Ce-ai face dac? propria ta sor? ar disp?rea ?ntr-o bun? zi f?r? urm??C?nd afl? c? sora ei mai mic? a disp?rut, Beatrice Hemming se ?ntoarce cu primul avion acas?, la Londra. ?n scurt? vreme, Tess este g?sit? moart?, aparent o sinucidere, iar poli?ia ?nchide dosarul. Convins? c? sora ei nu s-ar fi sinucis niciodat?, Beatrice se mut? ?n apartamentul lui Tess ?i p?trunde tot mai ad?nc ?n via?a ?i ?n secretele acesteia, ?n ?ncercarea de a-l descoperi singur? pe criminal. Pe urmele lui Tess, Beatrice afl? despre rela?ia ei ascuns?, despre participarea ei la un experiment medical, dar se afund? tot mai mult ?ntr-o ?ntunecat? camer? a oglinzilor, plin? de revela?ii tulbur?toare.C?ut?nd cu disperare adev?rul despre moartea surorii ei, va reu?i oare s? se redescopere pe sine?

On the 26th of July, 1864, under a strong gale from the northeast, a magnificent yacht was steaming at full speed through the waves of the North Channel. The flag of England fluttered at her yard-arm, while at the top of the mainmast floated a blue pennon, bearing the initials E. G., worked in gold and surmounted by a ducal coronet. ??The yacht was called the Duncan, and belonged to Lord Glenarvan, one of the sixteen Scottish peers sitting in the House of Lords, and also a most distin-guished member of the "Royal Thames Yacht Club," so celebrated throughout the United Kingdom.??Lord Edward Glenarvan was on board with his young wife, Lady Helena, and one of his cousins, Major MacNabb. The Duncan, newly constructed, had just been making a trial voyage several miles beyond the Frith of Clyde, and was now on her re-turn to Glasgow. Already Arran Island was appearing on the horizon, when the look-out signaled an enormous fish that was sporting in the wake of the yacht. ??The captain, John Mangles, at once informed Lord Glenarvan of the fact, who mounted on deck with Major MacNabb, and asked the captain what he thought of the animal.??"Indeed, your lordship," replied Captain Mangles, "I think it is a shark of large proportions."?"A shark in these regions!" exclaimed Glenarvan.?"Without doubt," replied the captain. "This fish belongs to a species of sharks that are found in all seas and latitudes. It is the 'balance-fish,' and, if I am not greatly mistaken, we shall have an encounter with one of these fellows. ??If your lordship consents, and it pleases Lady Helena to witness such a novel chase, we will soon see what we have to deal with."??"What do you think, MacNabb?" said Lord Glenarvan to the major; "are you of a mind to try the adventure?"??"I am of whatever opinion pleases you," answered the major, calmly.??"Besides," continued Captain Mangles, "we cannot too soon exterminate these terrible monsters. Let us improve the opportunity, and, if your lordship pleases, it shall be an exciting scene as well as a good action." ? ?AUTHOR: Jules Gabriel Verne (1828 – 1905) was a French novelist, poet, and playwright best known for his adventure novels and his profound influence on the literary genre of science fiction. Verne was born to bourgeois parents in the seaport of Nantes, where he was trained to follow in his father's footsteps as a lawyer, but quit the profession early in life to write for magazines and the stage. His collaboration with the publisher Pierre-Jules Hetzel led to the creation of the Voyages extraordinaires, a widely popular series of scrupulously researched adventure novels including Journey to the Center of the Earth (1864), Twenty Thousand Leagues Under the Sea (1870), and Around the World in Eighty Days (1873). Verne is generally considered a major literary author in France and most of Europe, where he has had a wide influence on the literary avant-garde and on surrealism. His reputation is markedly different in Anglophone regions, where he has often been labeled a writer of genre fiction or children's books, largely because of the highly abridged and altered translations in which his novels are often reprinted. ?

Linda Blair, absolvent? de psihologie la Colegiul Wellesley din Massachusetts, a lucrat ?n cadrul unit??ii de comportament animal de la Medical Research Council, Universitatea Cambridge, studiind, ?mpreun? cu profesorul Robert Hinde, rela?iile dintre mam? ?i sugar la primate. A ob?inut ulterior o burs? la Harvard pentru a studia activit??ile de joc ?i dezvoltarea limbajului la copii ?i este psiholog clinician specializat ?n terapia cognitiv?.La sf?r?itul anilor 1980 a ?nceput s? ?in? prelegeri ?n ?coli ?i universit??i, pe tema adapt?rii la stresul examenelor. Particip? la emisiuni radio ?i TV ?i a publicat articole ?n The Guardian ?i ?n revista Psychologies. ?n prezent, semneaz? rubrici ?n The Times ?i ?n revista Junior.Este membr? a comitetului media pe care British Psychological Society ?l recomand? comentatorilor de pres?, radio ?i televiziune, membr? a British Psychological Society (unde este associate fellow) ?i a fost acreditat? de British Association for Behavioral and Cognitive Psychotherapies.

Martie 1997. O t?n?r? femeie e g?sit? moart? ?n spatele unui bar din or??elul Carter Crossing, Mississippi, nu departe de o mare baz? militar?. Criminalul este un localnic sau un soldat? Maiorul Jack Reacher din poli?ia militar? prime?te misiunea de a supraveghea, sub acoperire, activitatea poli?iei locale. Folosindu-?i intui?ia ?nn?scut?, dar ?i abilit??ile dob?ndite ?n lunga sa experien?? ca militar, maiorul pune cap la cap indiciile, descoperind o conspira?ie a t?cerii ce pare s? urce p?n? la cel mai ?nalt nivel. Prins ?ntre datoria militar? ?i dorin?a de a face dreptate, Jack Reacher ??i risc? viitorul profesional pentru aflarea adev?rului. Iar farmecele ?erifului Elizabeth Deveraux, o femeie uimitor de frumoas?, fost ofi?er ?n infanteria marin?, nu fac dec?t s?-i complice sarcina.?Jack Reacher i-ar putea bate pe Bond, Dirty Harry, Jason Bourne ?i Ethan Hunt cu ambele m?ini legate la spate. Apoi, s-ar culca cu iubitele lor, c?te dou? deodat?, ?nainte de a p?r?si ora?ul cu ultimul autobuz.“ – The Sun?Cea mai bun? carte a lui Child de p?n? acum… Reacher este deopotriv? un mare lupt?tor ?i un g?nditor, deopotriv? Schwarzenegger ?i Socrate. Crezul s?u va fi ?ntotdeauna ?make love and war?.“ – The Independent ?Jack Reacher ?i-a c??tigat de mult un loc de seam? ?n panteonul eroilor americani formidabili…“ – The New York TimesC?r?ile lui Lee Child sunt traduse ?n 40 de limbi, ?n aproape 100 de ??ri ale lumii.

De cinci ani, Cameron ?i mama lui se mut? dintr-un loc ?n altul. Tat?l b?iatului e pe urmele lor. Cel pu?in, asta i s-a spus lui Cameron.C?nd se stabilesc la o ferm? izolat?, b?iatul ?ncepe s? vad? ?i s? aud? lucruri care nu pot fi reale. Cur?nd, ajunge s? se ?ndoiasc? de tot ceea ce credea c? ?tie ?i se ?ntreab? dac? nu cumva ??i pierde min?ile.Ce se ascunde ?n noapte? Ce e ?ngropat ?n trecut?Cameron trebuie s? afle secretele ?ntunecate ?nainte ca acestea s?-l distrug?."Un thriller psihologic pe care nu-l po?i l?sa din m?n?… straniu, ?ntunecat ?i inteligent construit. Dialogurile vii, autentice ?i scenele memorabile alc?tuiesc o poveste des?v?r?it?, al c?rei final dramatic ?ntrece toate a?tept?rile." - The Guardian"Un tat? monstruos, h?r?uitor, co?maruri alienante, un b?iat fantomatic, c?ini s?lbatici ?i un subsol d?r?p?nat – cadrul perfect pentru o poveste ?nfior?toare despre un b?iat care, ?ncerc?nd s? dezlege un mister, descoper? ce secrete poate ascunde trecutul cuiva. Un melanj captivant de crime ?i poveste de familie." - Kirkus Review C?inii a c??tigat Red Maple Award ?i a ob?inut numeroase nominaliz?ri, printre care la Young Adult Novel Thriller Award, 2016 ?i American Library Association Best Fiction for Young Adults. Este ?n curs de publicare ?n 13 ??ri.?Drepturile de ecranizare au fost achizi?ionate de Wild Media Entertainment. ?

Recuerdo que en cierta ocasión tuve en mis manos un ejemplar de la Gaceta Imperial de Pekín, y al revolver sus finas hojas de papel de arroz, entre las apretadas columnas de misteriosos caracteres, sólo encontré dos anuncios comprensibles por sus grabados: el que llaman vulgarmente tío del bacalao, ó sea el marinero que lleva á sus espaldas un enorme pez, pregonando las excelencias de la Emulsión Scott, y una botella de largo cuello con la etiqueta ?Vichy-?tat?. Pocas empresas en el mundo habrán hecho la propaganda que la Compa?ía Arrendataria de las aguas de Vichy. Circulan por las calles de la peque?a y elegante ciudad francesa los pesados carromatos cargados de cajones, camino de la estación del ferrocarril. Marchan las botellas alineadas en apretadas filas al salir de Vichy, para luego esparcirse como una esperanza de salud. ?Adonde van?... ? ?AUTOR: Vicente Blasco Ibanez nacio el 29 de enero de 1867 en Valencia (Espana). Era hijo de Ramona Ibanez y del comerciante Gaspar Blanco. Estudio Derecho en la Universidad de Valencia. Participo en la politica uniendose al Partido Republicano". En 1894 fundo el periodico El pueblo. En el ano 1896, fue detenido y condenado a varios meses de prision. En 1889 contrajo matrimonio con Maria Blasco del Cacho, hija del magistrado Rafael Blasco y Moreno. Cuando subio al poder Canovas del Castillo, el escritor se exilio brevemente en la ciudad de Paris. Fue un autor vinculado en muchos aspectos al naturalismo frances. Por otra parte, la explicita intencion politicosocial de algunas de las novelas de Blasco Ibanez, aunada al escaso bagaje intelectual del autor, lo mantuvo alejado de los representantes de la Generacion del 98. Murio el 28 de enero de 1928 en Menton (Francia)a los 60 anos. Entre sus titulos destacan: "Arroz y Tartana" (1894), "La Barraca" (1898), "Entre Naranjos (1900), "Canas y Barro" (1902), "La Horda" (1905), "Sangre y Arena" (1908) o "Los Cuatro Jinetes Del Apocalipsis" (1916).

Cu doar c?teva zile ?naintea Cr?ciunului, fostul agent secret Cotton Malone se vede nevoit s?-?i ?ntrerup? traiul ?n anticariatul s?u lini?tit, pentru a s?ri ?n ajutorul bunului s?u prieten, miliardarul Henrik Thorvaldsen. B?tr?nul danez este hot?r?t s?-?i r?zbune fiul ucis ?ntr-un schimb de focuri ?n capitala Mexicului, dar ambi?ia lui nu numai c? ?i pune via?a ?n pericol, ci ajunge s? scoat? la iveal? o adev?rat? conspira?ie interna?ional?. O aventur? ame?itoare, cu numeroase r?sturn?ri de situa?ie, ?l poart? pe Cotton Malone ?ntre Copenhaga, Londra ?i Paris, pun?ndu-i la ?ncercare intui?ia, priceperea, dar ?i loialitatea. Aflat ?ntr-o permanent? lupt? cu timpul, americanul va face tot posibilul s? ?mpiedice o serie de atacuri teroriste ce au ca ?int? mai multe monumente din capitala francez?, ?ncerc?nd totodat? s? nu-?i dezam?geasc? cel mai bun prieten. ?G?sim aici toate tr?s?turile distinctive ale lui Berry: anvergur?, grada?ie, r?sturn?ri de situa?ie, istorie – ?i suspans de la un cap?t la altul. ?mi place la nebunie tipul ?sta.“ – Lee Child ?Steve Berry ?mbin? abil suspansul contemporan ?i misterul istoric ?n cel mai recent roman cu fostul agent secret Malone… acest thriller urzit cu iscusin?? ofera o mul?ime de surprize.“ – Publishers Weekly

Coresponden?? primit? de Geo Bogza de la Stephan Roll, Sa?a Pan?, Mary-Ange Pan?, Victor Brauner, Ilarie Voronca, Colomba Voronca, grupul ?Alge“ ??n Epistolarul avangardist, care con?ine coresponden?a pe care Geo Bogza a primit-o de la reprezentan?ii grupului Alge, este ?i o poveste con?inut? aici, ?n aceste scrisori, o poveste de via??, de supravie?uire, de construire, de fapt, a unei poetici de grup ?i a unei ac?iuni culturale rom?ne.“ – Carmen Mu?at ?Pe mine cel mai mult m-a emo?ionat Epistolarul. Au fost ni?te lucruri de care nu ?tiam ?i pe care le-am citit cu foarte mult? emo?ie, ceea ce m-a f?cut s? mai r?scolesc ?i s? m? uit cu mai mult? aten?ie. Erau scrisori de la mama, am ?nceput s? m? uit ?i ?n jurnalul ei ?i am descoperit o serie de lucruri extraordinare. O s? continui s? cercetez.“ – Vladimir Pan?

Lee Child este un maestru al suspansului. – Entertainment WeeklyJack Reacher, fost ofi?er ?n poli?ia militar? a Statelor Unite, e pus din nou ?n fa?a unui caz complicat. Pl?nuind s? ajung? ?n Virginia, ?n c?utarea unei femei pe care nu a v?zut-o niciodat?, face autostopul. ?n ma?ina care se opre?te sunt doi b?rba?i ?i o femeie ce pare extrem de ?ngrijorat?. Din atitudinea lor, Reacher ?ncepe s? suspecteze c? ascund ceva.FBI-ul lanseaz? un apel de urm?rire general? pentru c? ?n zon? a avut loc o crim? ?i o persoan? a fost r?pit?. Oare ?nso?itorii de drum ai lui Reacher sunt implica?i ?n aceast? poveste? Iar fostul ofi?er din poli?ia militar? e doar o momeal??Al?turi de Julia Sorenson, agent FBI, Reacher porne?te o anchet? pe cont propriu ?i se treze?te prins ?ntr-o conspira?ie uria??, ?n care nimic nu e ceea ce pare ?i nimeni nu spune adev?rul.Urm?rit creeaz? unul dintre cele mai reu?ite personaje feminine din ?ntreaga serie Jack Reacher. – The New York TimesSubtil ?i nuan?at, cu un stil seduc?tor ?i r?sturn?ri irezistibile de situa?ie. – Newsweek?Reacher continu? s? conduc? ?i ?ncepu s? se g?ndeasc? la cele dou? baraje rutiere prin care trecuser?. Opt ma?ini ?i opt poli?i?ti ?n fiecare loc, cu lanterne ?i timp berechet pentru o inspec?ie am?nun?it?. Se imagin? pe sine ?n situa?ia de om urm?rit, cu ?nf??i?are obi?nuit?, c?l?torind singur, trezindu-se dintr-odat? vulnerabil ?i ?ntr-o situa?ie riscant?, poate anticip?nd barajele rutiere dinaintea sa. Ce putea s? fac? un astfel de om ca s? fie preg?tit? Putea s?-?i schimbe ?nf??i?area obi?nuit?, cu fard, plastilin?, peruci, piercinguri false, tatuaje false sau cicatrice false. Trebuia s? nu mai fie singur ?n ma?in?. Ceea ce era simplu, chiar ?i f?r? pricepere sau antrenament. Putea s? ia un autostopist de pe drum.“

Romanul e captivant, bine scris, n ciuda unor efuziuni retorice prea lungi pe alocuri, care puteau fi scurtate. Un text elaborat de ctre un crturar, cu lecturi din Schopenhauer, Nietzsche, Jung sau Dostoievski fcute n profunzime, temeinic. n consecin, e un roman n care simbolurile apar la tot pasul, incifrate n text, n tehnica unui modernism hermeneutic care nu poate fi scos din ecuaie (…). Strict tehnic, ne aflm n faa unui Bildungsroman construit pe un scenariu clasic, de iniiere: tnrul Matei (toate numele sunt luate din Biblie…) interiorizeaz sfietor, dramatic moartea prematur a tatlui su, David, pierdut ntr-un accident de main pe Valea Oltului, se afl n conflict deschis cu mama sa, Riri, femeie pragmatic, dar intrat n faza unui deficit de cldura uman, mascat prin nervozitate, i i fixeaz ntreaga afeciune pe fiina compensativ a bunicului, Grig, mort i el spre sfritul romanului, i pe aceea a profesorului universitar Semion Ruda, stilat, elevat, aristorcatic, un concitadin de ocazie i tat-surogat, cruia, n cele din urm, protagonistul romanului i datoreaz relansarea intelectuala – viitor student n filosofie – i formarea literar, ca romancier, talentul compensativ al scrisului descoperindu-i-l oarecum fr premeditare sau ndemnuri din afar, ca pe o efervescen intern a propriei sale fiine. (tefan Borbély)Viaa cotidian este transferat n interioritate, iar tensiunile generatoare de suspans sunt direcionate ctre aceeai nevoie urgent de a deveni. Eroii Aurei Christi sunt fpturi aflate ntre lumi, ntre vrste, ntre maluri. (Irina Ciobotaru)Intenia vdit a autoarei este aceea de a explora personajele pn n adncul firii lor, astfel nct nu aciunea s stea n prim-plan, ci caracterele. (Bogdan Mihai Dasclu)

Anne Shirley has left Redmond College behind to begin a new job and a new chapter of her life away from Green Gables. Now she faces a new challenge: the Pringles. They're known as the royal family of Summerside - and they quickly let Anne know she is not the person they had wanted as principal of Summerside High School. But as she settles into the cozy tower room at Windy Poplars, Anne finds she has great allies in the widows Aunt Kate and Aunt Chatty – and in their irrepressible housekeeper, Rebecca Dew. As Anne learns Summerside's strangest secrets, winning the support of the prickly Pringles becomes only the first of her delicious triumphs.

O culegere edific?toare de aforisme ?i pamflete, din care nu lipsesc umorul, inteligen?a vie, ascu?it?.

Aceasta nu este o arc? a salv?rii, a speran?ei, a regener?rii suflete?ti, nici locul ?n care personaje-kamikaze arunc? ?n jur ?n timpul sacrificiului lor, bun?tate, generozitate, bl?nde?e, ?n?elepciune, cump?tare. E o arc? simbolic?. Fictiv?, sau e chiar lumea noastr? condamnat? s? pluteasc? ?n deriv? pe un ocean sub care p?nde?te un tzunami apocaliptic? Da, ?ntr-adev?r, Breban nu neglijeaz? nici o specie, sunt toate conservate aici, e destul s? ?nl?turi dificila, fragila ?i totu?i rezistenta perdea ?esut? din mii de pagini de carte, ca s? descoperi o umanitate crud?, pe care mul?i dintre noi, dintre cititori sau autori avem tendin?a de a o evita, tendin?a de a o machia, de a-i face opera?ii estetice… Arca are capaciatatea de a re?nvia din cenu?a ?i de a ne propune o c?l?torie imaginar? spre o alt? dimensiune, ?ncerc?nd s?-i salveze deopotriv? pe credincio?i ?i pe atei, pe puternici ?i pe cei slabi, pe victime ?i pe c?l?i, pe mae?tri ?i pe discipoli, pe slugi ?i pe st?p?ni. Tu alegi de care parte vrei s? te afli, ?n afara arcei, pe arc? sau ?n structura ei intim? fragil? ?i totu?i rezistent?, capabil? s? te duc? spre cele mai insolite teritorii care ?nc? nu au fost inventate ?i pe care doar acul busolei lui Breban le indic? ?i le plaseaz? pe o hart? altfel inaccesibil?.

Two scientists devise a compound that produces enormous plants, animals — and humans! The chilling results are disastrous.

Tales of Space and Time is a fantasy and science fiction collection of three short stories and two novellas written by the English author H. G. Wells between 1897 and 1898. It was first published by Doubleday & McClure Co. in 1899. All the stories had first been published in various monthly periodicals and this was the first volume to collect these stories. 1. "The Crystal Egg" (short story, The New Review, May 1897) 2. "The Star" (short story, The Graphic, December 1897) 3. "A Story of the Stone Age" (novella, The Idler, May–September 1897) comprising: "Ugh-Lomi and Uya" "The Cave Bear" "The First Horseman" "Uya the Lion" "The Fight in the Lion's Thicket" 4. "A Story of the Days to Come" (novella, The Pall Mall Magazine, June–October 1899) comprising: "The Cure for Love" "The Vacant Country"...

A fantastic tale of the world's beauty and unity after the Great Change occurs.

Edi?ia de fa?? o reproduce ?ntocmai pe cea din 1966 care a v?zut lumina tiparului la Editura pentru literatura ?i este menit? s? repun? – laolalt? cu alte titluri editate de noi – ?n circula?ie numele ?i opera unui mare profesor de filosofie ?i a unui important om de cultur? din perioada interbelice. Edi?ia este structurat? pe c?teva capitole, cum ar fi bun?oar? ?Amintiri din copil?rie ?i tinere?e“, ?Amintiri culturale, didactice ?i politice“, cuprinz?nd, ?ntre altele, ?i coresponden?a cu Titu Maiorescu, conferin?e ?i cursuri ?inute la Viena, Paris, Geneva, Praga, Oslo ?i Bruxelles. ?Petrovici a avut o via?? fracturat?. ?ntr-o vreme, a urcat n? pe Everestul performan?ei ?i al recunoa?terii publice, de unde, atunci c?nd istoria s-a virusat de o ideologie apocaliptic?, s-a pr?bu?it direct ?n groapa Marianelor, b?ntuit? de tot felul de silnicii ?i nes?buin?e. Mult? vreme s-a am?git cu in?elesul m?ng?ietor al filosofiei, a?a cum i-l h?r?zise cei vechi, dar s-a ?i ?nfiorat de mizeriile ei, atunci c?nd a v?zut-o dec?zut? ?n condi?ia de surogat ideologic. Oare trebuia, dup? ce a privit lumea prin sp?rtura pe?terii lui Platon, s-o p?ndeasc? ?i din spatele gra?iilor ?i ale z?voarelor trase? Vremurile noi, rascolnice, l-au g?sit total nepreg?tit. Glasul s?u, obi?nuit s? peroreze ?n aule universitare, ?n Camera, ?n Academie, ?n cadrul unor fastuoase reuniuni interna?ionale a fost, pentru multe decenii, obligat la t?cere.“ (Ionel Necula)

Un fast spectacol despre feminitate, moarte ?i alte teme eterne, ne ofer? de ast? dat? redutabilul eseist, istoric ?i critic literar Irina Petra?, despre care Marin Mincu scria c? este ?cel mai “b?rbat“ critic al nostru“. ?Demersul constituie o modalitate de a-?i apropia moartea, propria moarte, de a o studia sub lupa m?ritoare, de a o ?ine deliberat, zi de zi, ceas de ceas, al?turi, ?n imediata proximitate, pentru a te impulsiona s? fii c?t mai mult, c?t mai decis ?n spirit, pentru a te determina s? te investe?ti ?n toate cu ?ntreaga-?i fiin??, una dintre limitele c?reia e moartea-cea-cotidian?, pentru a te remodela, sim?ind atingerea botului mor?ii, pentru a recurge la travaliul dep??irii de sine prin crea?ie. A nu te obi?nui cu vecin?tatea mor?ii, obi?nuindu-te ?n acela?i timp, a realiza eficienta ei, adun?ndu-te, sporindu-?i eficien?a, a fi, ?n pofida con?tiin?ei tragice a finitudinii umane – iat? o piatr? de ?ncercare, iat? un examen major, la care au c?zut nu pu?ini. Cei ce-au rezistat constituie pentru Irina Petra? un fast obiect de studiu, care, fiind cercetat cu acribia unui colec?ionar, nelipsit de o redutabil? experien?? ?n domeniu, alc?tuiesc o galerie acoperit? cu oglinzi, ?n care, v?z?nd reflectat propriul univers, propriile spaime, frici, angoase, nelini?ti, autorul se supune, el ?nsu?i, din spirit de fair play, dar ?i dintr-un subtil, rafinat amestec de sado-masochism intelectual, unui examen: ?i va rezista co?ul pieptului? va ?ti sa r?spund?? dar s? reziste? Ei, mon?trii sacri… au rezistat, descriind modul ?n care se men?in pe muchia abisului, ?n care ?i-au v?zut propriul chip, contemplat de cineva…“ (Aura Christi)

Editorul, criticul ?i istoricul literar clujean Irina Petra? propune lectorilor un studiu despre locurile favorite din literatura rom?n? ?i cea universal?, paginile de teorie literar? oferind nu pu?ine repere asupra predilec?iilor clasicilor autohtoni de la Eminescu ?i Creang? p?n? la Norman Manea ?i Marta Petreu. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Los trabajos de Persiles y Sigismunda es la última obra de Miguel de Cervantes. Pertenece al subgénero de la novela bizantina. El propio autor la consideró su mejor obra; sin embargo la crítica da este título unánimemente a Don Quijote de la Mancha. En ella escribió la dedicatoria al Conde de Lemos el 19 de abril de 1616, cuatro días antes de morir, donde se despide de la vida citando estos versos: Puesto ya el pie en el estribo, con las ansias de la muerte, gran se?or, esta te escribo.

The Canterville Ghost is a popular 1887 novella by Oscar Wilde, widely adapted for the screen and stage. “The Canterville Ghost” is a parody featuring a dramatic spirit named Sir Simon and the United States minister (ambassador) to the Court of St. James's, Hiram B. Otis. Mr. Otis travels to England with his family and moves into a haunted country house. Lord Canterville, the previous owner of the house, warns Mr. Otis that the ghost of Sir Simon de Canterville has haunted it ever since he killed his wife, Eleonore, three centuries before. But Mr. Otis dismisses the ghost story as bunk and disregards Lord Canterville’s warnings. When the Otises learn that the house is indeed haunted, they succeed in victimizing the ghost and in disregarding age-old British traditions. What emerges is a satire of American materialism, a lampoon of traditional British values, and an amusing twist on the traditional gothic horror tale.