Bir ?ocu?un, ya?ad??? ?ehirden k?rsalda ya?ayan babaannesinin yan?nda gidip yaz tatilini ge?irirken ya?ad??? maceray? anlat?r Tokat??. 85 ya??ndaki babaannesinin dikti?i a?a?larla nas?l ya?ama ba?land???n?, kendi kedine eme?iyle nas?l ayakta kald???n? anlatan, ?ocuklar?n aya??n? yere bast?racak ger?ekli?in romand?r. Tokat?? karakteriyle g?revi k?tüye kullanman?n sonu?lar?n? ya?ayarak g?ren Bar?? bir atla ve ba? bek?isi k?z arkada??yla ge?irdikleri unutulmaz bir yaz maceras?n?n yan?nda bilgiye ula?may?, bilimselli?i ara?t?rma sonunda ??renen ?ocuklar?n ?yküsüdür Tokat??. ?AM KARDE?L??? ? Nisan sonlar?yd?. Hava ?oktan ?s?nm??, b?rtü b?cek hareketlenmi?ti. Toprakta bin bir tohum canlanm??, yeryüzünü ye?ile boyam??t?. Bademler, ?eftaliler, elma a?a?lar?, bütün do?a tomurcuk patlamas?yla ba? d?ndürücü bir güzelli?e bürünmü?tü. A?a?lar duva??n? takm?? gelin gibiydi. 23 Nisan co?kusu bütün ?ocuklar?n i?indeydi. Okullarda bayraklar, fenerler, ?e?it ?e?it el i?i süslemeler okul pencerelerinde ?ocuklara, gen?lere; hatta bütün ulusa k?van?la bak?yordu. Zil ?ald?. ?ocuklar ko?ullanm?? zil sesiyle bah?eyi bo?alt?p s?n?flara girdi. ?ocuklar?n sesleriyle yank?lanan bo?luk, ayak izlerini ta??yan bah?e, d??ar?da kald?. S?n?fa giren ??retmen: —?ocuklar, size güzel bir haberim var, Pamukkale’ye bir gezi yapaca??z, dedi. S?n?ftaki bütün ??renciler bir a??zdan: —Oley! diye sevin? ???l??? att?lar. Planlama ve haz?rl?klar yap?ld?. Yola ??k?ld?. May?s ay?n?n ilk haftas?yd?. Otobüs Antalya’dan ??k?p yükseklere do?ru yol ald?k?a, ?ocuklar havan?n serinledi?ini fark ettiler. ?? ?Denizli’ye girmeden mola verip piknik yapmak istiyorlard?. Her ?ocu?un geziden beklentileri ayr? ayr?yd?. Kimi ?i?eklerin i?inde oyunlar kuracakt?. Kimi a?a?lara t?rmanacakt?. Kimi de belgesellerde g?rdü?ü canl?larla kar??la?abileceklerini hayal ediyordu. ?imdilik onlara d?rt duvarl? s?n?ftan ??kmak bile yetmi?ti. ??? Otobüs, derin bir vadide bir süre ilerledikten sonra ?ay?r? ?imeni bol, ho? bir düzlükte durdu. ??retmen kap? a??lmadan gerekli uyar?lar? yapt?. Kap? a??ld?. ?ocuklar s?rayla indiler. Hava s?cakt?. Ku?lar?n, b?rtü b?ceklerin güzel sesleri bitmeyen bir ?ark? gibiydi. Yaban ?ilekleri, b??ürtlenler, al??lar, da? elmas?, ku?burnular hepsi ama hepsi ?i?eklerini ?oktan a?m??, yapraklar? tomurcuklanm??t?. ??? ?ocuklar, ?imenin yumu?akl???n? hissedince, ko?maktan kendini alam?yordu. K?zlar ?i?ekten ba?lar?na ta? yap?yor, ar?lar o ?i?ekten ?tekine u?u?urken, onlarla yar???rcas?na hoplay?p z?pl?yorlard?. ??? Bar??, g?züne kestirdi?i bir ?am a?ac?na y?nelip t?rmanmaya ba?lad?. Bar??’? g?ren ?ocuklar ??retmene g?sterdiler. ??retmen ?am a?ac?na bakt?: HAL?L ERDEM ? 1961 Dirmil-Burdur do?umlu. Gazi ?niversitesi E?itim Fakültesi S?n?f ??retmenli?ini bitirdi. Türk?e B?lümünde lisans tamamlad?. Kar Ayd?nl??????????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Dirmil ?mürcüsü (Roman)?????? Fam Yay?nlar?2006- 2014 Goca Meryem????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Tokat?????????????????????? (?ocuk Roman?) Kendi Yay?n? 2013 Teke Y?resi Halk ?nan?lar? (Ara?t?rma - inceleme) Kendi Yay?n? 2008 Karacao?lan Gelene?inde Dirmil Güzellemeleri ve ?yküler (Ara?t?rma inceleme) 2011 Alter Yay. Gece Mavisinde A?k???? (?iir)?????? Kendi Yay?n? 1998 Ve Al???ld? ?lüme?????????? (?iir )????? Temmuz Yay?nlar? 1990 Kardan Adam??????? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n? 1998 I??k Avc?lar???????????? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n?) 2013 ??pten ??rendi?im Hayat?? ?ocuk Kitab?????????????? 2015 G?l Hikayeleri?????????? (?ykü)???????????????????????????????????? 2015 ? ?iir ve yaz?lar?n? Bah?e, Mavi Umut, Bahar, ?al?, ??retmen Dünyas?, Dirmil, Noktam, Bezuvar, süje, Kar dergilerinde yay?nlad?. Beykonak E?itim ve Kültür Vakf? Yirce ?iir Yar??mas?nda. Ne-Var Yok ?iiriyle Birincilik ald?.(2004) Resim ?al??malar?n? da yürüten Halil ERDEM 3 ki?isel, 25 karma resim sergi etkinli?inde bulundu.

Russo ni se dovedeste… in aceasta opera mai renumita a lui, posesorul unui ?simt muzical?, pe care, in acelasi fel si cu aceleasi caracteristici, proza romaneasca nu-l manifestase mai inainte… Multimea conjunctiei ?si? in Cantarea Romaniei lucreaza ca un ?legatto? muzical, menit sa elimine articulatia logica si oarecum spatiala a propozitiilor si sa sublinieze continuitatea lor metodica. Nimeni mai mult ca Russo n-a folosit in proza noastra acest vechi ?si? biblic, procedeu magic si incantatoriu…“ – Tudor Vianu

Ar fi prea simplu s? dai fr?u liberlacrimilor pe coala alba, virginal? –ci tu te ?nc?p???nezi s? la?i un semn deslu?itdespre aleanul din sufletu-?i oprimat – ?ncercis? ?ntinzi pe h?rtie materia stelar? a unei pic?turialbastre; o ?mpingi ?ncolo ?i ?ncoace, caligrafiezi litere,le ?ns?ilezi ?n cuvinte ne?nc?p?toare – ?i e de parc??n interiorul pic?turii de cerneal?s-ar afla un ce viu ?i neostoit, care se zbates? r?zbeasc? ?ntr-o parte sau alta, afar? dincaptivitatea pungii elastice – un spirit vital, care?mpunge orbe?te, nereu?ind s? evadeze, blestemats? se chinuiasc? acolo,ve?nic...

Cel ce a scris aceast?? c??rticic?? ?i al c??rui nume s-a tot pitit p?n?? acuma sub modestul titlul de Culeg??torul tipograf p?n?? c?nd ?n sf?r?it meritele sale literare de to?i recunoscute ne-au f??cut s??-l silim acum pentru ?nt?ia?i dat?? a se da ?n vileagul publicit???ii cel ce a scris aceast?? c??rticic?? zic mi-a f??cut onoarea ?i pl??cerea de a m?? consulta adesea asupra alegerii faptelor pe care voia s?? le povesteasc?? ?ntr-?nsa. I-a dat ?n minte d-lui P. Ispirescu bunul g?nd de a l??muri pe cei din cititori rom?ni care nu sunt tocmai c??rtutari ad?nci asupra unei mul?imi de nume de cuvinte ?i de zic??tori str??ine pe cari ?n timpul de acum le ?ntrebuin?eaz?? mereu scriitorii no?tri prin gazete ?i prin felurite c??r?i. [...] Apoi pentru un a?a bun serviciu nu se cade oare s?? mul?umim domnului P. Ispirescu culeg??torul ?i scriitorul at?tor Basme Snoave ?i Zic??tori rom?ne?ti con?tiinciosul ?i merituosul lor editor? Ba z??u foarte mult ?i eu unul m?? simt acum fericit c?? mi-a dat ?nsu?i prilejul de a-i aduce prin aceste r?nduri cel dint?i prinos de mul?umire. Sunt ?ncredin?at c?? ?n urm??-mi are s?? se adune gloat?? mare. A. I. ODOBESCU

A brand new sixpence fresh from the Mint! How it sparkled and glittered in the dancing sunlight! Such a treasure for a small girl to possess! But then, on the other hand, what a heavy responsibility!??All day long it had been burning a hole in her pocket, and as for learning lessons, not an idea would enter her head. Everything went in at one ear and out of the other, as Miss Primmer sternly remarked when Nellie could not say her poetry. But, indeed, Nellie did try hard to learn her lessons; she squeezed her eyes together as tightly as possible, though how shutting her eyes was to prevent the lessons from coming out of her ears was not very clear. ??"But I must learn them now," she sighed, "or Miss Primmer will keep me in tomorrow, and I shan't be able to go out with Nursie and Reggie to spend my sixpence. Oh dear! I wish I could learn my poetry and keep it in, I guess I'd better get a bit of cotton wool to put in my ears and then it can't come out. There, now!

Hamburger cu m?m?lig? este un pamflet cinic ?i incisiv care descrie fidel ?i realist dou? popoare: rom?n ?i american. Le descrie nu din auzite, nu din ziare ?i nu din vizionarea programelor de televiziune, ci din experien?a autorului. O carte acid? care condamn? prostia, arogan?a ?i incultura ?elitei“ societ??ii rom?ne?ti de ast?zi, dar ?i prostia americanilor care habar nu au unde se afl? Rom?nia ?i poporul ei. O carte care dezv?luie f?r? rezerve ?i f?r? ascunzi?uri adev?rata fa?? a societ??ii rom?ne?ti contemporane. O carte ?n care personajele principale sunt politicienii, protipendada, ?baronii locali“, potenta?ii vremii, biserica, media aservit? politic ?i cea declarativ ?liber? ?i independent?“, trafican?ii ajun?i vedete. O carte despre cum suntem noi cu adev?rat ?i despre cum sunt americanii de fapt. Ve?i citi o carte r?z?nd ?n hohote, dar ?i pl?ng?nd cu lacrimi amare. Ve?i citi ?i ve?i cunoa?te adev?rul. Iar adev?rul v? va face liberi! Pentru c? un popor care nu mai r?de este condamnat s? fie ve?nic sclavul celor care ??i bat joc de el. Revolta?i-v? ?i r?de?i! ?i v? ve?i sim?i liberi!...

NSZ / GR Ekonomik Analiz Hisse fiyatlar genel ekonomik koullardan etkilendiinden dolay ekonomik analiz temel analizin ilk aamasn oluturur. Hisse senetlerine yaplan bir yatrmn krla sonulanma olaslnn, gülü ve büyüyen ekonomilerde daha yüksek olduu bilinmektedir. Dolaysyla bu aamada hisse senedi yatrm iin genel ekonomik konjonktürün uygun olup olmad belirlenmeye allr. Zira ekonomik konjonktürdeki canlanma beklentisi hisse senedi yatrm iin uygun bir ortam iken, ekonomik konjonktürdeki daralma (resesyon) beklentisi hisse senedi yatrmlarndan klmas iin uygun bir ortama iaret eder. Ekonomik konjonktürdeki canlanma veya daralma beklentisi gstergelerden hareketle ekillenir. Ancak bu gstergeleri okuyabilmek ya da a deerlendirebilmek iin, nce genel olarak ekonomi ve ekonominin dinamikleri noktasnda bilgi sahibi olmak gerekir. Basite ifade edilmeye allan genel ekonomideki gelimeler ve sorunlar yakndan takip edilerek gelecek hakknda yaplan tahminler, yatrmclar asndan büyük nem tar. Ekonomik analizde ilk olarak dünyadaki ekonomik, sosyal ve politik gelimeler deerlendirilir. Daha sonra ise bu gelimelerin ülke ekonomisine olas etkileri deerlendirilir. Daha nce de ifade edildii üzere, bu tür deerlendirmeler ekonomik gstergelerden hareketle yaplr. Dolaysyla ekonomik analizde hangi ekonomik gstergelerin kullanlabilecei ve bu gstergelerin nasl deerlendirilecei konusu en nemli aamadr. Bu gstergeler ekonomik konjonktür hakknda bir fikir verecektir. Yazar Hakknda [Tarkan zhan, 1969-] RENM DURUMU: Trakya üniversitesi Blüm: Fen Fakultesi Kimyager MESLE: Borsac, Trader, Portfoy Ynetimi Aktif alma süresi; 25 yl

Endu?stri 4.0 d?nemi ile fabrikadaki u?retim ekipmanlar? birbirleriyle konu?up anla?acak ve gelecekte insans?z fabrikalar yayg?nla?acak. ?? kazalar? azalacak ve teknolojik verimlilik sa?lanacak. Yeni endu?stri devrimi hem enerji tasarrufu sa?layacak hem de maliyetleri du??u?recek. Alman Hu?ku?metinin u?retim su?re?lerini bilgisayarla?ma y?nu?nde te?vik etme ve yu?ksek teknolojiyle donatmas? projesi olarak kabul edilen Endu?stri 4.0, ayn? zamanda d?rdu?ncu? sanayi devrimi anlam?na geliyor. Endu?stri 4.0 ile tu?m yaz?l?m ve networklerde u?ru?n geli?tirme, u?retim ve servis su?re?lerinin ileti?imi, makinalar?n ve u?ru?nlerin ger?ek zamanl? bilgi al??veri?i, otonom kontrol ve optimizasyonu mu?mku?n olacak. 1784’te ortaya ??kan ilk sanayi devriminde, su ve buhar gu?cu?nu?n kullan?m?yla u?retim yap?lmas? hakim iken, 1870’lerde elektrik enerjisinin kullan?m?, ikinci sanayi devriminin de kap?lar?n? a?t?. Dijital devrim olarak da adland?r?labilecek u??u?ncu? sanayi devrimi ise, 1969’da elektronik ve bili?im teknolojilerinin kullan?m? ile ortaya ??kt?. 2013 y?l?na geldi?imizde ise internet uygulamalar?, yatay-dikey entegrasyonlu ve ger?ek zamanl? yeni de?er zincirleri, siber-fiziksel sistemler ve ak?ll? fabrikalar hayatlar?m?zdaki varl???n? gu??lendirdi. Yazar Hakk?nda [Tarkan ?zhan, 1969-] ???REN?M DURUMU: Trakya üniversitesi B?lüm: Fen Fakultesi Kimyager MESLE??: Borsac?, Trader, Portfoy Y?netimi Aktif ?al??ma süresi; 25 y?l

Ppuica Dadece, o poveste captivant de la un capt la altul, ce mpletete elemente de realitate cu fire de vis i de fantezie, este un ghid pentru adolesceni i tineri, nvndu-i s se fereasc de rcilele societii de astzi i s slujeasc forelor binelui i progresului.Lucrarea poate fi citit n egal msur de maturi, ntruct vorbete pe limba copilului din noi. Fiecare dintre noi poart cu sine, ascuns adnc n fiina sa, un copil... o fragilitate care se vrea ocrotit i cultivat. Carina Ebenstein tie s ajung acolo, n profundul sufletelor noastre i s ne transmit un mesaj de rar frumusee i poezie.Personajele i ntmplrile din cartea de fa ne dau ncredere n puterea valorilor spirituale perene ale omului.“ – Vasile Poenaru

Cele mai bune texte SF ?i fantasy votate de Science Fiction and Fantasy Writers of America.?n viitorul devastat ecologic, b?rba?i supu?i modific?rii genetice sunt angaja?i s? reproduc? dansurile de ?mperechere specifice p?s?rilor disp?rute ale c?ror gene le poart? ei acum… Diminuarea luminii soarelui ?i sile?te pe ultimii supravie?uitori de pe P?m?nt s? se ascund? ?n ad?ncurile oceanelor ?nghe?ate… sunt doar c?teva subiecte incitante dintr-un volum care con?ine c??tig?toarele premiilor Nebula din cele trei categorii de fic?iune scurt?, un fragment din romanul recompensat cu Nebula, c??tig?toarele premiului Rhysling ?i Solstice ?i un fragment din romanul distins cu Premiul Andre Norton.

Atunci c?nd discu?i cu adul?ii despre educa?ia sexual? pe care au primit o ?n copil?rie ?i adolescen??, ei vor spune, ?n general, c? a fost complet nepotrivit? ?i c? ?i ar dori ceva mai bun pentru copiii lor. ?i copiii ??i doresc un dialog cu p?rin?ii lor. Toat? lumea este con?tient? de necesitatea de a discuta despre sex cu un adolescent. Adolescen?ii ?i sexul este o carte instrument care ne ajut? s? umplem un gol de comunicare. Cum s? discut?m despre schimb?rile fizice ?i psihice de la pubertate, locul de unde se pot aduna informa?ii despre sexualitate, nevoia de intimitate, rela?iile adolescen?ilor cu adul?ii ?i cu cei de aceea?i v?rst?, impactul sexualit??ii adolescen?ilor asupra vie?ii de familie, precum ?i comportamentul riscant, orientarea sexual? a tinerilor ?i rolul p?rin?ilor – toate aceste teme importante ?i, uneori, st?njenitoare sunt abordate ?i discutate concret, cartea oferind informa?ii clare ?i sfaturi practice p?rin?ilor care vor s? ?i sprijine copiii ?n dificilul proces al maturiz?rii.

Paris, iulie 1942: Sarah, o feti?? evreic? ?n v?rst? de zece ani, este arestat? ?n toiul nop?ii, ?mpreun? cu p?rin?ii ei, de poli?ia francez?, dar nu ?nainte de a-?i ?ncuia fratele ?n ascunz?toarea lor secret?, convins? fiind c? se va ?ntoarce dup? numai c?teva ore pentru a-l elibera.Paris, mai 2002: Julia, o jurnalist? american?, stabilit? de mul?i ani la Paris ?i m?ritat? cu un francez, trebuie s? scrie un articol despre razia de la Vel’ d’Hiv, cu ocazia comemor?rii a ?aizeci de ani de la acest eveniment de trist? amintire ?n istoria Fran?ei. ?n timpul investiga?iei sale, Julia descoper? ?nt?mpl?tor o serie de secrete de familie ad?nc ?ngropate, care o leag? de Sarah, ?i simte nevoia de a reconstitui destinul tragic al fetei. Pe m?sur? ce se ad?nce?te ?n trecutul ei, lucrurile pe care le afl? o tulbur? ?i o fac s?-?i pun? ?ntreb?ri cu privire la propria existen??.Se numea Sarah este povestea ?nduio??toare a dou? familii unite de un secret teribil, dar ?i o tulbur?toare pagin? de istorie: Tatiana de Rosnay descrie un episod real din Fran?a aflat? sub ocupa?ie ?i rupe t?cerea care ?nconjoar? un subiect dureros, uneori chiar tabu, din istoria francezilor.

The Financier, a novel by Theodore Dreiser Published in 1912, is the first volume of the Trilogy of Desire, which includes The Titan (1914) and The Stoic (1947).? ?? SUMMARY:?? In Philadelphia, Frank Cowperwood, whose father is a banker, makes his first money passing by an auction sale, he successfully bids for seven cases of Castile soap, which he sells to a grocer the same day with a profit of over 70 percent. Later, he gets a job in Henry Waterman & Company, and leaves it for Tighe & Company. He also marries an affluent widow, in spite of his young age. Over the years, he starts misusing municipal funds with the aid of the City Treasurer. ??? In 1871, the Great Chicago Fire redounds to a stock market crash, prompting him to be bankrupt and exposed. Although he attempts to browbeat his way out of being sentenced to jail by intimidating Mr Stener, politicians from the Republican Party use their influence to use him as a scapegoat for their own corrupt practices. Meanwhile, he has an affair with Aileen Butler, a young girl, subsequent to losing faith in his wife. She vows to wait for him after his jail sentence. Her father, Mr Butler dies; she grows apart from her family.

Am mplinit, la 3 martie anul acesta, 81 de ani. O via de om, cu bune i mai puin bune. Am fost martor i actor al multor evenimente, dintre care unele au schimbat cursul istoriei. n cteva dintre aceste schimbri se poate gsi i contribuia mea.[…] Trecerea n revist a istoriei celor 21 de ani de la Revoluia din Decembrie 1989, cu reuite i nereuite, cu experiene pozitive i negative, cu bune i cu rele, trebuie s fie prilej de nvminte pentru toi, s ne inspire pentru a gsi cile cele mai potrivite de redresare i de cuplare a Romniei la procesul n curs de construcie european, n condiiile adncirii procesului amplu de globalizare a economiei i a vieii sociale, n beneficiul tuturor cetenilor rii.“Sunt un om de stnga, nu neg i nu-mi reneg trecutul. Mi-l asum, cu toate ale lui. Dar nimeni nu-mi poate reproa lipsa bunei-credine n ceea ce am fcut. i nici faptul c nu a fi evoluat, c nu a fi nvat din leciile pe care viaa i oamenii mi le-au dat.[…] Nu m-a interesat puterea n sine i nu am folosit puterea pe care am avut-o pentru a face ru sau n interes personal. Puterea devine interesant doar n momentul n care ai un proiect, i ea devine un instrument pentru materializarea lui.Nimic nu corupe mai mult dect puterea. i trebuie s fii, moral vorbind, extrem de puternic pentru a nu te lsa corupt de putere. mi place s cred c pe mine puterea nu m-a corupt. Muli au fost uimii de modul firesc n care s-a fcut transferul de putere n 1996, dup ce domnul Emil Constantinescu a ctigat alegerile prezideniale. Cei care se ateptau la altceva nu m cunosc. Nu mi-am dorit puterea, n 1989, ci mi-am asumat o responsabilitate. Era normal s fiu primul care s respecte regulile la structurarea crora lucrase.[…] Formal, suntem o ar cu toate instituiile i mecanismele unei ri europene, membr a Uniunii Europene. n realitate, lucrurile sunt departe de a fi normale. Am fost i sunt contient de faptul c acestea sunt marile noastre slbiciuni, cele care ne mpiedic s progresm. Nu tiu s existe o soluie miraculoas care s ne vindece de aceste pcate. Cred doar c libertatea de circulaie i dreptul romnilor de a munci n Europa vor permite, n timp, schimbarea profund a Romniei.“

Prima carte din seria Inima Lumii ?Numele meu este Ash, i-a spus el regelui. ?i sunt rōshun, ceea ce ?n limba mea ?nseamn? ?ghea?? de toamn?? – cea care vine devreme. Adic? vin din locul de unde vin to?i rōshunii, de unde porne?te r?zbunarea. A f?cut o pauz?, a?tept?nd ca vorbele sale s?-?i fac? efectul, apoi a continuat: Ai dreptate, am venit s? iau ceva de la tine. Am venit s?-?i iau via?a!“ Ash face parte din secta rōshun, asasini care ofer? protec?ie prin amenin?area cu vendeta. Ajuns prea b?tr?n pentru meseria aceasta ?i afectat de dureri de cap teribile (similare celor care ?i orbiser? tat?l), Ash are o viziune ?n care fostul lui maestru ?i cere s?-?i ia un ucenic. El ?l alege pe Nico, un t?n?r s?rac, disperat ?i singur, ?ns? nu apuc? s?-i termine instruirea, deoarece trebuie s? plece ?n Sf?ntul Imperiu Mann, ?ntr-o misiune care pricinuise deja moartea a trei rōshun. ?Farlander este o carte special?... Intriga fascineaz? de la primul capitol p?n? la finalul surprinz?tor.“ – Locus ?Absolut fascinant?! Pur ?i simplu, n-am putut s-o las din m?n?.“ – Glen Cook, autorul seriei Black Company

La ce v?rst? pot s?-i d?ruiesc celui mic o tablet?? Peste c??i ani va avea nevoie de un telefon mobil? Jocurile video ?l agit? ?i-l fac oare "dependent" pe b?iatul meu? Ce fel de fotografii poate afi?a pe internet fiica mea adolescent? ?i cu cine se poate "?mprieteni" pe Facebook? Specializat? ?n psihiatria copilului ?i mam? a trei b?ie?i, Jodi Gold puncteaz?, pe un ton echilibrat, at?t beneficiile educa?ionale ?i cognitive ale tehnologiilor digitale, c?t ?i numeroasele capcane. Astfel, p?rin?ii noii genera?ii de "copii digitali" vor afla ce aplica?ii ?i jocuri ?ncurajeaz? creativitatea ?i inteligen?a copilului sau adolescentului, dar ?i ce limite trebuie impuse (ca durat?, dar ?i la nivel de con?inut), pentru a evita h?r?uirea online, refugierea nes?n?toas? ?n lumea vitual? ori dezinteresul pentru ?coal? ?i rela?iile sociale din real?.

Ofi?erul ?n retragere Jack Reacher se ?ntoarce la baza militar? pe care a condus-o ?n urm? cu 16 ani ca s-o cunoasc? pe Susan Turner, actualul comandant. Acolo afl? c? femeia tocmai a fost acuzat? de corup?ie ?i c? el ?nsu?i ar putea fi judecat pentru un abuz ?n serviciu de care nu-?i aminte?te ?i pentru o presupus? paternitate.?mbin?nd o intrig? complicat? ?i o curs? palpitant? pentru justi?ie ?i aflarea adev?rului, Lee Child ?l pune la ?ncercare pe Reacher — ?i ?l face s? se ?ntrebe cine este, ce a f?cut ?i cum va ar?ta via?a sa ?n viitor.?O curs? ame?itoare, ce te ?ine cu sufletul la gur?! Una dintre cele mai bune c?r?i ale seriei Jack Reacher, cu o intrig? foarte bine construit? ?i r?sturn?ri de situa?ie surprinz?toare.“ – The New York Times?Nimeni nu-l egaleaz? pe Reacher, un ?mp?timit al ac?iunii ?i al situa?iilor periculoase. Deviza lui: M-am antrenat s? transform frica ?n agresiune.“ – Kirkus Review?Bun venit ?n lumea lui Jack Reacher: mereu ?n alert?, el se afl? de fiecare dat? ?n locul nepotrivit la momentul potrivit… Child a creat un personaj emblematic pe care al?i autori de thriller ?l invidiaz?. Irezistibil ?i consistent, S? nu te ?ntorci niciodat?! este unul dintre cele mai bune romane ale lui Lee Child.“ – Associated Press?Paternitatea se num?ra printre cele mai des ?nt?lnite probleme ale b?rba?ilor din ?ntreaga istorie uman?. Dar pentru Reacher ?ntotdeauna p?ruse improbabil?. Era ceva eminamente teoretic. Precum c??tigarea Premiului Nobel sau participarea la un joc ?n World Series ori abilitatea de a c?nta. Posibil, ?n principiu, dar mereu probabil s? nu i se ?nt?mple. O destina?ie pentru al?i oameni, dar nu ?i pentru el.“

Un pu?ti de-o ?chioap? se arunc? pe jos ?n mijlocul magazinului; un elev de gimnaziu se plimb? prin clas? ?n mijlocul orei; un adolescent r?zg?iat ?n-are chef" s? ?nve?e nicio meserie. P?rin?ilor, profesorilor sau chiar angajatorilor, peisajul le este deja familiar. Cum se face c? ace?ti copii au ajuns s?-i joace pe degete pe adul?i ?i s? nu mai respecte nicio autoritate? Michael Winterhoff, psihiatru de copii, explic? ?n ce fel abdicarea de la reperele educa?ionale tradi?ionale, dar ?i ?ncurajarea unei rela?ii de ?parteneriat" (de negociere) ?ntre p?rin?i ?i copii a dus la situa?ia ?n care copiii sunt complet lipsi?i de acele oglindiri, limit?ri ?i ?ndrum?ri vitale pentru a deprinde autocontrolul ?i a cre?te nu doar fizic, ci ?i emo?ional. Discut?nd tendin?a p?rin?ilor de a-?i proiecta ne?mplinirile ?n via?a copilului, cartea ne reconduce la r?d?cinile parentajului: copiii trebuie s? redevin? copii, iar p?rin?ii trebuie s? redevin? educatorii grijulii, dar fermi, de care copiii au nevoie pentru o dezvoltare armonioas?.

Manualul de psihiatrie social? ?i psihoterapiereprezint? o ini?iativ? singular? ?n peisajul publica?iilor de specialitate din Rom?nia, de tratare exhaustiv? a unui domeniu pu?in explorat. Inten?ia declarat? a autorilor este introducerea unui limbaj obiectiv, dar totodat? accesibil, pe ?n?elesul tuturor, care s? deschid? calea unei comunic?ri reale ?ntre profesioni?ti ?i cei afecta?i de boala psihic?. Folosind termeni mai pu?in uzuali ?n limbajul de specialitate – confruntare, peisaj, atitudine fundamental? –, cartea introduce cititorului rom?n no?iunea de psihiatrie social?, ?n care ?cel?lalt“, a?a cum este denumit ?n carte cel suferind de o boal? psihic?, este considerat egalul celui s?n?tos ?i tratat ca atare.Manualul vine ?n ?nt?mpinarea cititorului care studiaz? pentru examenul de psihiatrie sau psihoterapie, indiferent de specializarea aleas? (asistent medical, medic, psiholog, nutri?ionist, ergoterapeut, kinetoterapeut). Totodat?, el se adreseaz? lucr?torilor ?n psihiatrie, precum ?i tuturor celor care au avut experien?e psihiatrice, fie ca pacien?i, fie ca apar?in?tori.??n psihiatria social?, accentul se pune pe confruntarea uman? cu omul bolnav psihic, adic? ?cel?lalt?, a?a cum este numit at?t de des ?n carte. Eu pot recunoa?te ?n cel?lalt un egal. El este, ?n pofida alterit??ii, un om deosebit de normal, la fel ca mine. Pot recunoa?te ?ns? ?i caracterul diferit, str?in, pe care abia dac? ?l ?n?eleg sau nu ?l ?n?eleg deloc, ?i care ?mi indic? ?n mod clar o diferen?? fa?? de cel?lalt. ?n psihiatria social? este ?ntotdeauna vorba despre proiectarea acestei rela?ii complexe, despre completitudinea percep?iei mele ?n ceea ce ?l prive?te pe cel?lalt, despre aten?ia fa?? de el ?i despre propria-mi disponibilitate pentru nou, pentru nea?teptat. Ideea este de a ?nv??a continuu.“

ase din zece angajai romni sunt nefericii la locul de munc, dezvluie un recent Eurobarometru. Tu ct de satisfcut eti de slujba pe care o ai Te simi motivat la serviciu sau jobul a devenit o corvoad pentru care strngi din dini Un sfert din via l petreci la munc“, aa c merit s faci tot ce e cu putin pentru a regsi bucuria de a lucra Plecnd de la noi cercetri despre cauzele nemulumirilor angajailor, cartea de fa ofer o serie de explicaii i sugestii practice pentru cei ce vor s-i regseasc pofta de a munci. Volumul include chestionare de autoevaluare, tehnici pentru creterea satisfaciei la serviciu, dar i ndrumri legate de momentul cnd e cazul s schimbi jobul sau s-i remaniezi stilul de a gndi, dac vrei s fii mai eficient i s te nelegi mai bine cu efii i colegii. Utiliznd o serie de instrumente i teorii din psihologia organizaional, cartea se adreseaz inclusiv specialitilor n resurse umane.

Premiul Nadal 2015n 1938, scriitorul de romane populare Georges Miet este trimis de o editur din Paris s investigheze moartea suspect a unei tinere din Biarritz i s scrie o carte despre cele ntmplate.Folosindu-se de acest pretext, autorul ne duce n anul 1925, n celebra staiune Biarritz, un loc plin de glamour, unde o societate extrem de sofisticat i tria cei mai fericii ani.n ncercarea de a rezolva misterul morii tinerei, Georges Miet st de vorb cu mai multe personaje, care de care mai surprinztoare, iar cu fiecare nou depoziie ncepem s fim tot mai convini c ceea ce a prut o sinucidere ar putea fi o crim.Roman polifonic,Cabaret Biarritzface radiografia unei epoci fericite, a unei societi care tocmai i revenise dup rnile adnci provocate de Primul Rzboi Mondial, o panoram a aspiraiilor, a visurilor i a comarurilor pe care oamenii le aveau n vara anului 1925.“nCabaret Biarritzancheta poliieneasc se mpletete magistral cu parodia social.” -El País“Dintr-o perspectiv postmodern,Cabaret Biarritzaplic o lentil parodic asupra trecutului. José C. Vales este un scriitor de prim mn, de o for imaginativ i stilistic ieit din comun.” -El Cultural“Investigaia jurnalistic, povetile de dragoste i portretul societii de la acea vreme alctuiesc o naraiune care provoac i surprinde cititorul la fiecare pas.” -Culturamas