Hanna Bota scrie cri ale descoperirii de sine prin Cellalt, prin Ceilali. Aceast mare i veche tem are, n cazul ei, o rezolvare aparte, cci Cellalt este nu doar cel din vecintate, ci i, mai ales, cel de foarte departe, tritor n orizonturi exotice, acolo unde diferena e strident i numai privirea lateral, n mai multele sensuri ale acesteia, poate conduce spre esena uman, spre miezul tare al fiinei. Punnd la btaie, n surprinztoare conexiuni, feluritele instrumente de cunoatere i interpretare pe care le-a acumulat n timp: literatur, etnologie, antropologie cultural, teologie, nu se mulumete cu privirea fix, focalizat, ghidat strict de regulile tiinei sale, ci tenteaz pai lturalnici, sensuri derivate, improvizeaz interdisciplinar, se pune pe sine n locul celuilalt pentru a-i descifra perspectiva, nelinitile, modelul de lume.Ultimul canibal ne purtase n insulele Vanuatu din Pacific. De data aceasta, jurnalul eseistic de cltorie, cu inserii poematice i desfurri epice, rotunjete povestea cutrii de sine prin iubire a Laviniei, tnr muzician romnc, urmrind-o n ara sa, mai nti, n Italia i India, apoi, ntr-o curgere de ntmplri nvolburate, rtcitor-iniiatice, ntre Occident i Orient, cu toate simurile n alert. Apa e motivul central al crii. De la Dunre la Gange, de la lacrim la diluviu, izvor susurnd ori val nfuriat, ea e simbol al vieii, al luptei pentru supravieuire i pentru nchegarea unui orict de firav rost. Tot ea traduce reverii identitare, comaruri negre, tensiuni i crize. Vrtejul explorrii de sine i asum traversarea ntunericului ca singur drum la ndemn spre lumin. Drum desenat n tine ca o hart a direciei ctre comoara de mare pre i ezitnd benefic, n noua i incitanta carte a Hannei Bota, ntre realitate i ficiune, cu irizri fantastice i nenumrate ui (ntre)deschise de-o parte i de cealalt a naintrii destinale.“ – Irina Petra

Un thriller pentru adolescen?i. Un succes interna?ional.Cite?te primul volum al trilogiei Alb?-ca-Z?pada!E cea mai grea iarn? din ultimii ani; str?zile din Tampere, Finlanda, sunt ?nghe?ate ?i acoperite de z?pad?. ?i nimic nu contrasteaz? mai tare cu albul z?pezii dec?t s?ngele.Lumikki Andersson, o adolescent? ?n v?rst? de 17 ani, locuie?te singur? ?i urmeaz? cursurile unui liceu de arte. ?i-a f?cut o regul? din a nu se implica ?n lucruri ce nu o privesc. Totu?i, aceast? regul? este pus? la ?ncercare ?n ziua ?n care Lumikki g?se?te bancnote p?tate de s?nge ?n camera obscur? a liceului.D?ndu-?i seama c? trei elevi de la liceul s?u au un amestec ?n acest incident, Lumikki se treze?te prins? ?n h??i?ul unei afaceri interna?ionale cu droguri. Via?a ?i este pus? ?n pericol.Acum ?i adolescen?ii au o Lisbeth Salander a lor!Lumikki Andersson, eroina trilogiei Alb?-ca-Z?pada, a ?nv??at s? se apere singur? ?i s? nu aib? ?ncredere ?n nimeni. E un lup singuratic ?i o supravie?uitoare. A fost agresat? brutal la ?coal?, iar acum s-a mutat ?n Tampere, unde locuie?te singur?. Lumikki e inteligent?, sarcastic?, are o anume duritate ?i ?i place solitudinea. De asemenea, ?i place s? se lupte corp la corp, s? ?noate ?n ap? ?nghe?at?, s? alerge ?i s? viziteze galerii de art?. A hot?r?t c? nu mai vrea s?-i fie niciodat? fric? de nimic.?Ro?u ca s?ngele d? startul unei aventuri provocatoare, al?turi de Lumikki, o eroin? care calc? pe urmele Larei Croft.“ – Keskisuomalainen?Romanul Sallei Simukka te prinde ?n str?nsoare ca iarna siberian?.“ – goodreads.com?Romanele acestei foarte talentate scriitoare finlandeze, Salla Simukka, au fost o revela?ie pentru mine. Lumikki Andersson, eroina curajoas? a trilogiei, ne poart? ?ntr-o c?l?torie plin? de evenimente nea?teptate, care ne ?nc?nt? ?i ne ?nfioar? deopotriv?.“ – Emily Thomas, editor, Hot Key Books

O misiune himeric?, un echipaj condus de un nes?buit, un pasager clandestin cu o mare problem? ?i o mare speran??. ?i ?n jur o lume de ghea?? a c?rei splendoare nu e egalat? dec?t de cruzimea cu care respinge via?a uman?. La 1850, vasul Impetus porne?te spre nord vest, din Groenlanda, ?n c?utarea expedi?iei pierdute a lui Franklin. Cu ?nt?rziere – sezonul propice navig?rii se apropie de final. ?nainteaz?, totu?i, cu ?nver?unare, ?n ciuda tuturor semnelor potrivnice. P?n? c?nd vasul r?m?ne captiv ?n imensul pustiu arctic, f?r? nici o posibilitate de mi?care, nici ?nainte, nici ?napoi. Femeia ?ns?rcinat? care se ascunsese la bord va na?te aici, iar copilul va deveni noul centru de greutate al vasului prins ?n ghea??. Ie?irea la suprafa??, cea de a doua carte a t?n?rului scriitor irlandez Cormac James, este romanul unei expedi?ii la cap?tul lumii, dar ?i al unei aventuri domestice: paternitatea. O carte f?r? nici un cuv?nt ?n plus.

Exist? ?n activitatea publicistic? a lui Eminescu trei perioade distincte ?n cadrul c?rora putem fixa ?i c?teva momente mai semnificative pentru o problem? sau alta. Criteriul de baz? pe care ne ?ntemeiem ?n periodizarea noastr? ?l constituie schimb?rile intervenite ?n statutul personal al poetului ?n cursul activit??ii sale scriitorice?ti, schimb?ri care hot?r?sc ?n fond orientarea ?i caracterul ei. Publicistica eminescian? din prima perioad? se circumscrie ?ntre ianuarie 1870, c?nd public? primul articol, O scriere critic? ?n Albina din Pesta ?i mai 1876, c?nd intr? ?n redac?ia Curierului de Ia?i, foaia ie?ean?. Vom distinge aici o publicistic? a epocii studiilor universitare la Viena, c?nd Eminescu colaboreaz? la publica?iile rom?nilor din Imperiul austro-ungar ?i se situeaz? pe pozi?iile acestora ?n ap?rarea institu?iilor culturale, critic? dualismul ?i se afirm? ca un exponent al "tinerilor" ?n lupta pentru ?nf?ptuirea idealului de unitate na?ional? a poporului rom?n. Eminescu se manifest? ?n direc?ii multiple, de la articolul pe teme culturale la editorialul de orientare politic? ?i lansarea de apeluri c?tre public pentru solidaritatea na?ional?. Pozi?ia sa este a t?n?rului intelectual rom?n, ?nsufle?it de lupta poporului s?u ?i acest av?nt tineresc se reflect? ?i ?n publicistica sa. Acestei prime perioade se impune s?-i al?tur?m ?i un al doilea moment care coincide cu activitatea de bibliotecar la Biblioteca Central? din Ia?i. Activitatea publicistic? de acum este redus? ca extindere ?i are, ?n chip evident, caracter c?rtur?resc. Eminescu ?ine, tot acum, ?i conferin?a Influen?a austriac? asupra rom?nilor din Principate, ?n care sintetizeaz? ideile din articolele anterioare ?i din ?nsemn?rile din manuscrise ?i schi?eaz? un program pentru viitoarea sa activitate publicistic?. Perioada a doua a gazet?riei lui Eminescu o ?nscriem ?ntre 19 mai 1876, c?nd avem date sigure c? poetul intr? ca redactor la Curierul de Ia?i, ?i ultima s?pt?m?n? din octombrie 1877, c?nd p?r?se?te redac?ia foii ie?ene. Se produce acum o schimbare fundamental? ?n statutul personal al poetului, ?n sensul c? devine ziarist profesionist. Foaia ie?ean? era, pe de alt? parte, o publica?ie oficial?, cu o apari?ie de trei ori pe s?pt?m?n? ?i care rezerv? p?r?ii neoficiale, din cele patru pagini, una singur?. Concep?ia lui Eminescu despre menirea ziarelor este cea a ?nainta?ilor s?i Asachi, Kog?lniceanu, Alecsandri, Negruzzi, care f?ceau din publica?iile lor organe de pres? cu caracter enciclopedic. Pe acest drum merge ?i Eminescu ?i ?n acea singur? pagin? o unei foi oficiale face cronic? de politic? extern?, cronic? de politic? intern?, cronic? cultural?, cronic? dramatic? ?i artistic?. Nic?ieri ?n gazet?ria lui Eminescu nu se vede mai bine ca la Curierul de Ia?i ce poate realiza geniul cu mijloace materiale reduse ?i ?ntr-un spa?iu tipografic restr?ns. Activitatea publicistic? a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea ?i buna informare ?i prin modul de-a polemiza ?n chestiunile controversate. Aici, la Curierul de Ia?i – ?i nu la Timpul – ?l g?sim pe Eminescu cronicarul de politic? extern?, cronicarul cultural ?i cronicarul dramatic. Perioada a treia a gazet?riei lui Eminescu este cuprins? ?ntre octombrie 1877, data intr?rii ?n redac?ia Timpului, cotidianul bucure?tean, ?i iunie 1883, pr?bu?irea sa intelectual?. Aparent nu se schimb? nimic ?n statutul personal al poetului, de vreme ce trece ca ziarist profesionist de la foaia ie?ean? la cotidianul bucure?tean. ?i totu?i situa?ia nu se prezint? a?a. Poetul intr? ?n redac?ia Timpului, ca simplu redactor, cum era ?i I. Slavici, la chemarea c?ruia p?r?se?te foaia ie?ean?, trece apoi ?n fruntea ziarului, ca redactor-?ef, ca s? ocupe, ?n final, postul de prim-redactor. Eminescu ??i asum? sarcina, la intrarea ?n redac?ia Timpului, s? fac? cronica de politic? intern? ?i se ocup? cu intermiten?e de evenimentele interna?ionale ?i de mi?carea cultural?. Publicistica sa cunoa?te, sub aspectul diversit??ii, o ?ngustare evident? ?n raport cu cea de la foaia ie?ean?. Dar dac? la cotidianul bucure?tean nu ne ?nt?mpin? peisajul caleidoscopic din foaia ie?ean?, se impune aten?iei ?nc? din primele articole amplificarea discursului critic ?i verva polemic?. Publicistica eminescian? cunoa?te desf??urarea cea mai larg? ?ntre februarie 1880 ?i decembrie 1881. Acum Eminescu este redactor-?ef al cotidianului bucure?tean ?i ?l transform? ?n organ de pres? al orient?rii sale politice. Poetul sus?ine, ?n zeci de articole, primatul muncii ?n promovarea ?n ierarhia social?, ia ap?rarea "claselor pozitive" ?i critic? ?n termeni necru??tori "p?tura superpus?" ?i demagogia din via?a politic?. Eminescu p?r?se?te conducerea Timpului ?n ianuarie 1882, ca urmare a apropierii "sincerilor conservatori" de "sincerii liberali" ?i a form?rii "opozi?iei coalizate". Poetul trece r?spunderea conducerii ziarului lui Grigore G. P?ucescu, membru marcant al "opozi?iei coalizate" ?i r?m?ne prim-redac

Cu totul nea?teptat, Susan Morrow prime?te manuscrisul unui roman scris de Edward, so?ul de care a divor?at ?n urm? cu dou?zeci ?i cinci de ani. Pe m?sur? ce cite?te, Susan ?i, odat? cu ea, cititorul ?nsu?i p?trund din ce ?n ce mai ad?nc ?n via?a personajului principal al romanului din roman, profesorul de matematic? Tony Hastings, care c?l?tore?te ?mpreun? cu so?ia ?i fiica lui spre casa lor de vacan??. ?n vreme ce via?a obi?nuit?, civilizat?, a familiei Hastings cade prada violen?ei ?i crimei, o sumedenie de amintiri tulbur?toare o arunc? pe Susan ?napoi ?n trecut, provoc?nd-o s? se confrunte cu tenebrele propriei vie?i ?i cu teama care ?i amenin?? viitorul. Un thriller cutremur?tor se ?mbin? astfel cu o poveste despre team? ?i regret, despre r?zbunare ?i ?mb?tr?nire, despre c?s?torie ?i creativitate.Cu un talent literar unic, Austin Wright ilustreaz? fascinant? experien?? a lecturii, prin rela?iile pe care le creeaz? at?t ?ntre cititor ?i oper?, c?t ?i ?ntre autor ?i cititor, ?ntr-o scriere surprinz?toare ?i pasionant?.

Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei? Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri

Nora ar trebui s? ?tie c? via?a ei este departe de a fi perfect?. De?i cu ajutorul lui Patch, iubitul ?i ?ngerul ei p?zitor, a sc?pat cu via?? dintr-o serie de incidente cu totul neobi?nuite, primejdia e departe de a fi trecut. Rela?ia cu Patch nu este ?n cel mai bun moment al ei, iar Marcie Millar pare mai hot?r?t? ca oric?nd s?-i fac? Norei via?a un co?mar. De parc? nu ar fi de-ajuns, un nou du?man ?ncearc? s? o distrug?, iar moartea tat?lui ei r?m?ne ?n continuare un mister. Cum Patch nu numai c? nu ?i r?spunde la ?ntreb?ri, dar pare chiar s?-i stea ?n cale, Nora se vede nevoit? s? afle r?spunsuri de una singur?. Nu se anun?? o var? prea tihnit?, nu-i a?a?Continuarea bestsellerului ?ngerul nop?ii de Becca Fitzpatrick.Roman publicat ?n 35 de ??ri

Prin volumul Istorie ?i sacralitate, Const. Miu ne poart? prin lumea cuv?ntului spus ori scris, de la ?nceputuri ?i p?n? ?n prezent. Autorul, ?n acest volum, atrage aten?ia, al?turi de al?i autori dedica?i adev?rului, pe care domnia sa ?i citeaz?, c? lingvi?tii no?tri din motive de ne?n?eles au l?sat a se ?n?elege c? limba rom?n? ar fi una de ?mprumut. Nu putem ?ti ce anume i-a determinat pe ace?tia s? conchid? ?n privin?a unor cuvinte din dic?ionarul limbii rom?ne c? ar avea r?d?cini turcice, slave ori din limba latin?. Se pare c? au uitat c? aceast? limb? este vorbit? pe ?ntreg arealul ??rii, spre deosebire de limba italian?, ce are mai multe dialecte ?i idiomuri care difer? de la o provincie la alta.

Aceste povestiri au fost scrise ?n perioada 2010?2014 ?i publicate, ?n parte, ?n periodice. Le?am numit parabole, av?nd o anumit? inten?ionalitate, ?i am aplicat ?n realizarea lor aceea?i structur? (cvadripartit?) ?i acela?i registru can?titativ (aproximativ o mie de cuvinte).Pe cele din C?l?uzitorul de suflete (cea dint?i sec?iune) le consider europene, ac?iunea lor petrec?ndu?se ?n loca?ii diferite de pe b?tr?nul continent ?i majoritatea ideilor pe care se bazeaz? n?sc?ndu?se ?n timpul unor peregrin?ri (iubirile, c?r?ile, muzica ?i c?l?toriile sunt, dup? umila?mi p?rere, cele mai frumoase lucruri care ni se pot ?nt?mpla ?ntr?o via??). Cu excep?ia primei ?i a ultimei lucr?ri care schi?eaz? un posibil cadru, ordinea povestirilor este alfabetic?. De?i g?ndite ca fantastice, ele au ?i o dimensiune experien?ial?, ?n acela?i timp put?nd fi citite ?i ca poeme ?n proz?: ale ora??elor prin care am trecut, ale oamenilor pe care i?am cunos?cut ?i, desigur, ale sufletului meu, undeva, ?n str?fundurile mele consider?ndu?m?, ca mul?i semeni de?ai mei, oarecum poet… (Ladislau Daradici)

Iresponsabil, nesp?lat, fermec?tor ?i f?r? un ban ?n buzunar, Sebastian Dangerfield, student la Drept la Colegiul Trinity, irlandez american cu accent englezesc, naufragiat ?n Dublin ?i vis?nd la dolari ?i femei u?oare, ve?nic client al caselor de amanet, cutreier? puburile, murmur?nd ispite am?gitoare la urechea oric?rei fete dispuse s?-l asculte, ?ntr-o c?utare delirant? a libert??ii, bog??iei ?i recunoa?terii care simte c? i se cuvin. Liric ?i licen?ios, conving?tor, mi?c?tor ?i extrem de amuzant, Ro?covanul este un roman de un geniu comic autentic.

C?nd se treze?te ?n cartierul general al C?ut?torilor, du?manii ei dintotdeauna, Calla Tor este sigur? c? zilele ?i sunt num?rate. Dar C?ut?torii ?i fac o ofert? care ?i d? ?ansa de a-?i distruge fo?tii st?p?ni ?i de a-?i salva haita ?i partenerul, pe care a fost nevoit? s?-i abandoneze. Merit? oare Ren pre?ul libert??ii ei? ?i va r?m?ne Shay al?turi, orice s-ar ?nt?mpla? Lu?ndu-?i soarta ?n propriile m?ini, Calla trebuie s? ?nve?e ce b?t?lii merit? purtate ?i prin c?te ?ncerc?ri poate trece adev?rata dragoste f?r? s? se sting?.Merit? oare dragostea sacrificiul suprem? R?spunsul ?l vei g?si ?n ultima parte a trilogiei.?O poveste tulbur?toare, plin? de ac?iune, de suspans ?i, evident, de dragoste… ??i vei dori mai mult!“ – Romantic Times Book Reviews?O saga fantasy construit? inteligent, care te ?ine cu sufletul la gur?.“ – The Associated Press?Sexy ?i palpitant?.“ – Becca Fitzpatrick

Spionaj de anvergur? interna?ional? ?i o urm?rire spectaculoas? de la un cap?t la altul al Europei. La c?teva luni dup? ce a z?d?rnicit un atac terorist interna?ional, Jonathan Ransom, chirurg ?n cadrul organiza?iei Medici F?r? Frontiere, lucreaz? sub acoperire ?ntr-un col? ?ndep?rtat al Africii. So?ia sa, Emma, urm?rit? de serviciul secret american Divizia, din care f?cuse parte, se ascunde ?i ea. Cei doi sperau s? se ?nt?lneasc? ?n secret ?n Londra, dar un nou atac terorist le strica weekendul romantic. Emma dispare din nou, Jonathan devine suspectul principal ?i totul se transform? ?ntr-un adev?rat haos. Obligat s? fie mereu cu un pas ?naintea poli?iei ?i s? anticipeze totodat? mi?c?rile Emmei, ?n al c?rei trecut se vede nevoit s? sape tot mai ad?nc, Jonathan ?ncepe o curs? de-a lungul Europei, ?n care va descoperi c? nu este dec?t un pion ?ntr-un joc al spionajului interna?ional a c?rui miz? ?i complexitate dep??esc cu mult orice imagina?ie.

Bailey Jordan î?i iube?te so?ul, pe Brad, de când aveau amândoi zece ani. L-a urmat în toate aventurile, de la înfiin?area unui mic magazin în Seattle pân? la cafeneaua din Colorado ?i magazinul de pl?ci de surf din Santa Monica, ?i a îndurat fiecare e?ec cu stoicism. Acum îns? e rândul ei s? se afirme: are o carier? de succes în domeniul imobiliar din Manhattan ?i este preg?tit? s? aib? un copil – pân? în momentul în care, din cauza unui accident, so?ul ei intr? în com?. Clipele petrecute între via?? ?i moarte l-au schimbat radical pe Brad. Cump?r? un far pe fluviul Hudson, inten?ionând s?-l transforme într-o pensiune, iar Bailey, fericit? s?-l aib? din nou al?turi, îi acord? tot sprijinul. Farul este superb, îns? dificult??ile – renovarea, transportul proviziilor cu barca, rela?iile complicate cu localnicii ?i oaspe?ii – sunt enorme. ?i de parc? nu ar fi fost de ajuns, Bailey descoper? existen?a unui secret din trecutul lui Brad care o face s? se îndoiasc? de so?ul ei, de c?snicia ei ?i de cât de departe poate merge ca s? le p?streze...

Constat c literatura mare n-au scris-o, dup 1989, cei care ctigaser puterea, n cultur, sub eticheta biruitoare de postmodernism, ci scriitorii singuratici, indiferent de generaie, indiferent dac unora li s-au pus stigmatul de expirai. Nicolae Breban, o spun de la bun nceput, a dat una dintre marile cri ale literaturii romne moderne i transmoderne, aproape o carte-testament. (...) Singura cale este una dintre cele mai lucide cri care s-au scris vreodat, capodopera-sintez a operei lui Nicolae Breban, susinut la o tensiune narativ excepional. (...) Singura cale este unul dintre marile romane transmoderne, n varianta cinic/kynic.“ – Theodor CodreanuCred c un mare scriitor cum este Nicolae Breban ar merita mult mai mult atenie de ct a avut parte n ultimii douzeci de ani, cnd s-a ncpnat s fac ceea ce a fcut dintotdeauna, indiferent de epoca pe care a traversat-o, indiferent de situaia social pe care a avut-o: s scrie. Ca orice mare creator, Breban a avut mereu puterea de a institui prin scrisul su, n pofida evidenelor, normalitatea.“ – Bogdan Creu)Nicolae Breban, nscut n 1934, continu, de la debutul su literar din 1957 i de la publicarea primului su romn, Francisca, n 1965, s fie o prezen de vrf n literatura romn contemporan. (...) Autorul attor volume a probat, de asemenea, un singular curaj civic, atunci cnd, la nici doi ani de la alegerea sa, exclusiv pentru merite culturale, ca membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Romn (august 1969), a dezavuat, la Paris, n mod public, regimul Ceauescu, pentru tezele culturale dogmatice din iulie 1971. Cu acel prilej, i-a dat i demisia din funcia de redactor-ef al principalei reviste literare autohtone, Romnia literar. El a refuzat, totui, exilul i s-a ntors n Romnia, suportnd cu demnitate urmrile gesturilor sale de nesupunere n numele unei contiine scriitoriceti libere...“ – Ion IanoiN. Breban este mai ales unul dintre marii romancieri ai literaturii romne dintotdeauna, cel mai important dintre romancierii notri actuali, sincron, prin formele i substana ficiunii, celei mai semnificative literaturi contemporane universale.“ – Marian Victor Buciu

Prix Médicis ?tranger, Fran?a, 2010Premi Llibreter, Spania, 2011California Book Award, 2008Grace Paley Price, 2007Dac? ideea de ?eliberare prin scris“ are ?n ea o s?m?n?? de adev?r, povestirile cvasiautobiografice din acest volum reprezint? cea mai bun? exemplificare. Obsedat de imaginea unui tat? ciudat, greu de ?n?eles, care pare s? nu-?i fi g?sit nic?ieri locul potrivit, David Vann ?ncearc? s? ?i traseze traiectoria de via??, pentru a-l ?n?elege mai bine ?i pentru a reu?i s? se ?mpace cu el. ??i rememoreaz? mai ?nt?i copil?ria, momentele dureroase sau senine petrecute al?turi de tat?l s?u ori cu g?ndul la el. ??i imagineaz? apoi o c?l?torie cu el ?n Alaska, unde se retrag am?ndoi ?ntr-o regiune nelocuit?, ?n mijlocul naturii s?lbatice, ?ncerc?nd parc? s? transforme ?n realitate atrac?ia dintotdeauna a tat?lui fa?? de ?spiritul de frontier?“, nostalgia unei austerit??i care ar fi putut s? compenseze via?a tr?it? p?n? atunci ?n dezordine, egoism ?i ?n?el?ciune. Cu o intransigen??, dar ?i o ingenuitate remarcabile, b?iatul merge p?n? la cap?t al?turi de tat?l s?u ?i rezolv? ?n mod radical nu at?t enigma acestuia, c?t raporturile sale filiale cu el ?i conflictul moral devastator din via?a tat?lui.Volum tradus ?n 19 limbi

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Capodoper a literaturii pentru copii i adolesceni, Robinson Crusoe rmne i astzi o carte fundamental a primelor lecturi. Creat n 1719, ea a legnat copilria multor generaii, fiind rspndit pe toate meridianele lumii. Jean-Jaques Rousseau considera romanul un excelent tratat de educaie, iar André Malraux l aaz pe nlimile atinse de Cervantes i de Dostoievski. Mereu vie, cartea lui Daniel Defoe ne nva s fim nelepi i curajoi, s sperm i s nvingem.“

Cu ani ?n urm?, Lyra Davis l?sa ?n urm? o lume de bog??ie ?i privilegii, precum ?i pe cei pe care ?i iubea cel mai mult ?n lume, incapabil? s? ?mpace a?tept?rile familiei sale cu n?zuin?ele propriei inimi s?lbatice. Acum duce o existen?? lini?tit? pe insula Capri, ?nv???nd s? e bucure cu adev?rat de via??, al?turi de b?rbatul pe care ?l consider? sufletul pereche.Fiica ei, Pell, acum ?n v?rst? de 16 ani, ?i sora ei mai mic?, Lucy, ?nc? ?i duc dorul mamei care le-a p?r?sit c?nd erau copii. Pell crede c? ?tie motivele pentru care Lyra le-a abandonat, ?i, dup? moartea tat?lui lor, va traversa lumea ca s? o g?seasc? pe mama pe care ?i-o aminte?te ?i s? afle adev?rurile ad?nc ascunse, pe care Lyra nu a putut s? le dezv?luie p?n? acum.Un albastru infinit este o poveste despre dragoste, familie ?i prietenie ?n vie?ile a dou? femei care se re?nt?lnesc ?n locul unde ?ncep visele – ?i unde se pot ?mplini ?n cele din urm?.

Un roman de excep?ie, cu o intrig? de prima m?n?. Un roman care se cite?te cu sufletul la gur?.

Fic?iunea a fost blând? cu mine: mi-a ar?tat cum traversau ora?ele crupe de dame, pe când boschetarii dormeau, mi-a ar?tat cum un om poate s? fie luat din genunchi ?i a?ezat într-un pat de femeie, a?ezat acolo ca un semn de întrebare. ?i tot ea mi-a ar?tat ce r?mâne când secunda se termin? ?i cum se poate racorda timpul la ritmul b?t?ilor inimii unei necunoscute dup? o criz? de astm, ?i cum s? supravie?uiesc tr?ind singur ca un Dumnezeu bolnav, ?i cum se pot ridica scriitorii, ca ni?te duhuri, din ma?inile lor de scris – în vremea vi?eilor de aur. În povestiri am d?râmat temple, aici am fost înjunghiat la o r?scruce de t?ceri, aici am fost cel mai bun. Toate aceste texte m-au vindecat atât cât puteam fi vindecat de mine însumi. Andrei Cr?ciun

Jean Bodel a minstrel of the thirteenth century, wrote, "There are but three subjects which interest men,—the tales of France, of Britain, and of Rome the great; and to these subjects there is nothing like. The tales of Britain are so light and pleasant, those of Rome are wise and of teachful sense; those of France, truly every day of greater appearance."??In this story of Roland as I propose telling it, I shall intro-duce you to some of the most pleasing of those "tales of France" The poems and legends which embody them were written in various languages, and at widely different times; but in them two names, Charlemagne and Roland are of very frequent occurrence. Charlemagne, as you know, was a real historical personage, the greatest monarch of medieval times. His empire included France, the greater part of Germany and Italy; and his power and influence were felt all over the Christian world. The fame of his achievements in war was heralded and sung in every country of Europe; his name was in the mouth of every story-teller and wandering bard; and it finally became customary to ascribe all the heroic deeds and wonderful events of three centuries to the time of Charlemagne. ??The songs and stories in which these events were related were dressed up with every kind of embellishment to suit the circumstances of their recital. Wild myths of the Pagan ages, legends and traditions of the Christian Church, superstitious notions of magic and witchcraft, fantastic stories derived from the Arabs of Spain and the East,—all these were blended in one strange mass, and grafted upon a slender core of historical truth. The result was a curious mixture of fact and fiction, of the real and the marvellous, of the beautiful and the impure, of Christian devotion and heathen superstition. And it was thus that "the tales of France", which we may term the legendary history of Charlemagne, came into being ..

"Mother, a Story at the right time,Is a Looking-glass for the Mind." – Froebel – Endeavored to write, for mothers and dear little children, a few simple stories, embodying some of the truths of Froebel's Mother Play. The Mother Play is such a vast treasure house of Truth, that each one who seeks among its stores may bring to light some gem; and though, perhaps, I have missed its diamonds and rubies, I trust my string of pearls may find acceptance with some mother who is trying to live with her children. I have written my own mottoes, with a few exceptions, that I might emphasize the particular lesson which I endeavor to teach in the story; for every motto in the Mother Play comprehends so much that it is impossible to use the whole for a single subject. From "The Bridge" for instance, which is replete with lessons, I have taken only one,—for the story of the "Little Traveler."