point of view. The beginner in any science is oppressed and sometimes disheartened by the amount he has to learn; so many men have written, and so many are writing; the books say such different things, and the magazine articles are so upsetting!
Sezonul accidentelor
￥65.32
Prin ce difer? cre?terea b?ie?ilor de aceea a fetelor? Sunt predispu?i b?ie?ii no?tri afla?i la pubertate sau la adolescen?? s? intre ?n mai multe buclucuri dec?t fetele de aceea?i v?rst?? Cum ne putem ajuta fiii s? str?bat? cu bine aceste perioade ?i s? se maturizeze f?r? a le ?tirbi masculinitatea ?n devenire??ntr-o societate ?n care femeile sunt considerate categorie marginalizat? ?i privite ca poten?iale victime, b?ie?ii, ulterior b?rba?ii, ajung s? fie privi?i ca poten?iali agresori. Astfel, discrepan?a social? nu se reduce, ci se ad?nce?te. Cum ar fi, ?ns?, ne propune autorul acestei c?r?i, s? pornim de la premisa c? b?ie?ii sunt structura?i diferit, c?, de-a lungul mileniilor, au evoluat av?nd nevoi, scopuri ?i comportamente diferite de cele ale fetelor? ?n loc s? ?ncerc?m s?-i schimb?m, ?ncadr?ndu-i ?ntr-un tipar feminin, putem ?ncepe prin a-i ?n?elege ?i a le oferi acel cadru de dezvoltare de care au nevoie pentru a deveni b?rba?ii pe care ni-i dorim: puternici, protectori, devota?i.?
Trei mii de semne. Jurnal de scriitor
￥106.19
Ce ne ?ndeamn? s? r?vnim la acele lucruri care nu ne apar?in, devenind invidio?i, sau chiar s? ni le ?nsu?im uneori, nesocotind, astfel, unul dintre principiile morale esen?iale? Avem oare de-a face cu un atribut uman primar, mai mult sau mai pu?in ?mbl?nzit de-a lungul veacurilor??n mituri ?i basme, furtul ?i pierderea sunt prezente ca mecanisme declan?atoare ale unor serii de evenimente fatidice sau, din contr?, ca germeni ai unei noi stabilit??i, superioar? celei anterioare. Trec?nd dincolo de simpla nara?iune a acestora, cartea de fa?? ne dezv?luie, printr-o fin? analiz? psihologic?, aspectele, motiva?iile, ra?iunile interioare ale ho?iei, acelea care scap? adesea privirii moralizatoare, precum ?i ?n?elesurile ascunse ale pandantului s?u, pierderea.Ho?ul interior este o lectur? util? ?i ?n acela?i timp pl?cut? pentru psihologi, psihoterapeu?i, asisten?i sociali, avoca?i ?i, totodat?, pentru to?i aceia care doresc s? ?n?eleag? ra?iunile ascunse ale comportamentelor respinse, ?n general, de societate.?Un mit esen?ial despre ho?ie este povestea L?nii de Aur. Aceast? legend? are cel pu?in 3000 de ani ?i reprezint? o prim? ilustrare a furtului unui lucru de pre?. [...] Studiind acest mit, vom vedea c? Iason, eroul compromis, se comport?, ?n parte, ca un adolescent care ?nc? nu s-a maturizat ca b?rbat, ca un t?n?r ce consider? c? i se cuvinte totul ?i care nu-?i poate recunoa?te limit?rile. Viitoarea sa so?ie, Medeea, ??i ucide mai t?rziu copiii f?cu?i cu Iason, pentru a evita ru?inea pierderii statutului ei ?i pentru a-?i afirma propria idee de justi?ie ?n fa?a nedrept??ii lui Iason, pe care ea o resimte ca pe o priva?iune. ?ns? lunga lor poveste mai con?ine ?i o alt? ?ntrebare: c?nd ho?ia opre?te brutal procesul de individuare?“ – Robert TyminskiSt?team ?n cabinetul meu de la ?coal?, c?nd a intrat o profesoar? ?i mi-a spus: ?A f?cut-o din nou.? Am ?ntrebat cine a f?cut-o din nou, iar ea mi-a replicat: ?Kyle. A furat ceva din po?eta mea,dar una dintre celelalte profesoare l-a prins dup? aceea, c?nd ?ncerca sa ascund? ce a luat ?n ghiozdan.? Am ?ntrebat ce furase ?i mi-a r?spuns: ?Rujul. La fel ca data trecut?.? A continuat: ?E un ho? de farduri. Din toate lucrurile de furat, el e obsedat de farduri. M?car ?tim, ?n sf?r?it, cine tot lua rujurile.? La vremea aceea, Kyle avea doar 5 ani.“ – Robert Tyminski
Fata care s-a jucat cu focul. Millennium 2
￥106.19
B?rbatul care caut? s?-?i reg?seasc? mama ?n partenerele sale este etichetat imediat drept ?b?ie?elul mamei“. Iar despre femeia care prefer? s? umble doar cu b?rba?i mult mai ?n v?rst? se spune c? n-a reu?it s? se ?desprind? de tat?l ei“. De?i, ini?ial, complexele materne ?i paterne se dezvolt? ca un r?spuns pozitiv ?n rela?ia cu p?rin?ii, aceste leg?turi extrem de str?nse pot deveni un obstacol pentru maturizarea psihic?, mai precis pentru felul ?n care ne construim o imagine de sine, pentru rela?iile de cuplu, dar ?i pentru eficien?a ?n profesie.Format? ?n psihologie analitic?, Verena Kast descrie c?ile prin care ne putem elibera de impactul negativ al acestor complexe (materne ?i paterne), rec??tig?ndu-ne autonomia, fericirea ?i bucuria intimit??ii al?turi de cei dragi.Meritul c?r?ii este c? ofer? o descriere sistematic? a complexelor parentale (discutate ini?ial de Jung) ?i c?, spre deosebire de conota?iile patriarhale freudiene, revalorizeaz? complexul matern, asociat ?n prip? exclusiv cu o semnifica?ie negativ?.Desprinderea la timp de complexele personale materne ?i paterne este esen?ial?. Multe probleme din domeniul rela?iilor personale, dar ?i din acela al zonei politice ?in de faptul c? desprinderile necesare nu s au produs. Scopul procesului de desprindere ar fi s? ?nv???m s? sim?im propriile noastre afirma?ii —?n loc de afirma?iile mamei ?i ale tat?lui —, propriile noastre sentimente fa?? de o anumit? situa?ie, ?n locul sentimentelor care deriv? din complexe.No?iunea de ?complex“ este fundamental? ?n psihologia jungian?. Nu e de mirare c? ?n descrierea analizan?ilor revin necontenit observa?ii precum: ?El are un complex matern pozitiv“. Sau: ?Ea are un complex patern extrem de dominant“. La astfel de complexe se refer? mereu psihologia jungian?, descriind cazuri individuale sau ?ncreng?turi de cazuri; complexele materne ?i paterne ?ns? nu au fost ?nc?, dup? ?tiin?a mea, prezentate ?ntr o perspectiv? de ansamblu. Este ceea ce a? vrea s? recuperez prin aceast? carte.“
Ce tip de carier? ?i se potrive?te? Cum s?-?i g?se?ti cariera perfect?
￥90.84
Trei sferturi dintre elevii rom?ni se tem de comportamentul agresiv al colegilor, ?n vreme ce Rom?nia se afl? printre primele locuri ?n clasamentul interna?ional al violen?ei ?colare, potrivit studiilor OMS realizate ?n 37 de ??ri.Cartea de fa?? ofer? p?rin?ilor ?ngrijora?i solu?ii practice pentru a-?i ajuta copiii s? nu se lase teroriza?i de colegii de ?coal?. Ve?i afla cum s?-i ajuta?i pe cei mici s? stopeze din fa?? orice tentativ? de intimidare, dar ?i cum s? colabora?i eficient cu ?coala, autorit??ile sau p?rin?ii altor elevi. Cu ajutorul unor minidialoguri, al jocurilor de rol ?i al unor sfaturi intuitive, copiii vor ?nv??a cum s? citeasc? limbajul nonverbal al b?t?u?ilor, cum s?-?i p?streze cump?tul ?i s? fie asertivi, dar ?i c?nd e cazul, s? apeleze la persoanele cu autoritate. Pe de alt? parte, p?rin?ii sunt ?ncuraja?i s? asculte cu aten?ie ?i f?r? o atitudine moralizatoare ce au de spus copiii, tocmai pentru a pre?nt?mpina din vreme posibilele traume sau depresii ale elevilor exclu?i, intimida?i, persecuta?i sau batjocori?i pe internet.
Fiicele tat?lui, fiii mamei. C?i de ie?ire din complexele paterne ?i materne
￥57.14
E.A. Bennet l-a ?nt?lnit pentru prima dat? pe Jung la ?nceputul anilor 1930 iar, ?ntre 1935 ?i 1961, cei doi au men?inut un contact ne?ntrerupt. Relat?rile ?nt?lnirilor, adunate ?n aceast? carte, ofer? o imagine mai pu?in cunoscut? a vie?ii ?i a g?ndirii lui Jung ?i reflect? impresii despre existen?a de zi cu zi, despre stilul s?u de via?? natural, spontan. Cartea ne invit? s? facem un exerci?iu de imagina?ie: s? ni-l ?nchipuim pe Jung pe malul lacului, ?n gr?din?, ?n intimitatea camerei de studiu, ?nconjurat de familie ?i de colaboratorii apropia?i, la Bollingen sau la Küsnacht, discut?nd despre r?zboi, religie, prelegerile ?inute de la Yale, despre Freud ?i psihanaliz?, vindecare prin psihanaliz?, despre simboluri ?i con?inuturile incon?tientului, umbr?, sincronicitate, arhetipuri, tipurile psihologice ?i hipnoz?.?Seara, dup? prelegerea mea ?i dup? cina t?rzie luat? cu prietenii, m-am ?ntors la Küsnacht la ora 10:15. Mi-a deschis doamna Jung ?i mi-a spus c? erau ?n bibliotec?. C.G. st?tea pe scaunul lui obi?nuit, l?ng? fereastr?, sub lampadar. P?rea ceva mai b?tr?n ?i pu?in obosit, dar era plin de via?? ?i, ca ?ntotdeauna, a deschis un subiect. Voia s? ?tie c?te revendic?ri sunt ?n Tat?l Nostru, deoarece scria despre aceasta (corecta, cred, ?palturile la cartea sa despre Iov). Am spus c? erau mai degrab? cerin?e sau solicit?ri dec?t revendic?ri, iar el a fost de acord, cerin?e era cuv?ntul potrivit. ?D?-ne nou? ast?zi p?inea noastr? cea de toate zilele?, nu o p?ine oarecare, ci lucrul dup? care ne c?l?uzim vie?ile. El prefera formularea Sf?ntului Ieronim.“?C.G. a spus c? ?i pl?cea s?-?i bea cafeaua de la micul dejun pe ?ndelete —?Apoi voi prinde via?? f?r? grab?. ‘Omnis festinatio a parte diaboli est’, a citat el ?n limba latin? —orice grab? vine de la diavol?. Este o veche zical? alchimic?. L-am ?ntrebat din nou despre modelul de pe fa?a lui Mercur, sculptat pe piatra de l?ng? turn. ?Ajunsesem ?ntr-un mare impas c?nd am scris despre sincronicitate —mi-a spus el —la partea despre statistic?. Apoi am v?zut acel chip ?n piatr?, mi-am pus h?rtiile deoparte, mi-am luat sculele ?i l-am cioplit. Era ho?ul de Mercur.? A continuat: ?Alchimi?tii cuno?teau acest blocaj, iar ei ?l numeau adesea pe Mercur, bufonul?.“
Ultimul imperiu
￥90.84
Sandplay reprezint? o abordare terapeutic? eficient? ?i accesibil? de vindecare a persoanei ?n ?ntregul ei. Baz?ndu-se pe vaste cuno?tin?e de mitologie ?i folclor, dar mai cu seam? pe dezvolt?rile analizei jungiene, autoarea explic? felul ?n care imaginile ?n nisip contribuie la autoreglarea psihicului, iar interpretarea simbolurilor spa?iale ajut? la clarificarea ?i dep??irea blocajelor interioare. La fel ca pictura, analiza viselor sau imagina?ia activ?, modelarea ?n nisip are meritul de a aduce ?ntr-un spa?iu imaginar procese incon?tiente ?i emo?ii nespuse, care sunt mult mai greu de accesat ?n urma unei simple ?cure prin vorbire“. Prin coimplicarea trup ?i suflet ?n jurul cutiei cu nisip, analistul ?i pacientul ob?in o imagine concret? a evolu?iei rela?iei terapeutice, dar mai ales desc?tu?eaz? capacitatea pacientului de autovindecare.Volumul include o serie de istorii de caz, dar ?i ilustra?ii fotografice ?i sfaturi practice pentru psihologii care sunt tot mai interesa?i de metoda sandplay. Pe l?ng? virtu?ile sale vindec?toare, terapia prin jocul cu nisip serve?te ?i diagnostic?rii, put?nd fi utilizat? at?t pentru adul?i, c?t ?i pentru copii.?Tehnica jocului cu nisip i se potrive?te lui Ruth Ammann ca o m?nu??.“ (Verena Kast)
Regatul umbrelor
￥65.32
Cititorule, aceasta nu este o carte cu promisiuni ?i re?ete pentru o via?? paradiziac? ?i extatic?. Celebrul psihiatru Christophe André nu pozeaz? aici ?ntr-un guru al g?ndirii pozitive sau al panseurilor din categoria ?prive?te partea plin? a paharului“. ?n schimb, psihoterapeutul parizian propune, cu ?armu-i literar, o carte inspirat? de peripe?ii din via?a sa cotidian?, asezonate cu sugestii utile ?i informa?ii de ultim? or? din psihologia pozitiv?. Prin acest ?abecedar“ al ?ncrederii, recuno?tin?ei ?i optimismului, ave?i acces la termenii esen?iali ai vocabularului fericirii. F?r? s? promit? o beatitudine eterna ?i totala, aceast? carte de ?nv???tur? sufleteasc? ofer? defini?ii, pove?ti de via??, sfaturi ?i exerci?ii prin care v? pute?i ini?ia ?n ??tiin?a fericirii“. Termenii mai ?tehnici“ (precum ?rezilien??“, ?euforie“ sau ?habituare hedonist?“), dimpreun? cu metaforele surprinz?toare (de tipul ?n?t?r?ilor zen“ sau ?brut?resei z?mbitoare“) v? vor acompania ?n drumul c?tre o via?? mai ?mplinit?, mai senin? ?i mai ?n?eleapt?.
Feti?a care nu z?mbea niciodat?
￥65.32
Imagini mi?c?toare. Reflec?ii psihanalitice asupra filmului Experien?a vizion?rii de filme – oricât de pl?cut?, mi?c?toare, instructiv?, însp?imânt?toare sau palpitant? ar putea fi – se îmbog??e?te prin sensurile noi ?i neb?nuite oferite de interpretarea psihanalitic?. „Imagini mi?c?toare: Reflec?ii psihanalitice asupra filmului“ ofer? cititorilor un asemenea punct de vedere într-un limbaj accesibil, bine documentat de Andrea Sabbadini, care se bazeaz? nu doar pe teoria psihanalitic?, ci ?i pe experien?a sa clinic? pentru a explora aportul incon?tientului în formarea personalit??ii ?i a comportamentului personajelor din film ?i pentru a interpreta lumea lor interioar? ?i conflictele emo?ionale generate de vicisitudinile vie?ii. Dep??ind încerc?rile psiho-istorice superficiale de a analiza cinea?tii prin produsele lor sau a aplica concepte psihanalitice în film, Sabbadini demonstreaz? cum atât cinematograful, cât ?i psihanaliza pot beneficia de un dialog reciproc interdisciplinar plin de substan??. Cartea prezint? un interes în special pentru cinefili, psihoterapeu?i, studen?i ?i istorici de film. „Imagini mi?c?toare“ de Andrea Sabbadini, o carte str?lucit?, este scris? într-un stil limpede ?i l?muritor. Filmele analizate merg de la cele cu con?inut recunoscut psihanalitic (precum Spellbound/Fascina?ie) pân? la cele mai degrab? latent psihologice (de exemplu Kes). Interpretarea sa original? ?i provocatoare este un amestec irezistibil de cunoa?tere psihanalitic? profund? ?i încântare cinematografic? pur?. Adesea c?r?ile despre film ?i psihanaliz? sunt opace sau greoaie. Imagini mi?c?toare reprezint? o excep?ie minunat?. – Peter William Evans, Queen Mary University, Londra O pasional? poveste de dragoste între Psihanaliz? ?i Film este prezentat? în aceast? carte ca o apoteoz? conving?toare ?i splendid?. Andrea Sabbadini, analist britanic remarcabil ?i organizator al Festivalului de Film European ?i Psihanaliz?, care se ?ine la Londra din 2000, î?i demonstreaz? competen?a ?i entuziasmul molipsitor abordând un subiect palpitant. O lucrare profund? ?i bine gândit?, o adev?rat? încântare pentru cititor. – Stefano Bolognini, Pre?edintele Asocia?iei Interna?ionale de Psihanaliz?
Cioburi de stele
￥73.49
Pornind de la tendin?a natural? a copilului de a imagina roluri ?i de a construi pove?ti relevante pentru via?a sa interioar?, terapia prin joc este larg folosit? în abordarea problemelor psihice ale copiilor ?i adolescen?ilor. Cele 101 tehnici prezentate în acest volum ofer? psihologilor, educatorilor, dar ?i p?rin?ilor ?i pediatrilor un instrument eficient ?i neintruziv pentru a-i ajuta pe cei mici s?-?i verbalizeze emo?iile, s?-?i gestioneze furia, s? fac? fa?? pierderilor ?i doliului, dar ?i s? vindece vechi r?ni, cum sunt cele pricinuite de abuzuri ?i traume. Cartea include contribu?iile unor autorit??i mondiale în terapia prin joc, cu orient?ri variate, de la psihodinamic? la cognitiv-comportamental?. De asemenea, diversele tehnici, utile atât în evaluare, dar ?i în cur?, sunt grupate în ?apte sec?iuni: de la pove?ti vindec?toare ?i arte plastice la jocuri de grup ?i marionete. Copiii pot spune cu u?urin?? cum se simt cât? vreme este „doar în glum?“ sau doar „în joac?“. Mul?i copii se simt foarte confortabil ?i mai pu?in amenin?a?i când r?spund la întreb?ri într un format de joc, datorit? distan??rii pe care o simt fa?? de realitate. – Heidi Gerard Kaduson Piesele geometrice ale jocurilor de construit ofer? infinite posibilit??i: zgârie-nori, gr?dini zoologice, autostr?zi, aeroporturi, poduri, castele sau case ale dinozaurilor. Toate acestea asigur? copiilor un sentiment real de împlinire, care le optimizeaz? imaginea de sine ?i le satisface impulsul de st?pânire a mediului. – Charles E. Schaefer
Casa de vacan??
￥73.49
Cum am putea ?n?elege sensibilitatea crescut?, irascibilitatea, vulnerabilitatea, sugestibilitatea, egoismul, apeten?a pentru fantastic, ?nstr?inarea de realitate, dorin?a de a domina, r?utatea, bun?tatea care duce p?n? la sacrificiu, cochet?ria, la?itatea ?i frica unor oameni pe care ?i ?nt?lnim ?n cabinet sau ?n via?a de zi cu zi???n cartea de fa??, Alfred Adler ne ofer? un r?spuns: din sentimentul de inferioritate din copil?rie se na?te o intens? dorin?? de putere care ajunge ?n cele din urm? s? fie limitat? ?i s? se piard? sub presiunea cerin?elor societ??ii ?i a semnalelor lansate de c?tre sentimentul social. Astfel, ?ntregul tablou al nevrozei ?i toate simptomele acesteia sunt influen?ate, ba chiar determinate, de un iluzoriu scop final care ar aduce cre?terea stimei de sine.
Inocen?ii
￥73.49
Ea ?i el... c?nd sunt ?mpreun? iese cu sc?ntei, c?nd sunt desp?r?i?i, se caut? unul pe cel?lalt. Ce ?i deosebe?te? Ce transmite ea ?i ce transmite el, prin postura corpului, mimic?, voce, comportament? De unde vin toate aceste diferen?e, ne-am n?scut cu ele sau le-am ?nv??at pe parcursul vie?ii? Sunt ?ntreb?ri care ne intrig?, care ne macin? uneori, atunci c?nd iubitul sau iubita pare s? nu ?n?eleag? ce dorim sau c?nd, ?n situa?iile sociale, suntem minimaliza?i de cei din tab?ra sexului opus.Ba nu, ba da!?este mai mult dec?t un simplu ghid prin labirintul stilurilor diferite de comunicare ale femeilor ?i b?rba?ilor. Bazat? pe studii ?tiin?ifice, dar ?i pe exemple din via?a de zi cu zi,?Ba nu, ba da!?este cartea care ??i spune ce s? faci: unde ?i c?t trebuie s? schimbi, astfel ?nc?t ne?n?elegerile dintre tine ?i el sau dintre tine ?i ea s? ajung? de domeniul trecutului. Iar rela?iile armonioase sunt fundamentul ?mplinirii ?n cuplu ?i al succesului ?n carier?!?
Jocul ?i fuga
￥102.19
Prin?esa Diana. Aparatele de fotografiat ?n?fac? r?m??i?ele automobilului scof?lcit. Cineva fotografiaz? o b?ltoac? de s?nge. Altcineva are inspira?ia s? surprind? o m?n? ?ns?ngerat?. A cui, nu mai are importan??. Iar m?ine imaginea ei ?n acest cadru va fi ?nf??i?at? aproape ca m?na destinului, care ?a ?ntrerupt via?a celei mai frumoase ?i pline de mister prin?ese.“ Gianni Versace. O cas? orbitor de alb? ?n Miami Beach, pe trepte se ridic? un om bronzat, bine f?cut, ?mbr?cat ?ntr?un r?nd de haine scumpe, de culoare deschis?. Un t?n?r se repede spre el ?i?l ?mpu?c? din fa??. ?i din nou luminile reflectoarelor, fotografii, reportaje ?i bine?cunoscuta m?n? a destinului, care ?a ?ntrerupt str?lucitoarea via?? a amatorului de pornografii, ?ig?ri de foi ?i b?rba?i“. Au mai fost John Kennedy, starul de cinema Marilyn Monroe, frumosul ?i nep?s?torul Elvis Presley, re?inutul ?i enigmaticul John Lennon ?i arhiducele Franz Ferdinand. Ce?i une?te pe to?i ace?ti oameni? Ei s?au dovedit de prisos ?n jocul misterios al nu se ?tie cui. Al cui oare? De ce s? faci o icoan? dintr?un om ale c?rui via?? ?i activitate au fost for?a motrice a politicii, filmului, muzicii, ba chiar ?i a istoriei?
?kút
￥71.69
Destinul, s?n?tatea ?i fericirea reprezint? concepte inseparabile. Este foarte posibil ca acestea s? reprezinte diferite versiuni ale aceluia?i ?ntreg, c?tre care tinde fiecare dintre noi pe parcursul vie?ii. ?n aceast? carte, Iurie Zemun – un mag contemporan – va povesti despre tainele Haosului ?i tehnicile magiei, care func?ioneaz? ?n spa?iul misterios al oportunit??ilor. Oportunit??ile Haosului reprezint? baza psiho-tehnologiei Eterling-ului, care reune?te tehnicile antice ale ?amanilor, metodele eficiente ale tehnologiei neuro-lingvistice ?i noua viziune a lumii, oferit? de fizica cuantic? contemporan?. Acesta este drumul c?tre s?n?tate, fericire ?i dragoste. Eterling-ul va schimba via?a dumneavoast?: acea lupt? continu? va fi ?nlocuit? cu un joc captivant, care, f?r? ?ndoial?, va deveni atractiv ?i pl?cut.
