THE author of this work makes no pretense of originality in the telling of these stories of olden times. They have been gleaned from many sources, and are the common heritage of all who love to write them anew and hear them again. Only the words belong to the story teller; the story itself is as old as the race.??In the lapse of years and with the much telling of these stories there is no longer a line between fact and fiction. How much is true and how much is false does not matter; the story itself is the thing, and one need not worry whether it really happened or not. Much of it is palpable fiction, but much of it is true. Let us not be too critical of a story when it is a few hundred years old.??At any rate, the stories herein contained are a part of the great inheritance that the boys and girls of this day have received from the past, and to which they are entitled in all fullness and freedom. If the reading of them shall add anything to the enjoyment or to the information of those who are always young in heart because they always thrill at romance and adventure, the writer of these old time tales will be amply repaid.?LAWTON B. EVANS??1. JEROME AND THE LION?2. THE SAINT WHO STOOD ON A PILLAR?3. THE SCOURGE OF GOD?4. THE VANDAL HORDE?5. KING CLOVIS BECOMES A CHRISTIAN?6. A CAMEL DRIVER BECOMES A PROPHET?7. WHAT IT MEANT TO BE A KNIGHT?8. BERTHA WITH THE BIG FOOT?9. STORIES OF CHARLEMAGNE?10. CHARLEMAGNE AND THE MAGIC RING?11. CHARLEMAGNE AND THE ROBBER?12. ROLAND BECOMES A KNIGHT?13. THE DEATH OF ROLAND?14. HOW NORMANDY CAME BY ITS NAME?15. OLAF, THE BOY VIKING OF NORWAY?16. THE CID WINS HIS NAME?17. THE LAST DAYS OF THE CID?18. THE LORELEI?19. THE MOUSE TOWER?20. THE DEVIL'S LADDER?21. GERDA'S RIDE TO HER WEDDING?22. PETER THE HERMIT?23. THE WIVES OF WEINSBERG?24. THE MEETING OF KING RICHARD AND SALADIN?25. ADVENTURES OF RICHARD, THE LION HEART?26. THE PRINCE OF TRAVELERS?27. WILLIAM TELL, THE SWISS PATRIOT?28. EDWARD, THE BLACK PRINCE?29. BIG FERRE KEEPS THE FORT?30. THE LEGEND OF THE STRASSBURG CLOCK?31. THE BURGHERS OF GHENT REFUSE TO BE HANGED?32. THE SACRIFICE OF ARNOLD WINKELRIED?33. THE STORY OF JOAN OF ARC?34. BAYARD, THE KNIGHT WITHOUT FEAR AND WITHOUT REPROACH?35. THE FIELD OF THE CLOTH OF GOLD?36. DMITRI, THE PRETENDER?37. THE MAN WITH THE IRON MASK?38. STORIES OF PETER THE GREAT?39. MAZEPPA, THE CHIEF OF THE COSSACKS?40. THE CRIME OF CHARLOTTE CORDAY

THE Spanish peninsula, separated from France on the north by the Pyrenees, and bounded on the three remaining sides by the Mediterranean Sea and the Atlantic Ocean, con-tains an area of 225,600 square miles, being a little larger than France. Nature has reared a very formidable barrier between Spain and France, for the Pyrenees, extending in a straight line 250 miles in length, from the Bay of Biscay to the Mediterranean, and often rising in peaks more than ten thou-sand feet in height, offer but three defiles which carriages can traverse, though there are more than a hundred passes which may be surmounted by pedestrians or the sure-footed mule. The soil is fertile; the climate genial and salubrious; and the face of the country, diversified with meadows and mountains, presents, in rare combination, the most attractive features both of loveliness and sublimity.?History does not inform us when and how this beautiful peninsula—called Hispania by the Romans—first became in-habited. Whether the earliest emigrants crossed the straits of Gibraltar from Africa, or came from Asia, coasting the shores of the Mediterranean, or descended from France through the defiles of the Pyrenees, can now never be known. The first glimpse we catch of Spain, through the haze of past ages, reveals to us the country inhabited by numerous barbaric tri-bes, fiercely hostile to each other, and constantly engaged in bloody wars. The mountain fastnesses were infested with robber bands, and rapine and violence everywhere reigned. The weapons grasped by these fierce warriors consisted of lances, clubs, and slings, with sabres and hatchets, of rude fashion but of keen edge. Their food was mainly nuts and ro-ots. Their clothing consisted of a single linen garment, girded around the waist; and a woollen tunic, surmounted by a cloth cap, descended to the feet. As in all barbarous nations, the hard work of life was performed by the women.??The names even of most of these tribes have long since perished; a few however have been transmitted to our day, such as the Celts, the Gallicians, the Lusitanians, and the Iberians. Several ages before the foundations of Rome or of Carthage were laid, it is said that the Phoenicians, exploring in their commercial tours the shores of the Mediterranean, established a mercantile colony at Cadiz. The colonists growing rich and strong, extended their dominions and founded the cities of Malaga and Cordova. About 800 years before Christ, a colony from Rhodes settled in the Spanish peninsula, and established the city of Rosas. Other expeditions, from various parts of Greece, also planted colonies and engaged in successful traffic with the Spanish natives.??Four hundred years before Christ, the Carthaginian republic was one of the leading powers, and Carthage was one of the most populous and influential cities on the globe. The Carthaginians crossed the narrow straits which separate Africa from Spain, landed in great strength upon the Spanish peninsula, and, after a short but severe conflict, subdued the foreign colonies there, brought the native Spaniards into subjection, and established their own supremacy over all the southern coast. Cadiz became the central point of Carthaginian power, from whence the invaders constantly extended their conquests. Though many of the interior tribes maintained for a time a sort of rude and ferocious independence, still Carthage gradually assumed dominion over the whole of Spain.??In the year 235 B.C., Hamilcar, the father of the illustrious Hannibal, compelled nearly all the tribes of Spain to ack-nowledge his sway. For eight years Hamilcar waged almost an incessant battle with the Spaniards. Still it was merely a military possession which he held of the country, and he erected Barcelona and several other fortresses, where his soldiers could bid defiance to assaults, and could overawe the surrounding inhabitants.

Sonetul contondentCelor doi / poe?i de mare soi...(Istrate ?i Murgeanu)Visam c? Marea-?i p?r?sea ghioculCu-al s?u tumult de valuri euxine?i, h?t-departe-n zonele alpine,Ca-n Cretaceu, ??i reg?sise locul...Priveam de-acuma fascinat la joculDe valuri ?n?esate de jivineDin vremuri disp?rute, care-n fine,??i ?ncercau, o dat?-n plus, norocul.Sim?eam o dulce binecuv?ntareC?-n groapa euxinic? ad?nc?O Mare Neagr? nu exist? ?nc?,Nici Casa Scriitorilor la mare;Nici doi poe?i cu barb?, bur?i ?i plete,S?-n?ire contondentele sonete.

SINCE the publication of my larger book, "The Horse Fair," many letters have been received from teachers and their scholars telling of the pleasure derived from the reading of it, and incidentally suggesting that much of its contents is directly in line with the courses of literary instruction pursued in our elementary schools. This suggestion has led me to col-lect certain of the stories into a smaller volume especially adapted for use as a school reading-book.? The eighteen stories in this volume have been chosen with a thought to their educative value as well as for the intrinsic charm of the original narratives, which in various forms have delighted many generations of readers. All have a literary interest connecting them with subjects with which every educated person is supposed to be familiar. In the first four, you will be introduced to the sun myths and season myths of the Greeks and of our Norse ancestors. Following these, the tale of song-inspiring Pegasus is presented in contrast with that of Griffen, the base imitation invented by the romancing poets of the Middle Ages. ? Then in "The Ship of the Plains," you may read of the mythical founding of Athens; and in the sketch that follows, you may enjoy a brief glimpse of Arabic imagery in the story of one of the most interesting episodes in the life of the prophet Mohammed. The story of the twin brethren will acquaint you with the thought of some of the old Latin writers, while the tale of Rakush will give you a taste of Persian literature as it is found in the great epic written by Firdusi. The romances of Charlemagne and his peers are represented by the story of Broiefort and his indomitable master; and the world-famous Don Quixote is introduced by his sorry but scarcely less famous steed, Rozinante.

Ninge ?n martieNinge ?ntr-un hornDin care iese fumNinge tot mai densCople?itor?i ?ntoarce fumul din drum?l preseaz? ?n horn ca-ntr-un teasc?l ?ndeas? la loc ?n c?rbuniAstup? flac?raRea?az? focul ?nMiezul ?nsu?i al P?m?ntului.

Scrum este cel de-al doilea roman al lui Augustin Nacu ?i reprezint? istoria unei evad?ri e?uate, un joc periculos, dar ?i frumos, disperat de frumos al unui grup de prieteni, mai ?nt?i, elevi, apoi, studen?i, din Uniunea Sovietic?, afla?i ?ntr-o goan? perpetu? dup? visul lor. Cu mici excep?ii, ac?iunea se desf??oar? la Chi?in?u, capitala Republicii Sovietice Socialiste Moldovene?ti, la ?nceputul anilor optzeci ai secolului XX, constituind sf?r?itul a?a-zisei epoci de stagnare a lui Brejnev ?i acel intermezzo dinaintea perestroik?i lui Gorbaciov, av?nd mai multe ie?iri ?ntr-un viitor nu doar imaginar pentru tot at?tea ?ntoarceri ?ntr-un trecut teribil de real, chiar ?i ?n unul mai ?ndep?rtat, cel de la mijlocul secolului men?ionat, o perioad? dramatic? pentru Basarabia ?i oamenii ei, bunici ?i p?rin?i, a c?ror remanent? disperare s-a transmis printr-o ?memorie a genelor“ copiilor ?i nepo?ilor, aliment?ndu-le mereu acestora din urm? dorin?a nest?vilit? de libertate, din care s-a iscat acel vis ?i, implicit, acel joc al lor...

Paris, iulie 1942: Sarah, o feti?? evreic? ?n v?rst? de zece ani, este arestat? ?n toiul nop?ii, ?mpreun? cu p?rin?ii ei, de poli?ia francez?, dar nu ?nainte de a-?i ?ncuia fratele ?n ascunz?toarea lor secret?, convins? fiind c? se va ?ntoarce dup? numai c?teva ore pentru a-l elibera.Paris, mai 2002: Julia, o jurnalist? american?, stabilit? de mul?i ani la Paris ?i m?ritat? cu un francez, trebuie s? scrie un articol despre razia de la Vel’ d’Hiv, cu ocazia comemor?rii a ?aizeci de ani de la acest eveniment de trist? amintire ?n istoria Fran?ei. ?n timpul investiga?iei sale, Julia descoper? ?nt?mpl?tor o serie de secrete de familie ad?nc ?ngropate, care o leag? de Sarah, ?i simte nevoia de a reconstitui destinul tragic al fetei. Pe m?sur? ce se ad?nce?te ?n trecutul ei, lucrurile pe care le afl? o tulbur? ?i o fac s?-?i pun? ?ntreb?ri cu privire la propria existen??.Se numea Sarah este povestea ?nduio??toare a dou? familii unite de un secret teribil, dar ?i o tulbur?toare pagin? de istorie: Tatiana de Rosnay descrie un episod real din Fran?a aflat? sub ocupa?ie ?i rupe t?cerea care ?nconjoar? un subiect dureros, uneori chiar tabu, din istoria francezilor.

Continuarea bestsellerului Tuturor b?ie?ilor pe care i-am iubit Lara Jean nu se a?tepta s? se ?ndr?gosteasc? de-adev?ratelea de Peter. ?Doar se pref?ceau c? sunt iubi?i, dar apoi lucrurile au devenit serioase. Acum ea nu mai ?tie ce s? cread?. C?nd un b?iat din trecut se ?ntoarce ?n via?a ei, Lara Jean ??i reg?se?te sentimentele pentru el. Oare o fat? poate s? fie ?ndr?gostit? de doi b?ie?i ?n acela?i timp? ?n aceast? continuare sensibil? ?i emo?ionant? a bestsellerului interna?ional Tuturor b?ie?ilor pe care i-am iubit (Ed. Trei, 2015) vedem iubirea prin ochii frumoasei Lara Jean. Dragostea nu e niciodat? u?oar?, dar poate c? asta o face at?t de minunat? ?Felul de a fi al Larei Jean – cu capul ?n nori, timid?, capabil? de emo?ii puternice ?i complet naiv? c?nd vine vorba de b?ie?i – spore?te farmecul acestei pove?ti.“ – Publishers Weekly ?O emo?ionant? explorare a iubirii adolescentine.“ – Kirkus Reviews ?Oamenii vin ?i pleac? din via?a ta. Pentru o vreme, ei sunt ?ntregul t?u univers, sunt totul. ?i ?ntr-o zi ?nceteaz? s? mai fie a?a. N-ai de unde s? ?tii c?t timp ?i vei putea avea l?ng? tine.“

Un program revolu?ionar, bogat ?n nutrien?i, pentru o sc?dere ?n greutate rapid? ?i sus?inut?. Sl?bi?i peste 10 kilograme ?n doar 6 s?pt?m?ni.Din cuprins:cazuri de succes care v? vor inspira (?nso?ite de fotografii relevante);m?rturii ale celor care au sc?pat de foarte multe kilograme ?i s-au vindecat de boli care le-au pus via?a ?n pericol;cercet?ri ?tiin?ifice actuale;re?ete noi;idei de preparate ?i multe altele.?O adev?rat? inova?ie medical?… Nu am nicio ?ndoial? c? va func?iona ?i ?n cazul t?u.“ – Dr. Mehmet Oz??n sf?r?it, o carte despre diete care trateaz? riguros ?tiin?a alimenta?iei. Majoritatea c?r?ilor despre diete con?in pu?ine informa?ii de baz? ?n ceea ce prive?te fiziologia. M?n?nc? pentru a tr?i analizeaz? motivele pentru care ne ?ngr???m ?i ne sf?tuie?te cum s? sl?bim ?i s? ne p?str?m silueta toat? via?a, r?m?n?nd totodat? s?n?to?i. Toate afirma?iile sunt sus?inute de date ?tiin?ifice reale.“ – Dr. Thomas Davenport, Spitalul General din MassachusettsM?n?nc? pentru a tr?i ofer? un mod de a sl?bi rapid, foarte eficient ?i demonstrat ?tiin?ific. ?n esen??, planul revolu?ionar pentru ?ase s?pt?m?ni al doctorului Fuhrman este simplu: s?n?tate = nutrien?i / calorii.Dac? raportul dintre nutrien?ii ?i caloriile din alimente este ridicat, sl?bi?i. Cu c?t alimentele pe care le consuma?i au o densitate mai mare a nutrien?ilor, cu at?t pofta de gr?simi, dulciuri ?i alimente bogate ?n calorii este mai redus?. M?n?nc? pentru a tr?i v? va ajuta s? tr?i?i mai mult, s? reduce?i dependen?a de medicamente ?i s? v? ?mbun?t??i?i starea de s?n?tate ?ntr-o m?sur? incredibil de mare. V? va schimba modul ?n care v? alimenta?i.?Cu ajutorul c?r?ii de fa?? ve?i sl?bi mai mult dec?t a?i crezut vreodat? c? este posibil ?i ve?i reu?i s? v? p?stra?i noua greutate.“ – Dr. Joel Fuhrman

O carte pasionant i minuios documentat.“ – Le Figaro Littéraire Dac exist o dinastie care s ntrupeze Europa, aceea este Casa de Habsburg“, scrie Jean des Cars n debutul acestei cavalcade pasionante prin istoria zbuciumat a Europei. Destinul prodigios al Habsburgilor ncepe, n cheie minor, n secolul al XI-lea, ntr-o fortrea situat n cantonul elveian Aargau, prinde aripi n 1273, odat cu alegerea, cu totul neateptat, a contelui Rudolf de Habsburg ca mprat al Sfntului Imperiu German, i i ncheie epopeea monarhic la Schnbrunn, pe 11 noiembrie 1918, cnd Carol al IV-lea semneaz actul de renunare la coroana imperial a Austriei. Vreme de apte secole, Habsburgii au dominat o mare parte a Europei, a Orientului Apropiat i a Americii de Sud. Cuceritorul Carol Quintul, reformatoarea Maria Tereza, Franz Joseph i legendara sa soie Sisi, Zita, suverana datoriei, sunt doar cteva dintre figurile emblematice ale acestei familii excepionale, care a marcat istoria. Nendoielnic, dispariia lor semnaleaz prbuirea unei lumi, dar numele lor rmne venic sinonim cu nflorirea artelor, grandoarea politic i identitatea european. Pentru alctuirea acestui volum incitant, n care faptul istoric documentat se ntlnete fericit cu excursul jurnalistic profesionist i bine calibrat, dar i cu o anecdotic ncnttoare, Jean des Cars, talentat raconteur i recunoscut cronicar al marilor monarhii europene, a consultat arhive, a vizitat toate locurile-reper ale dinastiei, a realizat interviuri i a cules mrturiile inedite ale mprtesei Zita i ale arhiducelui Otto de Habsburg. Istoria este plin de maiesti individuale, ns Habsburgii ntruchipeaz maiestatea dinastic. [...] A ajunge s nu mai constitui doar o familie, s nu mai reprezini doar o ar, ci un agregat de naiuni, a stpni jumtate din Europa i o mare parte din America, a purta o coroan mai grea chiar dect coroana Imperiului Britanic, dar a te plimba, n acelai timp, prin Prater, cu o umbrel sub bra, iat un spectacol pe care omenirea nul va mai vedea vreodat.“ – Paul Morand n 1919, prbuirea imperiilor i, apoi, o redivizare geografic arbitrar elimin de la conducere familii vechi i puternice, cum ar fi Romanovii, Hohenzollernii i Habsburgii. Dup veacuri de prestigiu i influen, vechile case domnitoare sunt terse de pe hart, asasinate sau surghiunite. Dar, n timp ce familiile imperiale din Rusia i din Germania au fost nevoite, ulterior, s se mulumeasc, dup caz, cu nostalgii discrete, compromisuri regretabile sau reabilitri tardive, Habsburgii au luptat mpotriva anihilrii progresive la care erau supui, ripostnd chiar fa de ostracizarea care le era impus. Nu fr eforturi sau adversiti umilitoare, ei au reuit s triasc, s i refac imaginea, s existe din nou, s impun respect fa de numele lor nainte de anii ’40 i s redobndeasc un loc att n memoria vechii Europe, ct i n noua construcie european, ceea ce este un lucru excepional.“ – Jean des Cars

Exist? numeroase idei preconcepute cu privire la psihanaliz? – c? este opera unui singur om, Sigmund Freud, ?i se practic? la fel ca acum un secol, psihanaliza este preocupat? doar de sexualitate, s-a demodat, c? este un fel de cult ezoteric ?n care trebuie s? fii ini?iat, ?i lista ar putea continua. ?n lucrarea de fa?? autorii prezint? ideile centrale ale celor mai reprezentativi psihanali?ti contemporani, oferind at?t o perspectiv? istoric? asupra ideilor psihanalitice, c?t ?i o compara?ie ?ntre diferitele curente. Plec?nd de la presupozi?ia c? cititorul nu este deloc familiarizat cu aceste teme, cartea ofer? o introducere ?n diferitele ?coli teoretice, explic?nd aspectele clinice la care acestea au fost receptive ?i c?teva dintre conceptele lor de baz?, precum ?i ilustr?ri clinice ale suferin?elor umane pe care aceste curente teoretice ?ncearc? s? le clarifice. Astfel, cititorul reu?e?te s? ?ntrevad? fragmentul de experien?? uman? ascuns ?n spatele conceptelor psihanalitice. Formul?rile ?n termeni psihanalitici devin formul?ri despre oameni reali, despre modul lor de a??i organiza experien?ele, despre dificult??ile pe care le ?nt?mpin? ?n via??.

Inversarea procesului de ?mb?tr?nire. Revitalizarea celulelor. Refacerea vigorii corporale?n cartea deschiz?toare de drumuri Enzima miracol, dr. Shinya ??i prezenta teoria enzimelor surs? ?i modul ?n care acestea influen?eaz? longevitatea. ?n cartea de fa??, autorul introduce ideea unei noi categorii de enzime, capabile s? inverseze deterior?rile produse de ?naintarea ?n v?rst? prin cur??area celulelor senescente sau ?zombi“, pe care ultimele cercet?ri ?tiin?ifice le arat? ca fiind cauza principal? a ?mb?tr?nirii. ?n paginile c?r?ii de fa?? vei afla:cum reu?esc enzimele ?ntineririi s? distrug? celulele zombi;de ce alimentele de culoare vi?inie contribuie la ?mbun?t??irea vederii ?i a memoriei; de asemenea, este prezentat un plan complet cu ajutorul c?ruia po?i s?-?i activezi enzima ?ntineririi ?i s?-?i revitalizezi s?n?tatea.totul despre comutatorul cancerului;de unde ?tiu celulele ce trebuie s? fac?.?tim c? un num?r tot mai mare de oameni sufer? de demen??, de Alzheimer sau de efectele unui atac cerebral. Celulele ?mb?tr?nite pot s? ne fac?, de asemenea, mai sensibili la bolile infec?ioase. Aceste celule pot chiar s? duc? la cancer. Esen?a vitalit??ii ?i s?n?t??ii noastre este dat? de buna func?ionare a celulelor organismului.

Una dintre cele mai intense poveti de dragoste despre adolesceni pe care le-am citit vreodat.“ – David Levithan De cnd se tie, elul lui Wren Gray a fost s-i mulumeasc prinii. Lucru care nu a deranjat-o, dimpotriv. Acum ns a mplinit 18 ani i simte nevoia s-i mplineasc propriile dorine... doar c nu prea tie care sunt. n schimb, Charlie Parker tie exact care e dorina sa cea mai mare. Charlie e un biat blnd cu un trecut dureros – i a iubit-o pe Wren de cnd a vzut-o prima dat. Dar o fat ca Wren nu s-ar ndrgosti niciodat de un tip ca el. i totui... unele lucruri sunt scrise n stele. Romantic, senzual i att de adevrat – o poveste de neuitat despre prima iubire de la una dintre cele mai bune autoare de adult fiction ale momentului. O poveste de dragoste n acelai timp delicat i plin de pasiune.“ – Kirkus Reviews Relaia dintre personajele lui Lauren Myracle e bazat pe dragoste, respect i ncredere.“ – Publishers Weekly Lauren Myracle mbin tandreea cu erotismul.“ – School Library Journal Miercuri, Charlie trecuse prin ultima zi de coal ca i cnd s-ar fi aflat ntr-o negur. Toi ceilali erau entuziasmai la gndul c vara ncepea n mod oficial, ns Charlie nu-i dorea s vin vacana. El i-o dorea pe Wren. ns, dac nu avea de gnd s prind curaj i s acioneze – de pild, s poarte o conversaie mai lung de cinci cuvinte cu ea, n numele lui Dumnezeu! –, era sortit eecului. Wren urma s-i vad de drumul ei imediat dup ceremonia de absolvire de smbt i exista posibilitatea ca Charlie s nu o mai vad niciodat.“

Maestrul Benedict Blackthorn, membru de vaz? al Breslei Spi?erilor, este pe cale s? descopere cea mai de seam? re?et? a tuturor timpurilor: cea prin care se ob?ine Focul Arhanghelului – puterea suprem? pe P?m?nt. Pe urmele lui se afl? un coleg de breasl?, care vrea s? fure re?eta ?i s? foloseasc? Focul pentru ?nl?turarea regelui Carol de pe tronul Angliei. C?nd Maestrul Benedict simte c? este ?n pericol de moarte, ?i ?ncredin?eaz? ucenicului s?u Christopher Rowe misiunea de a salva re?eta ?i, totodat?, via?a ?i tronul lui Carol, precum ?i soarta Angliei. ?Un debut spectaculos. “- Kirkus Reviews ?Magie, aventur? ?i multe chestii care explodeaz? – ador cartea asta! “- Eoin Colfer ?Kevin Sands a creat un erou ambi?ios, inimos ?i plin de umor ?n Christopher Rowe, ucenicul spi?erului. Aceast? aventur? palpitant? v? va captiva. “- Ingrid Law ??ns? re?etele noi nu pic? din cer. Trebuie s? le descoperi. Asta cere zile, luni, chiar ani ?ntregi de munc? grea. ?i cost? o avere: ingredientele, instrumentele, c?rbunele pentru ?ntre?inut focul, ghea?a pentru r?cit. Mai presus de toate, era primejdios. Focuri p?rjolitoare. Metale topite. Elixiruri care miroseau dulceag, dar care ??i devorau m?runtaiele. Tincturi care p?reau inofensive, ca apa, dar emanau vapori invizibili. La fiecare experiment nou, ??i primejduiai via?a. A?adar, o re?et? care func?iona era mai pre?ioas? dec?t aurul." ?Debutantul Sands a scris o poveste incitant? despre alchimie ?i secrete ad?nc ?ngropate. Kevin Sands alterneaz? abil p?r?ile mai ?ntunecate ale romanului cu momente de umor ?i destindere, ad?ug?nd detalii picante ?n descrierea personajelor ?i a contextului istoric. To?i cei interesa?i de chimie, istorie, puzzle-uri complicate ar trebui s? citeasc? romanul. “- Publishers Weekly

Ce este tensiunea arterial? ?i de ce ne poate face r?u o valoare ridicat? a acesteia? Cum se ajunge la hipertensiune ?i cum poate fi prevenit?? ?i, cel mai important, ce se poate face pentru tratarea ei?Pornind de la ultimele cercet?ri ?n domeniu, William Manger ?i colegii ofer? o serie de r?spunsuri la ?ntreb?ri legate de exerci?iile fizice, regimul alimentar, Viagra, estrogen, vitamine, sare, alcool ?i fumat. Informa?iile privind analizele de s?nge ?i medicamentele folosite ?n mod curent ?i ajut? pe cititori s? discute ?n cuno?tin?? de cauz? cu medicul despre tratamentul prescris, s? ?n?eleag? ce li se ?nt?mpl? ?i s? dezvolte o rela?ie doctorstr?ns?, esen?ial? pentru ?inerea sub control a tensiunii arteriale.Men?in?ndu-?i tensiunea arterial? ?n limite normale, ??i salvezi via?a. Ce poate fi mai important?Cele 101 ?ntreb?ri ?i r?spunsuri preg?tite de exper?i de frunte din domeniul hipertensiunii arteriale reprezint? un instrument necesar pentru dob?ndirea unui stil de via?? s?n?tos ?i gestionarea cu succes a tensiunii arteriale ridicate.Dr. Alberto Zanchetti, profesor emerit de medicin? la Universitatea din MilanoAutorii au f?cut o treab? excelent? formul?nd ?i r?spunz?nd la numeroasele ?ntreb?ri pe care oamenii ?i le pun cu privire la tensiunea arterial? ridicat?: ce este, cum se manifest? ?i ce putem face ?n privin?a ei. Pentru modul ?n care au clarificat ?i au corectat multe dintre miturile ?i concep?iile eronate legate de aceast? boal?, merit? toate felicit?rile.Dr. Marvin M. Moser, profesor de medicin? clinic?, Facultatea de Medicin? Yale, redactor emerit, Journal of Clinical Hypertension.PRINTRE CELE 101 SUBIECTE SE NUM?R?:? cea mai bun? metod? de monitorizare a tensiunii arteriale? principalii factori de risc care duc la apari?ia hipertensiunii? sugestii pentru diet?, combaterea stresului, renun?area la fumat ?i exerci?ii fizice? diferite medicamente pentru tratarea hipertensiunii? boli ?i medicamente care cresc riscul de hipertensiune? c?i de prevenire a hipertensiunii la copiiAcum po?i s? ?ncepi s? faci schimb?rile necesare ca s?-?i protejezi inima ?i s? duci o via?? lung? ?i fericit?!

Al treilea volum al seriei Clubul fetelor dependente de ciocolat? ?nc? o poveste delicioas? din seria Clubul fetelor dependente de ciocolat?, al?turi de Pasiunea lui Cherry ?i Cuf?rul lui Skye. Summer s-a visat dintotdeauna dansatoare ?i, c?nd apare un loc la ?coala de balet, ?i-l dore?te dureros de tare. Gimnaziul se termin? ?i ?ncepe vacan?a dar, spre deosebire de geam?na Skye ?i de celelalte surori, Summer nu are timp de petreceri pe plaj?. Audi?ia devine noua ei obsesie, iar lucrurile ?ncep s? scape grav de sub control... Cu c?t ?ncearc? mai mult s? ating? perfec?iunea, cu at?t se pierde mai tare. Va realiza Summer – cu ajutorul b?iatului care vrea s?-i fie mai mult dec?t prieten – c? visurile vin ?n tot felul de forme ?i m?rimi? ?Emo?ionant, tandru, de neuitat.“ – The Guardian ?Fiica mea era o cititoare foarte selectiv?, a?a c? am vrut s? scriu c?r?i pe care s? nu le lase din m?n?, pove?ti care s? o fac? s? viseze, s?-?i pun? ?ntreb?ri, s? mediteze ?i – de ce nu? – s? ?n?eleag? mai bine via?a.“ – Cathy Cassidy ?Sora mea ro?e?te p?n? ?n albul ochilor ?i pare c? ?i-a pierdut cu des?v?r?ire darul vorbirii. (...) Apoi r?de cu gura p?n? la urechi, iar Finch ?i ?ntoarce un z?mbet la fel de luminos. ?n clipa ?n care noi celelalte sim?im miros de ars, e greu de spus dac? acesta vine de la privirile lor electrizate, ori de la fierul de c?lcat pe care Skye l-a abandonat pe unul dintre cele mai bune furouri vintage ale ei.“

Paul Cernat: ?Optzecist? prin v?rst? ?i background, prozatoarea Doina Popescu are o inteligen?? vie, mobil?, robuste?e dezinvolt? a nara?iei ?i, fapt deloc la ?ndem?na oricui, o bun? priz? la umanitatea personajelor. Scrise alert, americ?ne?te, cu prospe?ime stilistic? ?i o predilec?ie special? pentru relatarea la prezent proiectat? ?n trecut, cele opt povestiri din Vipia amiezii surprind, ?n registre diferite, scene de via?? cotidian? cu miez atroce. Dincolo de cotidianul consumerist al scenelor de cuplu sau al feliilor de actualitate social?, textele developeaz?, prin filtre livre?ti sau existen?iale abil montate, imagini ale degrad?rii biologice, secrete inavuabile, derive f?r? ie?ire ale unor personaje ?n conflict cu lumea. Amestecul de vitalitate ?i morbid e con?inut, de altfel, chiar ?n titlu. Cel pu?in trei nara?iuni sunt antologice: ?Bimbu?ca? (despre m?rirea ?i dec?derea postdecembrist? a unei sp?l?torese care, ?n anii ’80, ?inea singur? ?n fr?u infernul unei gr?dini?e de copii cu dizabilit??i), ?Reka, un frison galactic de demult? (istoria cu substrat psihanalitic a unei rela?ii tulburi din studen?ie, dintre naratoare ?i o stranie, deviant? coleg? de c?min unguroaic?) ?i piesa-titlu (o devastatoare diagram? clinic? ?n care cancerul galopant, brusc descoperit, al unui sexagenar ?i destabilizeaz? via?a so?iei, proiect?nd-o din realitatea medical? ?ntr-o irealitate hipnotic?). U?oara tendin?? demonstrativ?, prezent? mai ales ?n dialogul dramatic mam?-fiic? din ?Un pian pentru concert? ?i ?n ekfrastic-melodramatica ?Tabloul?, e compensat? de vitalitatea povestirii, de pregnan?a personajelor ?i acuitatea observa?iei realiste. O carte de proz? matur?, la temperaturi interioare ?nalte”.

Volumul a ambi?ionat s? aduc? ?n aten?ia cititorului activitatea unuia dintre cei mai importan?i lingvi?ti ?i publici?ti ai momentului din ?ara noastr?, din perspectiva speciali?tilor, dar ?i a fo?tilor sau actualilor s?i studen?i. ?n cei aproape ?aizeci de ani de activitate ?tiin?ific? ?i didactic?, Stelian Dumistr?cel s-a impus ?n domeniile dialectologie, stilistic?, etnolingvistic?, pragmatic? lingvistic? ?.a.; la Ia?i, a pus bazele unei ?coli de cercetare doctoral? de orientare co?erian?, confrunt?nd ?tehnica liber? a vorbirii ?i discursul repetat”. Pun?nd accentul pe activitatea sa publicistic?, ?miezul” acestui volum este constituit de treizeci de articole ap?rute ?n Revista de cultur? contemporan? ?Timpul”, c?rora li s-a ad?ugat o selec?ie de interviuri ?i articole publicate ?n alte diverse periodice, dar, la aniversare, ?i testimoniale care ?l prezint? pe Stelian Dumistr?cel ?i din postura dasc?lului preocupat at?t de fenomenele limbajului, c?t ?i de problemele comunic?rii, din perspectiv? larg interdisciplinar?.STELIAN-TRAIAN DUMISTR?CEL (n. 19 august 1937, Zvori?tea, Suceava) este, din 1958, cercet?tor ?tiin?ific la Institutul de Filologie Rom?n? ?A. Philippide” al Filialei Ia?i a Academiei Rom?ne. Din 1996, anul ?nfiin??rii Departamentului de Jurnalistic? ?i ?tiin?ele Comunic?rii la Universitatea ?Alexandru Ioan Cuza”, sus?ine cursuri de limba rom?n? (fonetic?, gramatic?, vocabular) ?i de stilistic? ?i retoric?, din perspectiva pragmaticii comunic?rii. A publicat, ?n calitate de autor ?i coautor peste trei sute de titluri (volume, studii, recenzii etc.) ?i aproape o mie de articole ?n periodice culturale ?i ?n presa cotidian?. Printre cele mai cunoscute volume se num?r? ?Influen?a limbii literare asupra graiurilor dacorom?ne” (1978), ?Lupta ?n jurul literei ? ?i demnitatea Academiei Rom?ne” (1993), ?P?n?-n p?nzele albe. Expresii rom?ne?ti. Biografii – motiva?ii” (1997, 2001), ?Limbajul publicistic rom?nesc din perspectiva stilurilor func?ionale” (2006), ?Discursul repetat ?n textul jurnalistic” (2006) ?.a.

Nebunul indian este al treilea volum semnat de Ovidiu Raul Vasiliu ?i marcheaz? maturitatea liric? a t?n?rului poet ie?ean. Cartea con?ine peste 60 de poeme scrise ?n ultima perioad?, autorul exers?nd cu succes diverse registre stilistice ?i prozodice, ?n versuri ?sub a c?ror dexteritate formal? se ?ntrez?re?te ceea ce niciodat? nu poate fi exprimat p?n? la cap?t“ (Daniel Cristea-Enache).

Coresponden?? primit? de Geo Bogza de la Stephan Roll, Sa?a Pan?, Mary-Ange Pan?, Victor Brauner, Ilarie Voronca, Colomba Voronca, grupul ?Alge“ ??n Epistolarul avangardist, care con?ine coresponden?a pe care Geo Bogza a primit-o de la reprezentan?ii grupului Alge, este ?i o poveste con?inut? aici, ?n aceste scrisori, o poveste de via??, de supravie?uire, de construire, de fapt, a unei poetici de grup ?i a unei ac?iuni culturale rom?ne.“ – Carmen Mu?at ?Pe mine cel mai mult m-a emo?ionat Epistolarul. Au fost ni?te lucruri de care nu ?tiam ?i pe care le-am citit cu foarte mult? emo?ie, ceea ce m-a f?cut s? mai r?scolesc ?i s? m? uit cu mai mult? aten?ie. Erau scrisori de la mama, am ?nceput s? m? uit ?i ?n jurnalul ei ?i am descoperit o serie de lucruri extraordinare. O s? continui s? cercetez.“ – Vladimir Pan?

Habsburgi, Windsori, Romanovi, Hohenzollerni, familii regale ale Belgiei, Olandei, Italiei, Iugoslaviei, Bulgariei, Rom?niei sau Greciei – monarhiile europene s-au aflat ?n inima celor dou? R?zboaie Mondiale.?ntr-o incursiune istoric? fascinant?, punctat? de portrete, anecdote, momente-cheie, ?nt?lniri decisive, jocuri de alian?e, Jean des Cars ne introduce ?n culisele cur?ilor europene prinse ?n v?rtejul celor dou? conflagra?ii care au zguduit secolul al XX-lea.?Jean des Cars, eminent specialist al marilor dinastii europene, realizeaz? – ?ar? dup? ?ar?, deceniu dup? deceniu – un expozeu al faptelor istorice marcante, construind o lucrare plin? de vivacitate ?i bine documentata, o lectura cu at?t mai captivanta, cu c?t cele aproape 170 de subcapitole care o compun istorisesc, fiecare ?n parte, o adev?rat? poveste." - Le Figaro Magazine?Una dintre cele mai bune c?r?i ale autorului ?i un succes de libr?rie: urm?rim pe parcursul acestor conflicte comportamentele monarhilor, majoritatea ?nrudi?i ?ntre ei. Un secol de istorie a marilor familii, a destinelor europene, iar pentru Europa de Est, o memorie reg?sit?." - Valeurs Actuelles?n vara lui 1914, Europa este majoritar monarhic?: din dou?zeci ?i dou? de state, nou?sprezece sunt regate, imperii, principate sau mari ducate. Ast?zi, nu au mai r?mas dec?t zece. Primul R?zboi Mondial provoac? pr?bu?irea a patru imperii (Germania, Rusia, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman), iar al Doilea spulber? patru regate (Italia, Iugoslavia, Rom?nia, Bulgaria).Cine erau ace?ti suverani? Dar femeile care le ?mp?rt??eau destinul?De la ambi?ie la orbire, de la curaj la sl?biciune, de la gelozie la abnega?ie, care au fost triumfurile ?i e?ecurile lor? Cum ?i-au tr?it gloria, dramele, cum s-au confruntat cu ascensiunea extremismelor interbelice, cu apari?ia totalitarismelor? Erau con?tien?i de consecin?ele gesturilor lor? Sau au fost incapabili s? stopeze avansul na?ionalismelor? Care au fost vie?ile lor personale, iubirile ?i pasiunile secrete? Ace?ti monarhi, care se vor alia, se vor ?nfrunta ?i uneori tr?da, sunt to?i ?nrudi?i, uni?i prin leg?turi de s?nge ?i matrimoniale. Astfel, ?r?zboiul regilor" va fi o incredibil? reglare de conturi familial? – la scar? continental?, apoi mondial?.