E diminea??, Abiscruda ?i poveste?te lui Altiulius despre un cercet?tor al somnului, pe nume Dement, pe care ea l-a visat. Palev ?i Abisa aud ?ntreaga discu?ie dintr-o camer? al?turat?, ?i sur?d.– Acest Dement, ?n visul meu, cerceta somnul oamenilor ?i oamenii aveau somnul tulbure ?i cercet?torul Dement le privea somnul ?n ochi ?i z?mbea. Eu eram treaz? ?n visul meu ?i cercet?torul a venit la mine ?i mi-a zis: ?La ?aptezeci de ani, oamenii viseaz? de opt ori mai pu?in dec?t nou-n?scu?ii“.Altiulius o ascult? pe Abiscruda, ?i spune:– P?i, da, b?tr?nii nu mai au de ce s? viseze, C?ND E?TI B?TR?N ?I SE TERMIN? VISELE.– Nu, Altiulius, B?TR?NII VISEAZ? MAI PU?IN FIINDC? LI SE USUC? PLEOAPELE, de aia. NOU-N?SCU?II VISEAZ? MULT PENTRU C? PLEOAPELE LOR MIROS A LAPTE.– Asta ?i-a zis-o cercet?torul?– Nu. Asta i-am zis-o eu lui.– Copiii ??tia parc? s?nt de pe alt? lume, spune Abisa ?n ?oapt?.– ?i nu s?nt de pe alt? lume? spune Palev, cu voce sc?zut?.

Ei desc?lecar? atunci am?ndoi??i se iau la lupt? ca doi juni eroi.Ochii tuturora cat? cu mirareLa Buzescu Preda ?i t?tarul mare.Ei se bat la raza stelei cei de foc Flac?rile-i albe pe-a lor zale joc.V?ntul r?core?te fruntea lor udat???i m?nia dulce sufletul le-mbat?. Ei se bat ?n spade – spadele se fr?ng;??i se iau la bra?e – se smucesc se str?ng.C?nd t?tarul scoate o secure mic?Si lovind pe Preda pav?za ?i stric?.Dar el cu m?ciuca astfel ?l loviInc?t deodat? c?zu ?i muri. Iar dup? aceasta oastea rom?neasc?Pleac? ?i ?nvinge horda t?t?rasc?. Dimitrie Bolintineanu - Preda Buzescu

Exist? ?n activitatea publicistic? a lui Eminescu trei perioade distincte ?n cadrul c?rora putem fixa ?i c?teva momente mai semnificative pentru o problem? sau alta. Criteriul de baz? pe care ne ?ntemeiem ?n periodizarea noastr? ?l constituie schimb?rile intervenite ?n statutul personal al poetului ?n cursul activit??ii sale scriitorice?ti, schimb?ri care hot?r?sc ?n fond orientarea ?i caracterul ei. Publicistica eminescian? din prima perioad? se circumscrie ?ntre ianuarie 1870, c?nd public? primul articol, O scriere critic? ?n Albina din Pesta ?i mai 1876, c?nd intr? ?n redac?ia Curierului de Ia?i, foaia ie?ean?. Vom distinge aici o publicistic? a epocii studiilor universitare la Viena, c?nd Eminescu colaboreaz? la publica?iile rom?nilor din Imperiul austro-ungar ?i se situeaz? pe pozi?iile acestora ?n ap?rarea institu?iilor culturale, critic? dualismul ?i se afirm? ca un exponent al "tinerilor" ?n lupta pentru ?nf?ptuirea idealului de unitate na?ional? a poporului rom?n. Eminescu se manifest? ?n direc?ii multiple, de la articolul pe teme culturale la editorialul de orientare politic? ?i lansarea de apeluri c?tre public pentru solidaritatea na?ional?. Pozi?ia sa este a t?n?rului intelectual rom?n, ?nsufle?it de lupta poporului s?u ?i acest av?nt tineresc se reflect? ?i ?n publicistica sa. Acestei prime perioade se impune s?-i al?tur?m ?i un al doilea moment care coincide cu activitatea de bibliotecar la Biblioteca Central? din Ia?i. Activitatea publicistic? de acum este redus? ca extindere ?i are, ?n chip evident, caracter c?rtur?resc. Eminescu ?ine, tot acum, ?i conferin?a Influen?a austriac? asupra rom?nilor din Principate, ?n care sintetizeaz? ideile din articolele anterioare ?i din ?nsemn?rile din manuscrise ?i schi?eaz? un program pentru viitoarea sa activitate publicistic?. Perioada a doua a gazet?riei lui Eminescu o ?nscriem ?ntre 19 mai 1876, c?nd avem date sigure c? poetul intr? ca redactor la Curierul de Ia?i, ?i ultima s?pt?m?n? din octombrie 1877, c?nd p?r?se?te redac?ia foii ie?ene. Se produce acum o schimbare fundamental? ?n statutul personal al poetului, ?n sensul c? devine ziarist profesionist. Foaia ie?ean? era, pe de alt? parte, o publica?ie oficial?, cu o apari?ie de trei ori pe s?pt?m?n? ?i care rezerv? p?r?ii neoficiale, din cele patru pagini, una singur?. Concep?ia lui Eminescu despre menirea ziarelor este cea a ?nainta?ilor s?i Asachi, Kog?lniceanu, Alecsandri, Negruzzi, care f?ceau din publica?iile lor organe de pres? cu caracter enciclopedic. Pe acest drum merge ?i Eminescu ?i ?n acea singur? pagin? o unei foi oficiale face cronic? de politic? extern?, cronic? de politic? intern?, cronic? cultural?, cronic? dramatic? ?i artistic?. Nic?ieri ?n gazet?ria lui Eminescu nu se vede mai bine ca la Curierul de Ia?i ce poate realiza geniul cu mijloace materiale reduse ?i ?ntr-un spa?iu tipografic restr?ns. Activitatea publicistic? a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea ?i buna informare ?i prin modul de-a polemiza ?n chestiunile controversate. Aici, la Curierul de Ia?i – ?i nu la Timpul – ?l g?sim pe Eminescu cronicarul de politic? extern?, cronicarul cultural ?i cronicarul dramatic. Perioada a treia a gazet?riei lui Eminescu este cuprins? ?ntre octombrie 1877, data intr?rii ?n redac?ia Timpului, cotidianul bucure?tean, ?i iunie 1883, pr?bu?irea sa intelectual?. Aparent nu se schimb? nimic ?n statutul personal al poetului, de vreme ce trece ca ziarist profesionist de la foaia ie?ean? la cotidianul bucure?tean. ?i totu?i situa?ia nu se prezint? a?a. Poetul intr? ?n redac?ia Timpului, ca simplu redactor, cum era ?i I. Slavici, la chemarea c?ruia p?r?se?te foaia ie?ean?, trece apoi ?n fruntea ziarului, ca redactor-?ef, ca s? ocupe, ?n final, postul de prim-redactor. Eminescu ??i asum? sarcina, la intrarea ?n redac?ia Timpului, s? fac? cronica de politic? intern? ?i se ocup? cu intermiten?e de evenimentele interna?ionale ?i de mi?carea cultural?. Publicistica sa cunoa?te, sub aspectul diversit??ii, o ?ngustare evident? ?n raport cu cea de la foaia ie?ean?. Dar dac? la cotidianul bucure?tean nu ne ?nt?mpin? peisajul caleidoscopic din foaia ie?ean?, se impune aten?iei ?nc? din primele articole amplificarea discursului critic ?i verva polemic?. Publicistica eminescian? cunoa?te desf??urarea cea mai larg? ?ntre februarie 1880 ?i decembrie 1881. Acum Eminescu este redactor-?ef al cotidianului bucure?tean ?i ?l transform? ?n organ de pres? al orient?rii sale politice. Poetul sus?ine, ?n zeci de articole, primatul muncii ?n promovarea ?n ierarhia social?, ia ap?rarea "claselor pozitive" ?i critic? ?n termeni necru??tori "p?tura superpus?" ?i demagogia din via?a politic?. Eminescu p?r?se?te conducerea Timpului ?n ianuarie 1882, ca urmare a apropierii "sincerilor conservatori" de "sincerii liberali" ?i a form?rii "opozi?iei coalizate". Poetul trece r?spunderea conducerii ziarului lui Grigore G. P?ucescu, membru marcant al "opozi?iei coalizate" ?i r?m?ne prim-redac

Secretele c?mpului energetic uman sunt ?n sf?r?it dezv?luite! ?Pentru oricine dore?te s? examineze c?ile de integrare a cuno?tin?elor despre chakre ?n propria via?? ?i s?n?tate, cartea constituie un ghid valoros.“ – Dr. Larry Dossey, autorul c?r?ii Cuvinte t?m?duitoare ?n Puterea chakrelor, Susan Shumsky studiaz? am?nun?it literatura tantric? ?i vedic? antic?, pentru a ne pune la dispozi?ie cele mai autentice informa?ii despre cele ?apte chakre, cele ?apte sub-chakre ?i sistemul de energii subtile. P?n? acum, o mare parte din aceast? comoar? de ?n?elepciune a fost ?inut? ascuns? ?n p?durile ?i pe?terile Indiei ?i Tibetului. Citind aceast? carte de referin?? ?n domeniu, elogiat? de mae?trii spirituali din India precum ?i de mii de cititori recunosc?tori: ??i vei descoperi corpul subtil ?i c?mpul de energie ?i vei afla cum s? vindeci blocajele; vei ?n?elege cum func?ioneaz? kundalini ?i sistemul de chakre; vei ?nv??a cum s?-?i men?ii s?n?tos c?mpul de energie.

Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei? Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri

Nora ar trebui s? ?tie c? via?a ei este departe de a fi perfect?. De?i cu ajutorul lui Patch, iubitul ?i ?ngerul ei p?zitor, a sc?pat cu via?? dintr-o serie de incidente cu totul neobi?nuite, primejdia e departe de a fi trecut. Rela?ia cu Patch nu este ?n cel mai bun moment al ei, iar Marcie Millar pare mai hot?r?t? ca oric?nd s?-i fac? Norei via?a un co?mar. De parc? nu ar fi de-ajuns, un nou du?man ?ncearc? s? o distrug?, iar moartea tat?lui ei r?m?ne ?n continuare un mister. Cum Patch nu numai c? nu ?i r?spunde la ?ntreb?ri, dar pare chiar s?-i stea ?n cale, Nora se vede nevoit? s? afle r?spunsuri de una singur?. Nu se anun?? o var? prea tihnit?, nu-i a?a?Continuarea bestsellerului ?ngerul nop?ii de Becca Fitzpatrick.Roman publicat ?n 35 de ??ri

O misiune himeric?, un echipaj condus de un nes?buit, un pasager clandestin cu o mare problem? ?i o mare speran??. ?i ?n jur o lume de ghea?? a c?rei splendoare nu e egalat? dec?t de cruzimea cu care respinge via?a uman?. La 1850, vasul Impetus porne?te spre nord vest, din Groenlanda, ?n c?utarea expedi?iei pierdute a lui Franklin. Cu ?nt?rziere – sezonul propice navig?rii se apropie de final. ?nainteaz?, totu?i, cu ?nver?unare, ?n ciuda tuturor semnelor potrivnice. P?n? c?nd vasul r?m?ne captiv ?n imensul pustiu arctic, f?r? nici o posibilitate de mi?care, nici ?nainte, nici ?napoi. Femeia ?ns?rcinat? care se ascunsese la bord va na?te aici, iar copilul va deveni noul centru de greutate al vasului prins ?n ghea??. Ie?irea la suprafa??, cea de a doua carte a t?n?rului scriitor irlandez Cormac James, este romanul unei expedi?ii la cap?tul lumii, dar ?i al unei aventuri domestice: paternitatea. O carte f?r? nici un cuv?nt ?n plus.

Una dintre cele mai cuprinz?toare ?i mai bine v?ndute c?r?i despre tratamentul ?i supravie?uirea ?n cazurile de cancer mamar Aceast? edi?ie revizuit? ?i actualizat? a Manualului de supravie?uire ?n cancerul mamar ofer? nout??i esen?iale legate de tratament ?i ?ngrijire, f?c?nd din volumul de fa?? cel mai important ghid din ultimii zece ani pentru femeile diagnosticate cu cancer la s?n. Prezenta edi?ie cuprinde cele mai actuale informa?ii medicale privind: noua clasificare genomic? a cancerului mamar ?i importan?a acesteia ?n planificarea tratamentului; testarea genelor canceroase, prin care se determin? dac? pacienta va beneficia de pe urma chimioterapiei; noile progrese din chirurgia cancerului mamar ?i extirparea chirurgical? a ganglionilor limfatici; necesitatea ob?inerii unei a doua opinii: de ce este important s? o ob?inem, ce ?ntreb?ri trebuie s? punem ?i cum s? decidem care echip? de doctori este cea mai potrivit?. Con?tient de evolu?ia rapid? a spectrului op?iunilor de tratament, dr. John Link descrie ultimele experimente clinice din domeniu ?i ofer? sfaturi pentru pacientele aflate ?n c?utarea celui mai eficient plan de tratament. Manualul de supravie?uire ?n cancerul mamar r?m?ne o lectur? obligatorie pentru femeile care au nevoie de informa?ii corecte ?i accesibile cu privire la gestionarea cancerului mamar ?n zilele noastre. ?Ar fi o gre?eal? imens? s? trat?m cancerul mamar f?r? a ne g?ndi la femeia ?ns??i. V?rsta, statusul hormonal, starea general? de s?n?tate, re?eaua de sprijin emo?ional, sexualitatea, sistemul imunitar ?i femeia din punct de vedere psihologic ?i spiritual sunt toate extrem de importante pentru planificarea tratamentului ?i men?inerea st?rii de s?n?tate.“ – Dr. John Link ?Este o carte pe care nimeni n-ar vrea s? fie nevoit s-o citeasc?, dar cuprinde multe dintre informa?iile pe care trebuie s? le ?tim c?nd ne confrunt?m cu diagnosticarea acestei maladii teribile.“ – Beverly Deal

Dup? confruntarea cu sinistrul Clan al Umbrelor, Inim? de Foc a devenit r?zboinic al Clanului Tunetului. Dar pericolul p?nde?te din ?ntunericul p?durii, iar du?manii s-ar putea afla chiar mai aproape dec?t ??i ?nchipuie el. Odat? cu venirea iernii, pisicile din Clanul R?ului ?ncep s? se ?ngrijoreze din pricina hranei, iar Clanul V?ntului e sl?bit ?i ?n exil. Boala, accidentele ?i intrigile amenin?? tab?ra Clanului Tunetului. Va reu?i Inim? de Foc s? ??i salveze prietenii??O carte plin? de suspans, pentru to?i cei care se ?ntreab? ce visuri de grandoare nutre?te mot?nelul de pe pre?ul de la u??.“ Publishers Weekly?Dup? ce cite?ti Pisicile r?zboinice, nu mai ai ?ncredere nici m?car ?n Motanul ?nc?l?at.“ Kirkus Reviews

Cum func?ioneaz? mintea noastr?? De ce facem unele alegeri ?i nu altele? Ce rol are plictiseala? Este moralitatea ?nn?scut?, sau este nevoie s? o ?nv???m? C?t de mult corupe puterea? C??tigul la loterie aduce fericirea? Dar z?mbetul? Sunt ?ntreb?ri pe care fiecare dintre noi ?i le-a pus la un moment dat, dar c?rora psihologii le-au dat un r?spuns fundamentat ?tiin?ific. ?n 15 minute psiholog este o lectur? u?oar? ?i pl?cut?, care te introduce ?n lumea fascinant? a psihicului uman, a?a cum este ea v?zut? ?i descifrat? de speciali?ti. Prin aceast? carte, autoarea realizeaz? un parcurs captivant, reu?ind s? prezinte studii ?i teorii ?tiin?ifice ?ntr-o manier? antrenant? ?i marcat? de umor. Bogatul s?u con?inut informa?ional este atent structurat ?i ?nso?it de numeroase imagini atractive, care au darul de a te ajuta s?-l re?ii mai u?or. C?nd Albert Einstein a murit, ?n 1955, creierul lui a fost scos, examinat, fotografiat ?i conservat, disp?r?nd timp de dou?zeci de ani, p?n? ?n 1978, c?nd a fost redescoperit. A fost t?iat ?n 240 de buc??i pentru examinare microscopic?, ceea ce a ?nsemnat o pacoste pentru cercet?rile ulterioare. Nu exist? nicio deosebire de m?rime ?ntre creierul lui Einstein ?i un creier ?normal". Sunt ?ns? deosebiri structurale. Lobul parietal inferior al creierului lui Einstein era cu 15% mai bine dezvoltat dec?t la al?ii [...] existau, de asemenea, mai multe conexiuni ?ntre p?r?ile creierului s?u dec?t sunt ?n mod obi?nuit.Anne Rooney I-ai administra ?ocuri electrice altei persoane, care nu e vinovat? de nicio crim?, doar pentru c? a?a ??i spune cineva s? faci? Nu? E?ti sigur? Suntem cu mult mai slabi ?n fa?a autorit??ii dec?t ne-ar pl?cea s? credem. Stanley Milgram, un psiholog de la Universitatea Yale, a fost interesat de disculparea invocat? de mul?i fo?ti nazi?ti, care au sus?inut c? ei doar s-au supus ordinelor. Psihologul a fost curios s? vad? p?n? unde ar merge oamenii supun?ndu-se ordinelor. A?adar, s-a decis s? afle.

Dac? n-a?i mai pus m?na de multi?or pe-o carte cu ?de toate“, rezerva?i un loc pe noptier? pentru romanul acesta! Cristian, Zina, Iulia, Radu, Ionu?, Ana. Femei frumoase, b?rba?i complica?i. Rela?ii care seam?n? cu marea, c?nd potolite, c?nd zbuciumate. Personajele centrale ??i joac? destinele la rulet?, a?tept?nd deznod?m?ntul propriilor pove?ti de via??: e?ec sau reu?it?. La fel ca oricare dintre noi. Fericirea e mereu la un pas distan??...

Un ghid turistic alternativ, perfect pentru cei care aleg s? c?l?toreasc? f?r? program ?i f?r? c?l?uze care s? ?i direc?ioneze ?n punctele turistice standard. Pentru c? a c?l?tori e ca ?i cum ai r?sfoi mai multe vie?i, George Dr?gan v? propune istorii ?nv?luite ?n legend?, ale locurilor ?i oamenilor, de pe care scutur? v?lul trecerii timpului. Cei care prefer? gr?dinile engleze?ti, ?n care florile cresc libere, de parc? gr?dinarul ar fi tras la sor?i unde s? le planteze, vor savura aceast? carte!

Pe drumurile foarte lungi ale acestui pustiu asurzitor ai s? vezi, daca e?ti norocos, ?ntrup?ri sfinte precum ?i ademenitoare c?deri ?n p?cat.Unde-i cel mai ?mpov?r?tor dintre ele, ca s?-l po?i recunoa?te? Cel f?cut ?n nemernicie cu trupul sau ?ns??i tr?darea? Poate fi Iuda iertat, dac? toate prin c?in?? se iart?. ?mi spui c? speran?a-i l?sat? chiar pentru to?i?

nainte de Hannah din Girls, Anastasia Steele din Cincizeci de umbre ale lui Grey i Carrie Bradshaw din Sex and the City, a fost Isadora Wing, protagonista direct i lipsit de inhibiii a romanului revoluionar semnat de Erica Jong.Publicat pentru prima dat n 1973, Teama de zbor a fcut vlv n Statele Unite, alimentnd fantezii, strnind dezbateri despre femei i sexualitate i adugnd limbii engleze o expresie memorabil: zipless fuck.Aceast carte va face istorie… datorit ei, femeile scriitoare i vor gsi propria voce i ne vor oferi saga uimitoare despre sex, via, aventur i bucuria de a tri.“ – Henry MillerTeama de zbor, primul i cel mai cunoscut roman al Erici Jong a rsturnat complet toate prejudecile despre femei, csnicie i sexualitate, nregistrnd vnzri de peste 27 de milioane de exemplare i fiind tradus n peste 40 de limbi.E mult mai mult dect o carte scris de o femeie: e un Ulise modern, cu un Bloom feminine care ezit i se poticnete, dar care supravieuiete.“ – Wall Street Journaln Isadora Wing, alter-ego-ul su ficional, Erica Jong a ntruchipat fiecare femeie – dar nu aa cum aprea ea n viaa public din anii ‘70, ci aa cum o definete imaginaia feminin. Nu problema sexualitii n sine a fcut-o pe Erica Jong una dintre vocile literare de referin din ntreaga lume, ci faptul c a ironizat cu subtilitate stereotipiile, ajungnd s vorbeasc fi i necosmetizat – dar fr s dea dovad nici de voyeurism, nici de puritanism – despre intimitatea cea mai profund. A devenit astfel una dintre promotoarele revoluiei sexuale i un icon pentru milioane de femei, ctignd totodat admiraia unor nume importante din literatur, cum ar fi John Updike, Henry Miller, Anthony Burgess sau Jennifer Weiner.

Destin Emprisonné présente l'histoire captivante d'un jeune homme d'affaires, qui danse un dangereux tango avec le destin. Le monde est séduit, pas à pas, par son succès et sa force et la vie semble lui offrir tout sur un plateau. Jusqu'à un certain jour. La réalité immédiate peut enchaner tout ce que nous avons, mais non ce qui nous sommes.

Dou? spa?ii literare: cel rom?nesc ?i cel spaniol. Dou? planuri de abordare: teoretic ?i hermeneutic.Acela?i element de referin??: metafic?iunea. Un studiu semnat de Anamaria Blanaru care vizeaz? o cercetare complex? a metafic?iunii, o privire critic? asupra polemicilor ?n care a fost abordat acest subiect.?

AMERICAN INDIAN FAIRY TALES?By W.T. Larned, 1921, ?Twenty-ninth Edition??* Iagoo, the Story-Teller?* Shin-ge-bis fools the North Wind?* The Little Boy and Girl in the Clouds?* The Child of the Evening Star?* The Boy who Snared the Sun?* How the Summer Came?* Grasshopper?* Mish-o-sha, the Magician?* The Fairy Bride??With one exception, all the tales in this book are adapted from the legends collected by Henry R. Schoolcraft, ethnologist and government agent for the Lake Superior country, and published in 1839 with the title, "Algic Researches."

The "Times."?"For its rapid action, in fact, we have seldom read a better story, or one which is more full of incidents, sanguinary, trenchant, and robust."??The "Daily Telegraph."?"A true and a wonderfully well-sustained piece of Oriental life and striking history."??The "Spectator."?"This is a very remarkable book. It is a determined attempt to bring the interior Hindoo and Mussulman life of a great Mahratta province during the most exciting times home to the hearts and understandings of Englishmen, to interest them in people with whom they have nothing except human nature in common."??"Morning Post."?"'Tara' is a unique work. There is nothing like it in the English literature of fiction. No other writer has ever attempted the portrayal of Indian life, society, and interests, entirely free from any European admixture of character or incident. The author himself now does so for the first time. 'The Confessions of a Thug' related to British jurisdiction in India. 'Tippoo Sultan' dealt with the gallant struggles of that monarch against the encroaching British power, but 'Tara' is all Indian."??"Saturday Review."?"It is seldom that we meet with a work of fiction executed with anything like the conscientious care and minute elaboration of Captain Meadows Taylor's Indian Tale. His characters have mostly the clearness and individuality of portraits, and his scenery exhibits all the marked and decisive features of photographs taken on the spot. The work throughout is evidently that of a master of Oriental life and character in love with his subject, to whom nothing appears trivial or beneath notice that can illustrate the peculiar traits of Asiatic nature, or kindle an enthusiasm for knowing more of the history, manners, and usages of our fellow-subjects in the east."??The "Standard."?"In no one part of the work has Captain Taylor shown more thorough art than in those pages in which he details the features of the Hindoo and Ma-homedan family life. He never overloads; his characters are not lay figures attired in triple folds of gorgeous robes to hide their nakedness. With a few subtle touches he shows us the interior life of each household, and the morning springs of every character, and he leaves us to fill in the obvious details for ourselves."???My Lord,?The scenes and characters which i have endeavoured to depict in these volumes will be necessarily new and strange to you; but if they excite interest in the native annals of a country of which i find but little real knowledge existing, the object of the work will have been attained; while, by the kind courtesy which permits me to dedicate it to you, your excellency confers upon me a very sincere gratification.??I have the honour to be,?Your Lordship's very faithful servant,??MEADOWS TAYLOR.

V-a?i ?ntrebat vreodat? ce face ca z?mbetul unui bebelu? s? fie at?t de mi?c?tor? Ce resorturi invizibile ne leag? unii de al?ii astfel ?nc?t, ?nc? de la na?tere, cei mai mul?i dintre noi s? aib? ?ansa de a fi primi?i de ni?te bra?e iubitoare? Descoperirea ata?amentului de c?tre John Bowlby, ?n a doua jum?tate a secolului XX, a fost revolu?ionar? pentru ?n?elegerea primei etape a vie?ii, dar ?i pentru psihopatologie ?i pentru reprezentarea reac?iilor ?n fa?a doliului, pierderii, separ?rii.Pentru ca puiul de om s? supravie?uiasc? ?i s?-?i dezvolte poten?ialul cu care a venit pe lume, e necesar? prezen?a afectiv? a unei persoane, de regul? mama, care ?n mod ideal ofer? siguran?? ?i ?ncredere. Pierderea acesteia deregleaz? echilibrul at?t de fragil al copilului ?i are consecin?e ?n via?a sa de adult.?n aceste prelegeri, John Bowlby ??i face cunoscut? ?i ??i sus?ine teoria cu exemple din munca sa clinic? ?i cu un limbaj accesibil, adres?ndu-se deopotriv? speciali?tilor, p?rin?ilor ?i tuturor celor care doresc s? p?trund? dedesubturile psihicului omenesc.

Materialele reunite in acest volum reprezinta o suma de contributii si studii publicate in ultimii ani. Toate materialele au fost selectate pentru a corespunde titlului stabilit: BATALIA PENTRU BASARABIA. Este explicabil de ce, in atare conditii, preocuparile colectivului de autori s-au concentrat asupra epocii celui de-al Doilea Razboi Mondial, cu predilectie tratand sfartecarea teritoriala a Romaniei Mari in 1940 sau rolul si locul Maresalului Ion Antonescu in reluarea luptei nationale pentru eliberarea Basarabiei de sub dominatia Imperiului Rosu stalinist, dupa 1941. Nu au fost neglijate nici anume fapte si consideratii din rastimpul 1945-1989, cand batalia s-a desfasurat indeosebi pe plan politico-diplomatic, dar si ideologic ori istoriografic.

Când o feti?? este g?sit? moart?, înecat?, dup? ce s-a l?udat c? a v?zut o crim?, faimoasa scriitoare de romane poli?iste Ariadne Oliver îl cheam? pe vechiul s?u prieten Hercule Poirot pentru a-l descoperi pe uciga?. Cine ?i de ce ar fi avut motiv s? omoare un copil nevinovat? Poate c? povestea spus? de Joyce nu era, pân? la urm?, una dintre obi?nuitele ei minciuni, menite a-i impresiona pe ceilal?i? Poirot va trebui s? fac? apel la toat? ingeniozitatea sa pentru a descâlci misterul unor decese ?i al unei dispari?ii suspecte, dar mai ales pentru a împiedica s?vâr?irea altor crime.