Cartea v? propune spre lectur? o sum? de eseuri inedite, inspirate de la chestiuni cvasi-cotidiene sau rezultate din c?ut?ri la care ne ducem mai rar cu gândul. În plus, atât pentru condimentarea experien?ei de lectur?, cât mai ales pentru democratizarea conceptului de antropologie (în jurul c?ruia graviteaz? prozele din cuprins), seria de eseuri – fuzionând idei de psihologie, sociologie ori de filosofie – este punctat? (ini?ial, median ?i final) cu câte o proz? fic?ional? din seria interpret?rilor speculativ-antropologice de mituri ?i legende populare (aici fiind vizate baladele "Monastirea Arge?ului" ?i "Miori?a"), serie de autor început? odat? cu cartea "Întoarcerea fratelui risipitor" (Editura Europress, Bucure?ti, 2014). Volumul de fa?? aduce cititorului un amalgam de provoc?ri pentru minte ?i pentru inim?, într-un melanj pastelat, sus?inut pe tot parcursul de împletitura a trei filoane esen?iale: auto-ironie, umilin?? ?i duio?ie. De altfel, ideea de smerenie – atât cea subiectiv? cât ?i cea extins? la întreaga specie – constituie aici o reiterare definitorie. Parcurgerea c?r?ii se poate dovedi o experien?? deosebit? atât pentru cititorul pasionat de beletristic? cât ?i pentru cel atras de eseistica de idei. Profunzimile ?i perspectivele vor surprinde adesea.

n condiiile unei crize a lucrrilor de sintez, monografia marelui crturar Nicolae Balota despre literatura german, constituie un model de analiz a uneia dintre cele mai majore culturi ale lumii. Cartea apare pentru prima dat n colecia Ediii definitive.

Been There, Noted That features 54 personal-experience essays by novelist Stephen Geez. Written from 1994 to 2010, all are based on true experiences, observations, and opinions. Each features original artwork or photography by contributor-members of Fresh Ink Group, including many fan favorites. The majority of the essays and the full-color versions of their images have appeared at StephenGeez.com. Some were published elsewhere—often in varying versions—including magazines, newspapers, journals, other websites, and a Chicken Soup book. Many of these essays and their art are have never been posted, appearing in this anthology for the first time. Some of the images used in earlier editions have been replaced with new ones for this 2018 re-issue and the new first-time hardcover edition. All 54 essays have been assembled in response to loyal readers asking for a collection in book form. Some essay topics may well resonate with you more than others. Some likely will remind you of people who might appreciate your thinking of them as you pass along these sentiments. Three essays convey direct messages you could bookmark and share: appreciation for friendship, birthday wishes, and graduation congratulations. Four offer remembrance, tributes to people Geez has lost, a way to share our search for meaning as we grieve. If you enjoy this collection, please visit the website and refer your friends and family. Look for the latest material and encores of older classics at the site. Discover Geez novels, heartfelt tales in a variety of genres, all crafted to make us think. Share your thoughts on these essays and other Geez projects via the Contact form through the site. Learn more about Fresh Ink Group’s writers, artists, photographers, experts, and more books at FreshInkGroup.com. Authors can find information and support at GeezWriter.com and GeezandWeeks.com. These narratives range from cautionary tales to poignant pokes at our uniquely human foibles, but all offer chances to celebrate who we are and how much we mean to each other.

Celebrul, iubitul ?i controversatul profesor de filozofie Ion Petrovici a avut o via?? fracturat?. ?ntr-o vreme, a urcat p?n? pe Everestul performan?ei ?i al recunoa?terii publice, de unde, atunci c?nd istoria s-a virusat de o ideologie apocaliptic?, s-a pr?bu?it direct ?n groapa Marianelor – b?ntuit? de tot felul de silnicii ?i nes?buin?e. Mult? vreme s-a am?git cu ?n?elesul m?ng?ietor al filosofiei (De consolation philosophie), a?a cum i-l h?r?zise cei vechi, dar s-a ?i ?nfiorat de mizeriile ei, atunci c?nd a v?zut-o dec?zut? ?n condi?ia de surogat ideologic. Oare trebuia, dup? ce-a privit lumea prin sp?rtura pe?terii lui Platon, s-o p?ndeasc? ?i din spatele gratiilor ?i-a z?voarelor trase? Vremurile noi, r?scolnice, l-au g?sit total nepreg?tit. Glasul s?u, obi?nuit s? peroreze ?n aule universitare, ?n Camer?, ?n Academie, ?n cadrul unor fastuase reuniuni interna?ionale a fost, pentru multe decenii, obligat la t?cere. […] Paginile memorialistice reproduse de noi ?n aceast? carte reprezint? doar o diviziune (cap. VIII) dintr-o lucrare mai elaborat? ?i necunoscut?. Nu ?tim unde se g?sesc restul paginilor, dar n?d?jduim c? de?in?torul lor s? g?seasc? o formula de punere ?n circula?ie public? a ?ntregului material pentru a putea reconstitui o perioad? important? din via?a sa ?i, implicit, din istoria acestei ??ri. Dup? c?te putem estima, perioada circumscris? de aceste amintiri sub?ntinde anii cei mai grei din istoria mai recent? a ??rii noastre.

“Prima edi?ie din Jurnalul lui Lev Tolstoi a ap?rut la Editura Univers, ?n dou? volume (?n anii 1975 ?i 1976 – vol. I: 1847-1895, vol. II: 1896-1910), incluse ?n colec?ia ?Coresponden??, memorii, jurnale“. Traducerea a realizat-o Janina Iano?i; prefa??, tabelul cronologic, notele ?i comentariile – Ion Iano?i. Respectiva edi?ie a reprezentat o selec?ie din textul integral al edi?iei academice ruse?ti Polnoe sobranie socinenii (iubileinoe izdanie), Opere complete (edi?ie jubiliar?). Din volumele 1-90 (Moscova-Leningrad, 1928-1958), am folosit cele treisprezece volume de jurnal, 46-58 (ap?rute ?ntre 1934 ?i 1958). Orientativ, am consultat ?i o edi?ie de Opere ?n dou?zeci de volume (din 1965) – volumele 19 ?i 20. ?n alegerea textelor am urm?rit devenirea ?i dominantele cople?itoarei personalit??i a marelui scriitor, ?in?nd seama ?i de interesele publicului cititor rom?nesc. Edi?ia a II-a i s-a datorat Editurii Elit (tip?rit?, f?r? specificarea datei, ?n 2000). Ea a urmat, cu unele renun??ri ?i c?teva complet?ri, varianta ini?ial?, dar ?i pe baza confrunt?rii textelor cu cele re?inute ?ntr-o selec?ie ruseasc? ulterioar?, ?n dou?zeci ?i dou? de volume, Sobranie socinenii v dvadtati dvux tomah (Moscova, 1985), Opere ?n dou?zeci ?i dou? de volume, volumele 21 ?i 22. Am constatat cu acel prilej coinciden?a ?ntre majoritatea textelor re?inute ini?ial de noi ?i de alc?tuitorul respectivei edi?ii ruse?ti, dar ?i unele deosebiri: sunt acolo prezente fie pasaje ?teoretice“ mai ample, fie altele cu adres? recognoscibil? doar de c?tre cititorii autohtoni familiariza?i cu mediul specific vremii – ?n schimb, sunt omise at?t detalii biografice considerate a fi prea intime (mai ales erotice, ?n genere legate de starea corporal?, de s?n?tate ori boal?), c?t ?i multe accente sociale considerate de editorul rus de atunci ca indezirabile prin ascutisul lor critic (cu deosebire, cele la adresa revolu?iei, marxismului, socialismului). ?n ceea ce ne prive?te, le-am p?strat ?i pe unele, ?i pe celelalte, ?n schimb nu am dorit – cu rare excep?ii – s? ?nc?rcam selec?ia noastr? cu expozeuri lungite, care oricum variaza idei cunoscute. Amintita edi?ie rus? ne-a servit, mai degrab?, pentru suplimentarea acribiei de care am ?ncercat s? d?m dovada ?nc? din anii ?aptezeci ai secolului trecut. Am urmat aceea?i cale ?i la revederea ?i ?mbun?ta?irea textului pentru prezenta edi?ie, a III-a, finalizat?, dup? al?i cinci ani, prin bun?voin?a Editurii Ideea European?.“ (Ion Iano?i)

This volume collects the complete works of Edgar Allan Poe (Wikipedia). It started out as a restructuring and reformatting of the 1903 “Raven Edition” of his works—and then it grew.I have rearranged the texts according to genres in the order of first publications (though still using the later revised versions). I added all the stories, poems, essays, and some miscellanea that were missing in the “Raven Edition”. Thus, you’ll find in this collection: THE TALESMetzengerstein, The Duc de L’Omelette, A Tale of Jerusalem, Loss of Breath, Bon-Bon, Ms. Found in a Bottle, The Assignation, Berenice, Morella, Lionizing, The Unparalleled Adventures of One Hans Pfaal, King Pest, Shadow—A Parable, Four Beasts in One—The Homo-Cameleopard, Mystification, Silence—A Fable, Ligeia, How to Write a Blackwood Article, A Predicament, The Devil in the Belfry, The Man that Was Used Up, The Fall of the House of Usher, William Wilson, The Conversation of Eiros and Charmion, Why the Little Frenchman Wears his Hand in a Sling, The Business Man, The Man of the Crowd, The Murders in the Rue Morgue, A Descent into the Maelstr?m, The Island of the Fay, The Colloquy of Monos and Una, Never Bet the Devil Your Head, Eleonora, Three Sundays in a Week, The Oval Portrait, The Masque of the Red Death, The Landscape Garden, The Mystery of Marie Rogêt, The Pit and the Pendulum, The Tell-Tale Heart, The Gold-Bug, The Black Cat, Diddling, The Spectacles, A Tale of the Ragged Mountains, The Premature Burial, Mesmeric Revelation, The Oblong Box, The Angel of the Odd, Thou Art the Man, The Literary Life of Thingum Bob, Esq, The Purloined Letter, The Thousand-and-Second Tale of Scheherazade, Some Words with a Mummy, The Power of Words, The Imp of the Perverse, The System of Doctor Tarr and Professor Fether, The Facts in the Case of M. Valdemar, The Sphinx, The Cask of Amontillado, The Domain of Arnheim, Mellonta Tauta, Hop-Frog, Von Kempelen and his Discovery, X-ing a Paragrab, Landor’s Cottage.THE POEMSPoetry, O, Tempora! O, Mores!, Tamerlane, Song, Dreams, Spirits of the Dead, Evening Star, Imitation, Stanzas, A Dream, The Happiest Day, The Lake —— to ——, To Margaret, Alone, Sonnet—to Science, Al Aaraaf, Romance, To ——, To the River——, To M——, Fairy-Land, To Isaac Lea, An Acrostic, Elizabeth, To Helen, Israfel, The City in the Sea, The Sleeper, A P?an, The Valley of Unrest, Enigma, Fanny, The Coliseum, Serenade, To One in Paradise, Hymn, May Queen Ode, Spiritual Song, Latin Hymn, Bridal Ballad, To Zante, The Haunted Palace, Silence, Lines On Joe Locke, The Conqueror Worm, Lenore, A Campaign Song, Dream-Land, Impromptu. To Kate Carol, To F——, Eulalie, Epigram for Wall Street, The Raven, The Divine Right of Kings, To Frances S. Osgood, A Valentine, Beloved Physician, Deep in Earth, To Marie Louise (Shew), Ulalume, Lines on Ale, To Marie Louise (Shew), An Enigma, To Helen, A Dream within a Dream, Eldorado, For Annie, To My Mother, Annabel Lee, The Bells.THE NOVELSNarrative of A. Gordon Pym, The Journal of Julius Rodman.THE ESSAYSPal?stine, Maelzel’s Chess-Player, Letter to B——, American Novel-Writing, The Capitol at Washington, Instinct vs Reason—A Black Cat, The Philosophy of Furniture, Morning on the Wissahiccon, Some Account of Stonehenge, The Giant’s Dance, A Druidical Ruin in England, A Few Words on Secret Writing, Exordium, Harper’s Ferry, The Balloon-Hoax, Byron and Miss Chaworth, Pay of American Authors, Some Secrets of the Magazine Prison-House, Anastatic Printing, Street-Paving, American Poetry, The Philosophy of Composition, A Few Words on Etiquette, Eureka: A Prose Poem, The Rationale of Verse, The Poetic Principle.THE MISCELLANEAAutography, Pinakidia, Literary Small Talk, Intemperance, A Chapter on Science and Art, Cabs, Omniana, Prospectus of The Penn Magazine, Autobiographical Note, A Chapter on Autography, Prospectus of The Stylus, Souvenirs of Youth, The Head of St. John The Baptist, Doings of Gotham, A Moving Chapter, Desultory Notes on Cats, A Chapter of Suggestions, Marginalia, The Literati, Mr. Poe’s Reply to Mr. English and Others, Fifty Suggestions, Preface to “Tamerlane And Minor Poems,” Prologue to “The Folio Club”, Prefaces and Introduction to “The Conchologist’s First Book,” Preface to “Tales of the Grotesque and Arabesque,” Preface to “The Raven and Other Poems.”THE PLAYPolitian.THE CRITICISMThe Complete Works of Edgar Allan Poe, vols. 8-13, ed. by James A. Harrison, Thomas Y. Crowell & Company 1902.THE LETTERSThe Letters of Edgar Allan Poe, 2nd edition, 2 vols., ed. by J. W. Ostrom, The Gordian Press 1966.

Again and again, in Denver Welte's exquisite Dew Drops, poems startle us into awareness of the understated, the nearly always invisible and the marvelous; those aspects of life that come under the rubrics of loneliness and joy. Welte combines a light lyricism with a postmodern sensibility for life. This collection was gathered from a one time weekly blog that appeared over four years. They are arranged in date order rather than by theme, so that you may witness the poet's growth.

Mevsim, k?? ortas?yd?! Günlerce ya?murla ?slanm??t? ?stanbul! Bütün hafta f?rt?nayla, karla, so?ukla insanlar?n can?n ??kar. Sonra da insanlara ?ektirdi?ine pi?man olmu? gibi bir sevimlili?e büründü. ?stanbul bu, bir bakm??s?n?z f?rt?na dinmi?, güne? a?m??, bir bakm??s?n?z aniden kar ya?m??. ?stanbul b?yledir i?te… Parlayan güne?i f?rsat bilen binlerce insan sokaklara d?külür. Kimi bo?azda, kimi k?prüde, kimi deniz k?y?s?nda oltas?yla bal?k tutuyor, kimileri vapurla adalara gidiyor, kimi Emin?nü’ne, kimi al?? veri? merkezlerine, ya da kar?n tad?n? ??karmak i?in Belgrat ormanlar?na gidiyor… Bu gün hava karl?yd? ve tipik ?stanbul hali i?te! Zalim bir ?ehirdir ?u ?stanbul! Tehlike ?ok ama, bir o kadar da güzeldir. Sana hep ihanet eder ve sen yine onu sevmeye devam edersin. “?stanbul’u sevmeyen g?nül, a?k? ne anlar!” demi?ler ?airler ve bu s?zü bo?una s?ylememi?ler! Bir bakm??s?n?z güzel bir gün ge?irirken onu bozacak birisi mutlaka ??kar. Sanki ?stanbul’un de?i?mez bir kurald?r bu! Onu o kadar iyi tan?m?? durumday?m ki, hakk?nda ciltler dolusu kitap bile yazabilirim... ? ? ? Halit Fuat Be?ik kimdir? 1952 y?l?nda Fatsa'da do?du. ?lk ve orta ??renimini Fatsa'da, üniversite ??renimini ise ?stanbul'da tamamlad?. Kapal? ?ar??da ticaret hayat?na at?ld?. Bu arada dünyan?n pek ?ok ülkesini gezme f?rsat? buldu. ?nceleri rezaletten ka?mayan ve "Hep ben" mant???yla maceral? bir hayat ya?ad?. Okumay? ve not almay? ?ok sevdi?i i?in pek ?ok kitap ve notlara sahiptir… Yazar?n ?al??malar?; "TALAN MEVS?M?NDE ADAM G?B? YA?AMAK", "SOKRATES’?N ?SYANI", "HA?LILAR ?ANAKKALEDE", "Y?Z ELL? YA?INDAK? ADAM", "TEVRATIN ?OCUKLARI VE KURAN", "AR?F’?N ?L?M?", "???RLE A?LAMAK", "K???K MAHMUT ?LE KOCA BAYRAM", "VEN?S GEZEGEN?NDE ?SYAN", "ADEME MEKTUPLAR" gibi Kur-an ahlak?na dayal?, ama daha cüretk?r ve farkl? konuda yaz?lm?? kitaplard?r. ?Yazmak konusuna otuz y?ll?k bir emek vermesine ra?men, bu konuda daha pek ?ok ?ey yapmas? gerekti?ine inan?yor. “Talan Mevsiminde Adam gibi ya?amak”, “Sokrates’in ?syan?”, “Ha?l?lar ?anakkale’de”, “Tevrat’?n ?ocuklar? ve Kur-an”, “Yüz Elli Ya??ndaki Adam”, “?iirle A?lamak”, “Kü?ük Mahmut ile Koca Bayram”, “Venüs Gezegeninde ?syan” ve “Adem’e Mektuplar” isimli kitaplar? yay?nlanm??t?r. ?nan?, Adalet, ?nsan sevgisi ve Kuran ahlak?na dayal? o muhte?em denge i?inde eserler vermeye ?al???yor. Ger?ek eserlerini bundan sonra size sunaca??na inan?yor... ?imdilik, ya??yor i?te…

Alian?ele, studiul filosofiei ?i psihologiei, cunoa?terea intim? a literaturii, muzicii ?i artelor plastice de la noi ?i de altundeva au completat p?n? la rafinare forma?ia Hortensiei Papadat-Bengescu. ?n alt mod dec?t compatrioatele Dora D’Istria, Elena V?c?rescu, Martha Bibescu, Anna de Noailles. Sensibil? la inova?ii, ?n ton cu timpul ?i cu noile cerin?e, elec?iunea spiritului european, acestea i-au ?ntre?inut voca?ia originar?. Cum se spune cu formularea devenit? loc comun: un scriitor f?r? frontiere. Un alt mod de a fi european.

Este o carte care adun? ?n acela?i loc ?i-n acela?i timp, o diversitate de informa?ii ?i mesaje pozitive, energie ?i ?nv???minte care vin din istoria ?i cultura na?ional? ?i universal?, din tradi?iile ?i folclorul poporului rom?n dar ?i din lumea "necuv?nt?toarelor". Trebuie doar s-o "deschide?i" ?i ?sigur v? va cuprinde pasional? curiozitate. Primi?i ?n casele?domniilor voastre, "Pic?tura ?de ?n?elepciune" ?i "naviga?i" prin?"apele" ei lini?tite sau ?nvolburate ! S-ave?i "c?l?torie ?frumoas?"!

Volumul de versuri Elegii parisiene este scris ?n anii 1986-1987, la Paris, reprezent?nd – conform confesiunii autorului – ?alcoolul unei veri“. Este un volum dens, scris ?n siajul Elegiilor… rilkeene, de factur? expresionist?, volumul fiind menit sa ne aduc? ?n fa?? o alt? posibil? imagine a romancierului Nicolae Breban.

Pata-Tata. ?ah nu este o carte de critic? literar?, nu este un experiment critific?ional hibrid, nu este nici o fic?iune pur?, ci este, ?n cel mai autentic sens pe care ?l permite literatura ast?zi, confesiunea unei sensibilit??i ?b?ntuite“. Despre paginile care ??i ?ntind umbrele prelungi asupra propriei vie?i ?i despre absen?ele care se strecoar? imperceptibil din autobiografic ?n c?r?ile pe care le cite?te, Diana Adamek scrie ?ntr-o tonalitate silen?ioas?, hipnotic?, cu talentul incontestabil al unui romancier. Evit?nd conven?iile obosite ale textualismului, sau problematiz?rile conceptuale ale teoriei literare, Pata-Tata. ?ah este romanul unei credin?e poetice care configureaz? deopotriv? spa?iul clipei vii ?i cel al memoriei livre?ti ?n liniile de for?? ale unei vibra?ii pasionale. ?ntre c?r?ile rom?ne?ti ale primului deceniu, acest eseu confesiv al Dianei Adamek r?m?ne cea mai patima?? ?i mai provocatoare m?rturie de credin?? a unui cititor avizat, ?i, dup? cum avea s? se dovedeasc? c??iva ani mai t?rziu, a unui excep?ional prozator.Ovidiu Mircean

Selecia prozatorilor din comunism se cere ceva mai struitor argumentat dect cea a prozatorilor interbelici (termen uzual, dar neacoperitor, pentru c includem n aceast perioad i vremurile de rzboi). Exemplaritatea, aici, e motivat de valoarea, originalitatea, insolitul, atipicitatea (stranietatea, cu termenul lui Harold Bloom) epicii. Urmresc – o spun riscnd simplificarea – fondul autohton i forma universal. Dau prioritate experimentului, dac nnoirea este substanial, se integreaz n – i face sau ncearc diferena de – epica occidental. Fac o concesie cu M. Preda, prozatorul emblematic al unei epoci istorice ntunecate (cu toate nuanele de ntuneric i rarele ei strfulgerri de lumin). Previn uor reproul de a ocoli n selecie prozatori care abia dac debutau sau publicau primele cri pn n 1989.“ – Marian Victor Buciu

Aura Christi posed numeroase virtui. Fora compoziiei pe multe planuri. Impactul personal ntre lecturi bogate i o viguroas inventivitate. Mijloace suple de caracterizare. O stilistic adaptat nevoilor expresive.” (Ion Ianoi) Corpul romanesc conine originalitate i – cel mai mare ctig – un timbru numai al su. E inclasificabil, n termenii triadei manolesciene doric-ionic-corintic. Dar, spre deosebire de alte scrieri tinere, i face s zvcneasc pe toi trei.” (Nicoleta Slcudeanu)

Cosmos I Go search the ?ons an you willWhere withered leaves of Doubt are whirled,And who hath solved this riddle, Life,Or Death - that moves with sails unfurled,Beyond the straining eyes of manMarooned upon an unknown world. II Nor tongue hath told, nor vision caughtThat paradox. Primeval Cause;Each age has had some parableEach age succeeding marked the flaws;While shifted, with the calendar,What men have termed generic laws. III Creed after creed behold them nowLike Etna on Vesuvius piled;Till, scaled to earth by drifting sandsThey lie in later days reviled,And pushed aside by Time's rough handAs toys are, by a peevish child.

Lirica Aurei Christi s-a format i s-a modelat iute, ferm, cu o ndrzneal i o gravitate rar a tonului, mai ales n jurul poeziei de meditaie post-romantic, de la Rilke la vetaieva, de la Blaga la Nichita Stnescu. Necznd prad ispitelor culturale i mondene post-decembriste, ntre care aa-zisul post-modernism romnesc, ce afia cu o anume suficien refuzul valorilor clasice i moderne n favoarea unei lirici descompuse i uneori barbar improvizate sub scuza autenticismului, poeta noastr a uimit critica de specialitate prin ample volute metaforice, calde, ndrznee, abordnd, n cteva volume, printr-o splendid frond, clasicul sonet poetic i dovedind o excelent stpnire a limbii, a mijloacelor specifice, ntr-o liric a meditaiei grave, adnci, exprimat n metafore, n care modernitatea i sensibilitatea secolului se confund, cu vigoare clar, de o marcat originalitate, tumultuos i muzical aproape, ntr-o subtil rezonan eufonic, cu trimiteri, accente i imagini simbolice, cu marele torent al liricii europene de nalt nivel, de la Rimbaud i Baudelaire, la Rilke i Blaga. i, nc odat, la vetaieva i Nichita Stnescu.“ (Nicolae Breban)A scrie cderea apocaliptic nu e uor. E un merit al Aurei Christi faptul de a gsi singura soluie la aceast cdere fatal, dat din pornire: cel care o scrie o i oprete, incitnd rigoarea/ celui din urm frig. Doar un fel de zeu al poeziei, o divinitate descoperit cu greu, contient de destrmarea mitului, poate s impun din nou mitul: instituirea mai viului este cu putin doar datorit morii. nvierea nu e posibil dect datorit ei. Sensul celei mai mari dintre taine se dezleag, astfel, paradoxal, prin rsturnarea negativitii generale a sensului. (...) Descoperirea fcut de poet este c realul nsui are origine poetic (nu real!), prin cderea n emisfera cealalt, de parc Dante nsui ar fi acum reeditat n alt semantic: Ah, calul e fiu al pegailor dintotdeauna. Fiinele existente i au obria n himere, iar realitatea ia fiin din metafor. (...) Alt descoperire poetic: ntreg mitul temporal al omenirii poate fi ranversat. (…) Iat, deci, cum se poate recupera mitul ntr-o epoc n care toat lumea postmodern a visat la demitizare i dez-iluzionare pentru a se apropia de realul ca atare.“ (tefania Mincu)http://aurachristi.ro/

Iat?, ?n cuvintele Aurei Christi, curg?nd abundent, din surse ascunse, fluidul vivifiant al poeziei, s? nu ne temem de retorica majusculelor, al marei Poezii. (Nicolae Balota).Aici totul e grav. Nici ludicul, nici parodicul, nici oboseala contextului postindustrial ?i nici tendin?ele destructurante ale postmodernilor nu au trecere. Modernitatea Aurei Christi e una esen?ial?, organic?, refractar? modelor, n?zuind spre reinterpretarea semnelor ?i universaliilor; ?ntreb?rile pe care ?i le pune ea au fost ?i ale inainta?ilor, iar r?spunsurile transcend achizi?iile, relev?nd evolu?ia con?tiin?ei ?n mers, relev?nd evolu?ia unei creatoare de m?na ?nt?i, cu totul personal?. Scrieri mai noi, Labirintul exilului (2000), Elegii nordice (2002) ?i altele confirma consecven?a cu sine a unei con?tiin?e exemplare. (Constantin Ciopraga)M? auzi tu, oare, ?nstr?inato? Am citit poeziile tale la ceas de sear?, pe o teras?, av?nd ?n fa?? colinele Ierusalimului. Eu nu sunt un bun comentator de poezie, cei care au scris despre poezia ta te-au “prins“ foarte bine, ai for??, un sim? rar al tragicului ?i antene pentru transcenden??, f?r? s? cazi (din fericire) ?n ceea ce se cheam? “poezie religioas?“. E un instinct p?g?n care te fere?te de o excesiva “cre?tinare“ a poeziei chiar ?i ?n Psalmi. (Leon Volovici). (fragment dintr-o scrisoare)E simplu: ?l vad pe Dumnezeu ca pe un partener de dialog, cu care ma cert nu rareori. Citesc adesea serile din Noul Testament mai ales; ei, ?i atunci ?ncepe fierberea... Nu prea merg la biseric? dec?t atunci c?nd simt imperios nevoia – adev?r pentru care Mama de pilda m? ceart? c?teodat?. Duc biserica mea cu mine; a?a pot s? m? rog oriunde, oric?nd. Spre deosebire de Cioran, eu cred ca nu Diavolul a f?cut lumea, ci Dumnezeu; doar c? spre sf?r?itul Facerii a obosit un pic; se ?nt?mpl? ?ntruc?tva c? ?ntr-o proza a lui Rilke, ?n care cele doua m?ini ale Domnului se iau la ?ntrecere ?i se pare ca st?nga profit? de oboseala dreptei... M? ?i ?ntreb uneori, pe urmele lui Unamuno: cine sunt eu s?-i cer socoteala lui Dumnezeu pentru ca lumea ?n care tr?im e a?a cum e? (Are dreptul, oare, o g?nganie s?-?i aroge obr?znicia de a se ciond?ni cu El, cu nimeni altcineva dec?t cu El?!!) ?i tot ca Unamuno, invoc?ndu-l pe Oberman, ?mi r?spund: da, c?ci pentru lume, pentru univers eu sunt nimeni, nu ?nsemn nimic, pentru mine ?ns? sunt totul.Gr?dini austere a stat – da, incredibil – ?n sertarele c?torva edituri circa ?apte ani; ani de izolare atroce, de singur?tate dorit?, iubit?, hulit? ?i, iar ?i iar, iubit?... E un volum publicat dup? o perioada de secet?, c?nd mi se p?rea – p?n? la o neagr? m?nie! – ca nu voi mai scrie niciodat? poezie... Nici cartea de debut n-am a?teptat-o at?tea... secole. E un volum care a circulat pe internet, prietenii trimi??ndu-mi mesaje, scrisori, cronici ad-hoc despre cartea mea de psalmi ?n r?sp?r. (Aura Christi)Faptul c? Gr?dinile austere au trecut prin PC-ul meu mi-a prilejuit o bucurie, o tulburare de zile aurorale. Nu m-am putut ab?ine ?i am citit c?teva poeme. N-am mai putut apoi s-o las din mana. M-a ?nv?luit ?i m-a luat pe sus cutremurata spiritualitate vital? care str?bate versurile. Asta nu mi se ?nt?mpl? prea des, citind poezie contemporan?. (Zoltan Terner)Mignona ?i b?t?ioas?, cheltuind pasionalitate, r?zboinic? ?n pofida fragilit??ii, ?mpr??tiind texte curajoase pe care amicii internau?i nu ezit? a le califica “dinamit? curat?“, sup?r?nd pe mul?i, scriind febril, asum?ndu-?i riscurile Balcaniei (“lin?at?“, pedepsit?, izolat? etc.), Aura Christi, cit?nd “vorbele atroce“ ale iubitului Nietzsche, vrea s? devin? ceea ce este: poet?. (...) Metamorfoza e izbitoare; discursul a devenit sincopat, auster, de o incanta?ie adumbrit?, celebr?nd “via?a de vis“, test?nd – prin “poemele de iubire“ – temele grave (rela?ia cu maestrul, divinitatea, moartea, poezia) pentru a conchide c?, doar povestit?, via?a e tr?it?. Mul?i dintre exege?ii Aurei Christi au subliniat “fulminant? ascensiune“ a poetei. Penetrant?, Aura Christi a avut ?ansa de a fi fost v?zut? ?n mediile bucure?tene. Dar meritele poetei, dincolo de suportul valoric, stau ?i ?n tenacitatea autoconstruc?iei, promov?nd – programatic – “ruptura“. (Adrian Dinu Rachieru)

Halucina?ii, semne ?i prevestiri, psihoze, scindare ?i panic?, abandon, decrepitudine, demen?? entropic?, suicid – iat? tot at?tea nume ale ?v?milor depresiunii”, ?n care sufletul nostru intrasecular se zbate, crucificat ?i, totu?i, cu speran?a m?ntuirii. Este tabloul crizei omului, profetizate de vizionari ai veacului al XIX-lea – Dostoevski, Kierkegaard, Nietzsche, Kafka – oferit acum ?n versiune milenarist? de naratori rom?ni precum Nicolae Breban, Augustin Buzura, Florin ?lapac, Radu Aldulescu, Dumitru ?epeneag, Marius Tupan. (Geo Vasile)

Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori, monografia ?n cauz? – semnat? de marele c?rturar Ion Iano?i, membru al Academiei Rom?ne – constituind una dintre lucr?rile de v?rf despre uria?ul romancier de la Iasnaia Poliana.

Ormai Norbert Kossuth Lajos mellett szolgált, s remek meggy?z?képességével ?tezer vadászkatonát állított a szabadságharcba. Gyorsan t?rt el?re, az 1848 júliusában még hadnagyi rangban szolgáló Ormait tíz hónap múlva már ezredessé léptették el?, Kossuth kinevezte a honvéd vadászezredek f?felügyel?jévé. Pár nappal azután, miután visszavonult és lemondott beosztásáról, császári fogságba esett, majd a hadbírósági tárgyalása napján kivégezték.Az egykori ezredes életét és halálát máig legendák ?vezik. Sokan, még a neves t?rténészek is, minden komolyabb utánajárás nélkül nevezték Ormait szélhámosnak. E kiadvány számos ponton tisztázza az Ormaival kapcsolatos félreértéseket, torzításokat, és megpróbál hiteles adatok, valamint eredeti okmányok k?zlésével hozzájárulni pályaívének teljesebb megrajzolásához.

Raporturile dintre cuvinte i confer poemelor sale conotaii metafizice derulate ntr-o muzic enigmatic a linitii i tcerii, fiecare cuvnt scris avnd parc viaa i destinul su (ca n poemele uruguaienei Delmira Agustini), brodnd misterioase asociaii greu de tradus chiar n limba romn, ceea ce m-a determinat s le las s zburde singure, citndu-le deseori pe acelea crora nu le-am gsit corespondentul n dicionarul meu srac n sinonime.Poemele Alinei Beiu-Deliu au o densitate i un dramatism care refuz tiparele obinuite ale feminitii, fiind ncrcate de un lirism convulsiv care explodeaza deseori cu farmecul spontaneitii imediate, alteori cu delicateea i fragilitatea disimulrilor, care printr-un inexplicabil algoritm, dezvluie mai mult dect acoper mesajul poetic, crend o atmosfer grav de filigran incomprehensibil la prima lectur, dar care se limpezete treptat, pe msura repetrii, n toat splendoarea, obligndu-l pe cititor s se ntrebe, n final, dac singurtatea poetei este o simpl izolare sau o form de aprare a libertii sale ctigate prin suferin.“ (Valeriu Cuner)