Sub limita de detec?ieVorbi?i ?n ?oapt?Ceva se petreceSub pragul vostru auditiv.A?a cum silabele gurii taleSunt sorbite de timpanele ei, tot astfelAcolo, ?n ad?nc,Picur? ceva –P?m?ntului ?i scap? lacrimiPe care le-nghit r?d?cinile;Acolo, ?n ?naltSe spulbera ceva –V?zduhului ?i scap? lacrimiPe care le-nghit ?ngerii.E un plan?et f?r? istovAl lucrurilor, fertil –Doar c? se petreceSub limita de detec?ie.

mi nchipui pe pmnt locuriUnde nu ajunge raza de soareLocuri unde nu adie vntulLocuri oarbe i surde, fr cldurFr memorie –Dar nu am destul putere s-mi nchipuiLocuri unde s nu ajungi s nu m ajungDurerea.

YAKINDA SIRA G?KY?Z?NE DE GELECEK! ? ?ilahi nizama(Yarat?l?? Yasalar?na) g?re, yeryüzünün hi? bir yeri; hi? bir insana ve zümreye ait de?ildir. ?nsani düzene g?re ise ger?ek tamamen farkl? olup yeryüzü parsel, parsel ya?malanm?? olup nehirler, g?ller, denizler ve hatta k?talar bir avu? az?nl??a ya da zümreye hizmet etmektedir. S?z konusu bu az?nl?klar dünyan?n kaynaklar?n? ?e?itli y?ntemlerle dev?irip s?mürmektedirler. ??S?mürü sadece do?al kaynaklarla s?n?rl? olmay?p dünya üzerinde ya?ayan tüm canl?lar? da kapsamaktad?r. Bundan, tek hücreli organizmalar da nasibini almakta ve efendilerinin ahlaks?z ama?lar?na hizmet etmeye mecbur kalmaktad?r. Bu azg?n küresel s?mürgeciler, insanlar?n beden ve beyin gü?lerini s?mürdükleri yetmezmi? gibi ?imdilerde zihinlerini de ele ge?irmeye y?nelik yo?un bir gayret i?indedirler. ??S?mürgeciler, kaynaklardan dev?irdikleri de?erleri ?nce paraya daha sonra ise parayla birlikte bu kaynaklar? da kullanarak gü? dev?irmekte olup ?bu b?yle katlanarak devam etmektedir. Küresel emperyalistler, s?mürü düzenini hepimizin iyi bildi?i yedi(S) arac?l???yla, yani onlar? de?er dev?irmekte kullanarak ger?ekle?tirir. ? Bunlar s?ras?yla: Su (G?da),Sa?l?k, Seks, Silah, Sanat, Spor ve Siyaset olarak s?ralanabilmektedir. S?ra gü? dev?irmeye gelince bu s?ralamada siyaset birinci s?raya ge?mektedir. Sebebine gelince s?mürgeci en ?ok siyaseti ?veya baz? siyaset?iyi, ?baz? siyaset?iler ise bu sayd?klar?m?z?n tümünü birden kullanmaktad?rlar. ??Birde s?mürgecilerin elinde, onlar?n ?ok sevdikleri bir ba?ka (S) olan ad?na Sava? denilen alt?n (S) vard?r. Sava?lar?n ara?lar? ise sizlerin de ?ok iyi bildi?i gibi temel iki unsura dayanmaktad?r. Bunlar, dindarl?k ve kindarl?k olup toplumlar ayr??t?r?l?p dü?man kamplara b?lüne bilmeleri i?in; ya inan? farkl?l?klar?, ya da tarihin bir d?neminde atalar?n?n birbirlerine yapt?klar? yanl?? davran??lar? k?rükleyerek dü?manl?klar? yaratmaktalar. Sonras?nda da dü?manla?t?r?lan toplumlara gaz verirler, onlar sava??rken bunlar bir yandan silah satarken bir yandan da ya?malar?n?(has?latlar?n?) hazinelerine katarlar? ???nsanlar?, insanl???ndan ??karan, herkesi paran?n pe?inden ko?turan; en ac?s? da para i?in her türlü de?erlerinden vazge?ebilmeyi ba?ar? gibi sunan bu ?arp?k sisteme kar??: Bizler akl?m?z? ba??m?za toplamaz ve s?mürgecilerin de?irmenine su ta??maya devam etmeyi sürdürürsek; ?o zaman g?kyüzüne iyi bakal?m! ?ünkü; korkar?m :Torunlar?m?z g?kyüzünü b?yle mavi olarak bir daha zor g?rebilecekler !!! ?SADEKUL ? Y ? Z L E ? M E ( MAN?FESTO ) ?- G ? R ? ? ?TOPLUMSAL PAST?R?ZASYONLAR VE SAKINCALARI "Sosyolojik Past?rizasyon ve Yeni Bir Düzen ?zerine ?zgün Yakla??m" Hepimizin ?ok iyi?bildi?i gibi; kurals?z ya?ayan insan topluluklar? tarih i?erisinde kurall? ya?ama ge?erek; birer düzen toplumlar? haline gelmi?lerdir ??te: Toplumlar?n egemen oldu?u bu topraklar üzerinde ya?ayan bireylerinin hak ve ?zgürlüklerinin s?n?rlar?n? belirleyen bu tek siyasi erkin ad?na devlet denilmektedir. Bu ?rgütün, en temel g?revi yurtta?lar?n?n i? ve d?? güvenli?ini sa?lamak olmakla birlikte; devlet bu sorumlu?unu yerine getirirken ise her zaman herkese kar?? tarafs?z ve e?itlik?i olmak mecburiyetindedir. ?zellikle de i? güvenli?i sa?larken; hem kendisinden yurtta?lar?n?, hem de yurtta?lar?n? yurtta?lar?ndan korumakla yükümlüdür. Ayr?ca bireylerin beden ve ruh sa?l??? da tamamen bu ?rgütün güvencesinde olup devletler her ko?ulda ki?ilerin beden bütünlü?ü ile zihin sa?l???n? da korumaktan da soruludurlar.

Augustin Fr??il? (1953-2010), scriitor ?i cantautor, a fost un apropiat al lui Nichita St?nescu ?i membru al Cenaclului de Luni. A publicat ?n cele mai importante reviste culturale, iar ?ntre 1991 ?i 2010 a fost redactor-?ef al Editurii ALLFA, departamentul de literatur? al Grupului Editorial ALL. C?r?i publicate: Gramatica mor?ii, poezie, 1995 (premiul USR), El-Roi, poezie, 1996, Plaja nudi?tilor, poezie, 1998. Dintre c?r?ile traduse de Augustin Fr??il? din englez?: Legende franceze, Pove?ti japoneze, 1001 de nop?i, Moby Dick, 100 de minuni ale lumii, 100 de ora?e ale lumii, 100 de muzee ale lumii, Islamul ?i Vestul. A tradus poezie din limbile francez?, italian? ?i spaniol?. C?r?ile sale au fost traduse ?n german?, croat?, greac?, spaniol?, englez?. Ca muzician, a ?nregistrat ?i editat discul O recitare, 1982, muzic? original? pe versurile lui Nichita St?nescu, ?i dou? CD-uri ?n 2005: Mai sunt pentru c? el mai este ?i A?a am tr?it. Al treilea CD, Balad? pentru Transilvania, c?ntece originale pe versurile lui A. Fr??il?, a ap?rut ?n 2007. Voce muzical? ?i poetic? unic? ?n literatura rom?n? contemporan?, el declara ?ntr-un tulbur?tor, ultim interviu publicat ?n revista Luceaf?rul: ?N-am f?cut niciodat? nici cel mai mic efort de a cultiva vreo rela?ie, m-am l?sat doar ?n voia valului – asum?ndu-mi riscurile de rigoare, – am l?sat destinul s? lucreze pentru mine, s?-mi arate dac? trebuia s? fiu acolo ori nu. Asta m-a costat, ?ns?: imagine, notorietate, carier?, via?? de familie, via?? social?... n-a fost zi s? nu pl?tesc pre?ul dezordinii, aventurii mele existen?iale.“

Lumin?, ?ncet este o antologie care reune?te cele mai valoroase poeme scrise de Marian Dr?ghici – un poet atipic, greu de integrat ?ntr-o anume genera?ie, de?i, structural, pare s? r?m?n? afiliat unei ontologii postmoderniste. Marian Dr?ghici scrie o poezie cerebral?, fragmentar?, ironic? ?i autoironic?, din care nu lipsesc ?ns? m?rcile unui vizionarism ?bine temperat“. De?i poezia din Lumin?, ?ncet e mai degrab? geometric?, ?n care, totu?i, abund? artele poetice, se poate remarca aici – cum sus?ine ?i criticul literar Dan Cristea – ??mbinarea dintre religia poeziei ?i poezia religiei“.

Selec?ie de Teodor Dun? ?O parte a criticii a socotit c? Mazilescu este un ?poet de limbaj?, elaborat, rafinat, atras de artificiu, nu cu scopul exacerb?rii retorice a limbajului, ci, din contr?, pentru configurarea unui minimalism poetic, prin distorsiuni sintactice, blancuri, omisiuni, ?ntreruperi etc. ce au rolul de a revela o insolitare suplimentar? a limbajului poetic. Eugen Negrici caracteriza lirica lui Mazilescu prin formula fericit?: ?o stilistic? a eschivei?. Virgil Mazilescu trebuie privit, ?ns?, nu doar ca un poet al limbajului, oric?t de ?ncifrat, ci ?i ca un poet al fiin?ei, cu un discurs liric ce are o miz? clar ontologic?, dispus? chiar ?ntr-un registru neoexpresionist, un discurs ce ?ncorporeaz? ?n sine ‘?marile teme? ale modernit??ii: moartea, nebunia, suferin?a, Poezia cu ?majuscul?? ?i care percepe ?mistica poeziei ca instrument de m?ntuire, gravitatea rostirii? (Mircea C?rt?rescu)’.“ – Iulian Boldea

Apreciat? la vremea ei pentru angajamentul ?i talentul de a media ?ntre culturi, Regina Elisabeta a Rom?niei (1843-1916) este considerat? p?n? ?n zilele noastre drept una dintre cele mai importante mediatoare ale literaturii ?i culturii rom?ne?ti ?n spa?iul de limb? german? de la sf?r?itul secolului al XIX-lea. Prin apari?ia sa neconven?ional? ca scriitoare, sub pseudonimul literar Carmen Sylva, angajat? ?n prop??irea dinastiei rom?ne, prima regin? a Rom?niei, Elisabeta, a demonstrat ?n fa?a publicului semnifica?ia modern? a ?profesiei“ de so?ie de monarh, un exemplu pe care succesoarea sa, Regina Maria a Rom?niei ?l va des?v?r?i.

Actorii ne druiesc generos gnduri despre viaa pe care i ei o triesc ca orice oameni, cu necazuri i bucurii. Alexandru Arinel – fiind definit n timp de Marele Public drept o valoare artistic naional – se destinuie acum, cu privire la drumul parcurs din satul de batin Dolhasca pn pe Calea Victoriei. Citind amintirile sale sincere, vei cunoate un om, nu numai un artist, care evoc trei epoci istorice prin care a trecut, fiind prin argumentele invocate mai convingtor dect orice carte de istorie banal. i pune pe tav sufletul prin relatarea unei biografii netiute de nimeni. n aceste destinuiri, Alexandru Arinel ne propune discret s gndim atent la calea profesiei alese, de actor sau de orice fel, i s nu uitm nicio clip de cei din preajma noastr, de familie.“ – Ileana Lucaciu

Ardma baktmda, yaadm hibir nemli eyi unutmadm grüyorum! Bakyorum da, gerek duygularm yaayacak kadar oyuncu olmuum. Ama olsun! Gemii bu güne tamakla, ondan dersler alp temiz bir gelecek yaratabiliriz... Ben, tanmadklar insanlar ldüren ve yok eden, onlar kahraman sayan dünyada dodum ama, iimden byle bir dünyada yaamak istemiyorum. Yaradln hakikatini grmek istiyorum ve bakalarnn dayattna gre yaamak istemiyorum.... Yeter artk bu kadar hayalperestlik! Alk, yoksulluk, savalar, tecavüz, terr, hayvan katli, doa tahribat grmek istemiyorum… Nefes almak istiyorum… Karamsarlk kaplyor iimi bütünüyle… Karanln, fkenin, nefretin ve lümlerin iinde yaamak istemiyorum… Gerek kahramanlk can almak deil, can vermektir! Sen kimsin de, Allah’n verdii can alyorsun Senin kendi cann bile alma lüksün yok… Yaam sahnesi tek kiilik olmadna gre, en azndan yaananlardan ders alp kendimizi insanlk konusunda gelitirmek zorundayz. nsanlk sadece var olmak, yaamak, nefes alp vermek deil, paylamaktr. Kendi yaam alanmz korurken, bakalarnn yaam alann ihlal etmemektir… Yazar Hakknda Halit Fuat Beik: 1952 ylnda Fatsa'da dodu. lk ve orta renimini Fatsa'da, üniversite renimini ise stanbul'da tamamlad. Kapal arda ticaret hayatna atld. Bu arada dünyann pek ok ülkesini gezme frsat buldu. nceleri rezaletten kamayan ve "Hep ben" mantyla maceral bir hayat yaad. Okumay ve not almay ok sevdii iin pek ok kitap ve notlara sahiptir. Yazmak konusuna otuz yllk bir emek vermesine ramen, bu konuda daha pek ok ey yapmas gerektiine inanyor. 2003 ylnda "Talan MevsimindeAdam gibi yaamak.” 2010 ylnda, ”Sokrates’in syan., Hallar anakkale’de, Yüz Elli Yandaki Adam, Tevrat’n ocuklar ve Kur-an” adl kitaplar yaynlanmtr. nan, Adalet, nsan sevgisi ve Kur-an ahlakna dayal o muhteem denge iinde eserler vermeye alyor.u anda sizler iin deiik konularda pek ok kitaplar daha hazrlamaktadr. Gerek eserlerini bundan sonra size sunacana inanyor...

Monumentala monografie dedicat? unuia dintre cei mai mari romancieri ai lumii are avantajul de a sintetiza o bun? parte din bibliografia scris? pe marginea operei uria?ului care a semnat, ?ntre altele, capodopera Crima ?i pedeaps?. Ion Iano?i plaseaz? ?ac?iunea“, firul epic al cercet?rii ?ntreprinse ?n contextul secolului al XIX-lea, astfel ?nc?t eroii vie?ii literare de atunci se contureaz? pregnant, provoc?tor de viu.

De ce fr minotaur Fiindc literatura, din perspectiva mea, este un labirint, iar naintarea n ea, una plin de pericole, topite ns n pura iridiscen. Un labirint, dar unul radios, menit s atrag atenia asupra infinitii de jocuri ascunse n textul literar. Jocuri care te prind (mai bine-zis te seduc), doar ca s te poi elibera, s fii vzut n mijloc, schind un salut triumfator – poate spre nite prieteni nevzui. Cu nimic altceva n jur dect pietre ncinse, ncrustate cu nestemate. Nevoit s mergi mereu nainte, lai averea asta altcuiva, n-o poi lua cu tine – sensul e s iei din labirint cu totul nud (neatins de prejudeci ori de cliee), fr cicatrici literare, literatura s fie pentru tine o poart, nu o temni. Ea poart, ntr-adevr, n sine, aceast imens generozitate. Niciun minotaur care s te sfie, doar picurul de miere al bucuriei lecturii, pe lespezile arse de soare: suntem la amiaz, ateni, vigili (minotaurul ar fi doar creaia noastr). Senzaia de deschidere druit de literatur st deci la originea acestei cri, mai degrab un sinuos autoportret de cititor (nu att narcisiac, ct fidel siei) dect o lucrare sistematic. Un chip caleidoscopic, conturat din capricii reunite, firesc, ca rsplata pentru a fi urmrit cu ncredere traiectoria neregulat a lecturii – sinuozitate nelipsit totui de un sim al unitii, tradus n meditaia continu asupra unor noiuni precum familiaritate i alteritate, a relaiona ori a insolita.“ – Simona Grazia Dima

Starting from the dialogue initiated by historian Filip-Lucian Iorga, this e-book introduces Prince Nicholas (Nicolae), the grandson of His Majesty King Michael I, from his first visit to Romania in 1992 to his decision to settle down in Romania, in 2012. The reader has the opportunity of knowing Prince Nicholas from his earliest childhood, a fan of knightly stories, but also willing to explore the world, a dynamic adolescent with a passion for cars, just like his royal grandfather, recounting with a genuine sense of humour the adventures he went through in his attempt to obtain a driver’s license in Kenya. As a young man, Prince Nicholas went to a traditional British college and studied management in England, while keeping to his passion for sports: he played football, cricket, grass hockey, lacrosse, and rugby, went scuba diving into the ocean and worked as a rafting instructor in Africa. Moreover, this is a young man who sat at the same table as Queen Elizabeth II of Great Britain, with his uncles and cousins of the European Royal Families, but also with homeless children and within charitable institutions. The same young man has assumed at present the duties of Prince of Romania.

Deniz fenerinin ki gibidir: Ayd?n?n da ?????. Birisi gemileri, di?eri insanlar? ayd?nlat?r. Onlar?n sayesinde: Gemiler ve toplumlar yollar?n? bulabilirler."Batmaktan" kurtulup ayakta kalabilirler. Yeter ki: I??klar? söndürülmesin. Hiçbir fener, hiçbir ko?ulda; bir geminin tonaj?n? ve band?ras?n? sormaz. Gerçek bir ayd?n da öyle: Ayd?nl???n?n bilgisini sunarken; insanlar?n hiçbirine, ne ?rk?n? ve cinsiyetini ne de inanç tercihini sormaz. Ayd?n dedi?in; ayn? zamanda gerçekçidir. Gördü?ü: Hiçbir kötü rüyay? da hayra yormaz!...Her ikisi de; ?ss?z ve sessiz geceler boyu çal??arak; ayd?nlatmaya çabalar karanl?klar?. Ayd?nlar da fenerler gibidirler: Ortakt?r yaln?zl?klar?!..Özetle:"Ben de;Küçük bir "burunda"Küçük bir deniz feneriyim,Hümanizmin ise; sad?k bir neferiyim.I????m? hep çakar?m, Her durumda.Ya?am benim kutsal?m:Ya?ayan her canl? benim umurumda.Fenerler, kimseleri aramazlar;Arayanlar, mutlaka onlar? bulurlar:Ço?u kez de zor durumda.Ben her daim i?ime bakar,Sürekli ?????m? çakar?m.Hiç y?lmam; bunu hep yapar?m!...FELSEFE ???RLER? tüm bu duygular? ifade etmek için, yeni bir ?iir türü olarak yaz?ld?..

Lirica Aurei Christi s-a format i s-a modelat iute, ferm, cu o ndrzneal i o gravitate rar a tonului, mai ales n jurul poeziei de meditaie post-romantic, de la Rilke la vetaieva, de la Blaga la Nichita Stnescu. Necznd prad ispitelor culturale i mondene post-decembriste, ntre care aa-zisul post-modernism romnesc, ce afia cu o anume suficien refuzul valorilor clasice i moderne n favoarea unei lirici descompuse i uneori barbar improvizate sub scuza autenticismului, poeta noastr a uimit critica de specialitate prin ample volute metaforice, calde, ndrznee, abordnd, n cteva volume, printr-o splendid frond, clasicul sonet poetic i dovedind o excelent stpnire a limbii, a mijloacelor specifice, ntr-o liric a meditaiei grave, adnci, exprimat n metafore, n care modernitatea i sensibilitatea secolului se confund, cu vigoare clar, de o marcat originalitate, tumultuos i muzical aproape, ntr-o subtil rezonan eufonic, cu trimiteri, accente i imagini simbolice, cu marele torent al liricii europene de nalt nivel, de la Rimbaud i Baudelaire, la Rilke i Blaga. i, nc odat, la vetaieva i Nichita Stnescu.“ (Nicolae Breban)A scrie cderea apocaliptic nu e uor. E un merit al Aurei Christi faptul de a gsi singura soluie la aceast cdere fatal, dat din pornire: cel care o scrie o i oprete, incitnd rigoarea/ celui din urm frig. Doar un fel de zeu al poeziei, o divinitate descoperit cu greu, contient de destrmarea mitului, poate s impun din nou mitul: instituirea mai viului este cu putin doar datorit morii. nvierea nu e posibil dect datorit ei. Sensul celei mai mari dintre taine se dezleag, astfel, paradoxal, prin rsturnarea negativitii generale a sensului. (...) Descoperirea fcut de poet este c realul nsui are origine poetic (nu real!), prin cderea n emisfera cealalt, de parc Dante nsui ar fi acum reeditat n alt semantic: Ah, calul e fiu al pegailor dintotdeauna. Fiinele existente i au obria n himere, iar realitatea ia fiin din metafor. (...) Alt descoperire poetic: ntreg mitul temporal al omenirii poate fi ranversat. (…) Iat, deci, cum se poate recupera mitul ntr-o epoc n care toat lumea postmodern a visat la demitizare i dez-iluzionare pentru a se apropia de realul ca atare.“ (tefania Mincu)http://aurachristi.ro/

Iat?, ?n cuvintele Aurei Christi, curg?nd abundent, din surse ascunse, fluidul vivifiant al poeziei, s? nu ne temem de retorica majusculelor, al marei Poezii. (Nicolae Balota).Aici totul e grav. Nici ludicul, nici parodicul, nici oboseala contextului postindustrial ?i nici tendin?ele destructurante ale postmodernilor nu au trecere. Modernitatea Aurei Christi e una esen?ial?, organic?, refractar? modelor, n?zuind spre reinterpretarea semnelor ?i universaliilor; ?ntreb?rile pe care ?i le pune ea au fost ?i ale inainta?ilor, iar r?spunsurile transcend achizi?iile, relev?nd evolu?ia con?tiin?ei ?n mers, relev?nd evolu?ia unei creatoare de m?na ?nt?i, cu totul personal?. Scrieri mai noi, Labirintul exilului (2000), Elegii nordice (2002) ?i altele confirma consecven?a cu sine a unei con?tiin?e exemplare. (Constantin Ciopraga)M? auzi tu, oare, ?nstr?inato? Am citit poeziile tale la ceas de sear?, pe o teras?, av?nd ?n fa?? colinele Ierusalimului. Eu nu sunt un bun comentator de poezie, cei care au scris despre poezia ta te-au “prins“ foarte bine, ai for??, un sim? rar al tragicului ?i antene pentru transcenden??, f?r? s? cazi (din fericire) ?n ceea ce se cheam? “poezie religioas?“. E un instinct p?g?n care te fere?te de o excesiva “cre?tinare“ a poeziei chiar ?i ?n Psalmi. (Leon Volovici). (fragment dintr-o scrisoare)E simplu: ?l vad pe Dumnezeu ca pe un partener de dialog, cu care ma cert nu rareori. Citesc adesea serile din Noul Testament mai ales; ei, ?i atunci ?ncepe fierberea... Nu prea merg la biseric? dec?t atunci c?nd simt imperios nevoia – adev?r pentru care Mama de pilda m? ceart? c?teodat?. Duc biserica mea cu mine; a?a pot s? m? rog oriunde, oric?nd. Spre deosebire de Cioran, eu cred ca nu Diavolul a f?cut lumea, ci Dumnezeu; doar c? spre sf?r?itul Facerii a obosit un pic; se ?nt?mpl? ?ntruc?tva c? ?ntr-o proza a lui Rilke, ?n care cele doua m?ini ale Domnului se iau la ?ntrecere ?i se pare ca st?nga profit? de oboseala dreptei... M? ?i ?ntreb uneori, pe urmele lui Unamuno: cine sunt eu s?-i cer socoteala lui Dumnezeu pentru ca lumea ?n care tr?im e a?a cum e? (Are dreptul, oare, o g?nganie s?-?i aroge obr?znicia de a se ciond?ni cu El, cu nimeni altcineva dec?t cu El?!!) ?i tot ca Unamuno, invoc?ndu-l pe Oberman, ?mi r?spund: da, c?ci pentru lume, pentru univers eu sunt nimeni, nu ?nsemn nimic, pentru mine ?ns? sunt totul.Gr?dini austere a stat – da, incredibil – ?n sertarele c?torva edituri circa ?apte ani; ani de izolare atroce, de singur?tate dorit?, iubit?, hulit? ?i, iar ?i iar, iubit?... E un volum publicat dup? o perioada de secet?, c?nd mi se p?rea – p?n? la o neagr? m?nie! – ca nu voi mai scrie niciodat? poezie... Nici cartea de debut n-am a?teptat-o at?tea... secole. E un volum care a circulat pe internet, prietenii trimi??ndu-mi mesaje, scrisori, cronici ad-hoc despre cartea mea de psalmi ?n r?sp?r. (Aura Christi)Faptul c? Gr?dinile austere au trecut prin PC-ul meu mi-a prilejuit o bucurie, o tulburare de zile aurorale. Nu m-am putut ab?ine ?i am citit c?teva poeme. N-am mai putut apoi s-o las din mana. M-a ?nv?luit ?i m-a luat pe sus cutremurata spiritualitate vital? care str?bate versurile. Asta nu mi se ?nt?mpl? prea des, citind poezie contemporan?. (Zoltan Terner)Mignona ?i b?t?ioas?, cheltuind pasionalitate, r?zboinic? ?n pofida fragilit??ii, ?mpr??tiind texte curajoase pe care amicii internau?i nu ezit? a le califica “dinamit? curat?“, sup?r?nd pe mul?i, scriind febril, asum?ndu-?i riscurile Balcaniei (“lin?at?“, pedepsit?, izolat? etc.), Aura Christi, cit?nd “vorbele atroce“ ale iubitului Nietzsche, vrea s? devin? ceea ce este: poet?. (...) Metamorfoza e izbitoare; discursul a devenit sincopat, auster, de o incanta?ie adumbrit?, celebr?nd “via?a de vis“, test?nd – prin “poemele de iubire“ – temele grave (rela?ia cu maestrul, divinitatea, moartea, poezia) pentru a conchide c?, doar povestit?, via?a e tr?it?. Mul?i dintre exege?ii Aurei Christi au subliniat “fulminant? ascensiune“ a poetei. Penetrant?, Aura Christi a avut ?ansa de a fi fost v?zut? ?n mediile bucure?tene. Dar meritele poetei, dincolo de suportul valoric, stau ?i ?n tenacitatea autoconstruc?iei, promov?nd – programatic – “ruptura“. (Adrian Dinu Rachieru)

O carte pe s?pt?m?n? reprezint? norma decent? pentru un critic de ?nt?mpinare, cu at?t mai mult cu c?t el mai scrie ?i studii sau eseuri, ??i duce copilul la ?coal?, plimb? c?inele pe trasee lungi, dinainte calculate, petrece mult timp printre studen?i la cursuri ?i seminarii, formeaz? oameni tineri ?i ?ncurajeaz? debuturi, fiind prezent c?teva ore zilnic ?i pe Internet, pentru a prelua comenzi de colaborare sau ca s? onoreze unele mai vechi, cu scaden?e ?n general respectate. Cartea de fa?? prezint? jum?tatea pedanta, disciplinat? a celui care a scris, ca un program personal de evaziune, Visul lupului de step?: 52 de texte, dedicate scriitorilor rom?ni, formeaz? aici un ?an ideal“ consacrat literaturii recente, compus din respect pentru munca altora, din admira?ie ?i entuziasm, dar ?i din responsabilitatea critic? a disocierilor lucide, tran?ante, atunci c?nd cazurile o impun. Practic?nd cu pl?cere cronica de ?nt?mpinare de mai bine de 30 de ani, autorul c?r?ii de fa?? ?tie prea bine c? nu laude a?teapt? ?n primul r?nd scriitorul rom?n din partea criticului s?u, ci ?n?elegerea obiectiv? a demersului literar ?i onestitate. ?n consecin??, se prea cuvine ca recenzentul s? r?m?n? un om marginal ?i s? priveasc? vedetele din penumbr?. ?n ultim? instan??, critica de ?nt?mpinare devine stil prin coregrafia subtil? a distan??rilor reciproce: a scriitorului de sine ?nsu?i prin intermediul criticului s?u, ?i a acestuia din urm? de propria sa fixa?ie, prin mijlocirea c?r?ilor mereu noi pe care le cite?te.

O edi?ie aniversar?, dedicat? unuia dintre cei mai mari creatori europeni, realizat? cu participarea unor importante personalit??i ale culturii rom?ne (Nicolae Balota, Eugen Simion, Nicolae Manolescu etc.); edi?ie special? ce con?ine o bogat? iconografie. Textele sunt menite s? omagieze o legend? vie a literaturii rom?ne – ctitor, al?turi de Liviu Rebreanu ?i Hortensia Papadat-Bengescu, al romanului modern.

Camil L. A. Camil este un alt nume. Persoana din spatele lui Camil L. A. Camil nu-?i asum? responsabilitatea celor scrise, de?i voi crede?i c? i-ar apar?ine de drept. ?Probabil”, g?nde?te acea persoan?, poeziile scrise de Camil L. A. Camil sunt retu?uri ?n trans?.” Eu nu sunt la?, dar nu mai ?tiu unde ?i c?nd am scris cele ce urmeaz?! S? fie uitarea singurul meu viciu?

Su historia es diferente a la de las otras personas exitosas en la historia. Su ética laboral es conocida, pero a la vez diferente. ?Qué hay en él que lo hace un súper triunfador? ?Qué lo hace conducir intensamente hacia sus objetivos? ?Por qué puede convertir una idea en un éxito sorprendente? Léelo, y descúbrelo. La necesidad de comprender a los que triunfan más allá de nuestra propia imaginación es inherente a todos nosotros. El deseo innato es impulsado por nuestra profunda y subyacente necesidad de encontrar mejores formas para lograr nuestros objetivos, comprender nuestros sue?os y elevarnos hasta lograr nuestros desafíos.?Este libro trata sobre los eventos subyacentes de Jeff Bezos y las formas en que influyeron en su vida, además de conocer la forma en que respondió y los usó para su beneficio. El libro no pretende conocer las fibras que componen el contenido de su corazón; ningún hombre puede saberlo. Pero lo que hace es encadenar múltiples eventos y ver las sombras que proyecta.Todo eso es descrito para que usted pueda encontrar los elementos que podrían ser su semilla, logro y grandeza. La historia de Bezos traza el camino desde que fue joven, observa sus acciones y logros, y descifra la existencia de su mayor logro, Amazon, de una manera que refleja su carácter, intelecto y educación.

Amurgul ora?elor este o antologie care reune?te cele mai valoroase poezii scrise de Nichita Danilov de la debutul din anii ‘80 p?n? ?n prezent. De?i este un membru de seam? al optzecismului, prezent ?n toate antologiile importante ale acestui curent literar, Nichita Danilov propune o poezie atemporal?, metaforic?, parabolic?, cu scenarii mitice, al c?rei model este, cum remarca ?i Nicolae Manolescu, Lucian Blaga. Se poate detecta la Nichita Danilov un neoexpresionism mistic ?i vizionar, dublat de o con?tiin?? ironic? vie. Exist?, ?n Amurgul ora?elor, superbe poezii de dragoste, de o clasic? simplitate, c?t ?i poeme alegorice, cu substrat filozofic, dar ?i capodopera Nou? varia?iuni pentru org?.

Critic? literar? Editura Allfa inaugureaz? seria de volume ?Eminescu, poem cu poem” care va cuprinde ?ntreaga oper? poetic? antum? a marelui poet analizat? de scriitorul ?i criticul literar Alex. ?tef?nescu. Lucrarea ?Eminescu, poem cu poem. Luceaf?rul” ne dezva?? de toate vechile obiceiuri de interpretare care au prezentat ?n limbaj de lemn poezia eminescian?. Alex. ?tef?nescu ne face din nou cuno?tin??, de data aceasta ?n cuvinte simple ?i idei proaspete, cu cea mai cunoscut? poezie din literatura rom?n?. Analiza sa cuprinde observa?ii fresh ?i referin?e culturale pe gustul elevilor, tinerilor ?i iubitorilor de literatur? care (re)descoper? ast?zi poezia eminescian?. Numai un scriitor de geniu poate crea un personaj care s? ajung? mai cunoscut dec?t el. A?a cum Hamlet egaleaz? celebritatea lui Shakespeare, iar Don Quijote pe cea a lui Cervantes, ?i Eminescu este concurat ca notorietate de unul dintre personajele sale, luceaf?rul. Mai mult dec?t at?t, poetul a fost numit p?n? la sa?ietate ?luceaf?rul poeziei rom?ne?ti”, sintagm? despre care Alex. ?tef?nescu spune c? este considerat? ?n prezent o expresie uzat? din limba de lemn a omagierii lui Eminescu. Renun??nd la limbajul bombastic ?n care a fost prezentat p?n? acum, criticul literar subliniaz? frumuse?ea literar? a straniului love-story dintre luceaf?r ?i C?t?lina. Este o poveste de neuitat, comparabil? cu alte iubiri irealizabile (sau posibile numai prin sacrificiu) ?ntip?rite ?n memoria noastr? cultural?, precum aceea dintre Zeus, st?p?nitorul cerurilor, ?i Europa, prin?esa fenician?, cea a lui Romeo ?i a Julietei, ?i precum povestea dintre riga Crypto ?i lapona Enigel din poemul lui Ion Barbu. Volumul cuprinde poemul ?Luceaf?rul” ?nso?it de textul critic al lui Alex. ?tef?nescu.