The Port of Missing Men

La Cour des miracles

La Voilette bleue

Life and Adventures of Santa Claus

La caída de la Casa Usher

Otherwise Phyllis

El corazón delator

De l'autre c?té du miroir

El gato negro

Segunda parte del ingenioso caballero don Quijote de la Mancha

El Príncipe

Historia de la vida del Buscón

Cella Serghi este Margaret Mitchell a noastr. Aceeai for epic, aceeai curgere a personajului, acelai tip de feminitate care lupt i trebuie s nving. Cine nu i amintete ultima pagin din Pe aripile vntului, ctor cititoare nu le-a slujit drept suport, drept lecie de via Un feminism cald care e mai mult un fel de solidaritate feminin...Naturaleea, spontaneitatea scriiturii, conturarea personajului principal, att de sincer i de cuceritor, capacitatea de-a face cititorul s viseze i, nu n ultim instan, succesul de public pentru o carte de dragoste, toate acestea nseamn c avem de a face cu o carte de referin.“ – Cleopatra Loriniu

Nu n latura caracterologic st ns meritul romanului lui Cezar Petrescu. n datele lor interne, personajele au ceva predictibil. Ascensiunile le sunt sincrone. Cderea unuia duce la prbuirea celorlali. i, de obicei, ntocmai ca n jocul de domino, toi au n preajm pe cte cineva. Momentele de singurtate sunt rare n Calea Victoriei. Admirabil, n schimb, e invenia epic, dei nu din ea, ci din lirismul difuz i s-a tras romancierului succesul. Fiecare capitol ncepe printr-un soi de avertisment metaforic, fr nicio legtur explicit cu coninutul ulterior. Unele dintre aceste puneri n tem (mai degrab dect n abis) au ntr-adevr structur de anecdote, dar att de generale, nct propriu-zis nu putem vorbi despre narativitate autentic. Cel mult, despre infuzie de stri de spirit. Procedeul ine de alegorie, i substratul vag moralizator se ghicete permanent ndrtul lui. nsi Calea Victoriei reprezint, au artat-o mai toi comentatorii, un alt nume pentru melanjul de opulen, viciu, civilitate, elegan, conspiraie i tragedie care freamt n marele ora. De altminteri, prea puine lucruri se petrec spaial pe fostul Pod al Mogooaiei.“ – Cosmin Ciotlo

i acest volum intr ?n seria celor pregtitoare, anun?nd O istorie politic a literaturii rom?ne postbelice. Nu e vorba de un ?rzboi cu estetismul”, reanim?nd fantoma lui Gherea, ci de reevaluri pe temei estetic, la mai multe m?ini, folosind achiziiile criticii literare; i, firete, de recontextualizri (interog?nd epoca), in?nd cont, ?ns, de fluctuaiile recepiei i de capricioasa meteorologie politic. ?n fond, suntem consecveni cu programul, anunat ?nc de la debut (Orizontul lecturii, 1983), ?neleg?nd c, sociologic judec?nd, nu putem examina fenomenul literar retez?ndu-i ombilicul istoric. Generaia orfelin discut, prin profiluri sintetizatoare, despre o serie creatoare, av?nd drept numitor comun vitregele condiii formative; ea a fost modelat de interdicii (lecturi clandestine, maetri ?ascuni”, biblioteci epurate), provoc?nd o reacie polemic (ruptura) i promov?nd, astfel, la start, un program negativ. Dar, ?n acelai timp, este o generaie auroral, cu rol de verig, redescoperind – euforic – tradiia, definind o stare de spirit, angaj?ndu-se, prin combustie creatoare, la o lucrare comun, recuperatoare, fecund, susinut, prin propulsie adjectival, de o critic solidar, risipind i cronici ?tactice”, cum recunotea Matei Clinescu. Chiar dac noi discutm, ?n acest volum, poeii ei, evident nu poate fi vorba doar despre o generaie de poei, transport?nd legenda Labi, anun?nd, prin voci tinere, o nou epoc de lirism. Nu e vorba, aadar, de o compact ?echip” liric, ci de un buchet de personaliti, cu voci distincte, evolu?nd ?n direcii imprevizibile, isc?nd, ?n timp, disensiuni, controverse ?nfierb?ntate, ierarhizri provizorii. i propun?nd un inventar tematic, hrnind un imaginar, p?n la un punct, comun, definind o fizionomie specific. (Adrian Dinu Rachieru)

Edi?ie bilingv? Veaceslav Samo?kin este rus, corespondent de pres? la Bucure?ti, dar ?n primul r?nd, poet. Universul lui poetic penduleaz? ?ntre tragismul ?nsingur?rii ?i nevoia de confesiune. Elegiac? ?i intimist?, lirica din volumul Po?ta?ul nocturn este strig?tul de am?r?ciune al intelectualului lucid ?n fa?a vicisitudinilor unei istorii contorsionate ?i, totodat?, supapa prin care se revars? preaplinul propriilor drame existen?iale. Poet prin excelen?? citadin, Veaceslav Samo?kin ??i aminte?te cu nostalgie de ora?ul natal ?cu nume bol?evic“, care ?i-a pus amprenta asupra ?ntregii lui vie?i – ?Arhitectura sufletului meu/ e-a str?zilor lui prelungire“–, descrie cu delicate?e ner?bdarea de a ?nt?lni fata drag? –  ?ochii mei ?nverzesc semaforul“ –, identific? ?n triste?ea unei toamne destinul unei iubiri trecute –  ?era acea toamn?/ nu un anotimp, ci/ soarta noastr? doamn?“–, sufer? al?turi de femeile care pl?ng noaptea, cu hohote ?n?bu?ite, ?vie?ile nen?scute ori ucise/ ?n disperate p?ntece de mam?“... Tr?itor de c?teva decenii ?n ?ara noastr?, Veaceslav Samo?kin s-a integrat perfect ?n peisajul d?mbovi?ean: ?l putem ?nt?lni pe str?zile ora?ului sau ?i putem asculta, ?ntr-o cafenea, considera?iile generoase asupra literaturii ?i artei, politicii sau vie?ii, ?n general. C?ci cel pe care prietenii ?l apeleaz? cu diminutivul Slava nu este doar un intelectual de stirpe aleas?, impresionant prin erudi?ie, ci ?i un om de o fermec?toare ?i bl?nd? colocvialitate. ?n c?teva din versurile sale, poetul pentru care Rom?nia a devenit a doua patrie zugr?ve?te imaginea Bucure?tiului sub ar?i?a necru??toare a verii, anotimp ?nscris ?ntr-un ineluctabil ciclu universal. (Dinu Moraru)

Tr?g?nd linie, am spune c? ne afl?m ?n prezen?a unui demers pertinent de mare actualitate, a unui pre?ios instrument de lucru menit s? umple un gol ?n literatura didactico-?tiin?ific? de specialitate, dar totodat? put?nd deveni util ?i unor cercuri intelectuale interesate de evolu?ia fenomenului poetic rusesc ?n secolul XX, situate ?n afara comunit??ii universitare. (Mircea Croitoru) E o bibliotec? umbl?toare. A citit mii de c?r?i ale altora ?i a scris c?teva ale sale. ?l recuno?ti dintr-o mie. Ziarele, revistele, c?r?ile ?i sunt lipite de degete. Merge pe strad? ?i cite?te, a?teapt? lini?tit la o coad? ?i cite?te. Absent pentru lumea aceasta viermuitoare ?i pragmatic?, el s-a retras protector ?n spatele ziarelor ?i c?r?ilor, ?i a rezistat. Cu o ?inut? sobr?, de o ?epeno?enie verde, demn? de ?ara Fagilor de unde-?i trage ob?r?ia, nu-i po?i da anii pe care, incredibil, ?i are. (…) Dac? te duci la el acas?, totul pare sprijinit pe tomuri, iar dac? ai proasta inspira?ie s? clinte?ti ceva, acea ?arhitectur? intelectual?“ ??i poate fi fatal?. Un soi de Manole Anapoda, zidit ?n chip de An? ?ntr-o m?n?stire de c?r?i. Prietenii ?i spun Dima. Am tradus ?mpreun? din Bulat Okudjava volumul de versuri C?ntecul esen?ial ?i, din mul?i al?i poe?i contemporani ru?i, ?n periodice. Metodic, punctual, suferind de acribie ?i, bine?n?eles, scufundat ?ntr-o lectur? atunci c?nd nu lucram ?mpreun?, a dovedit c? nu e doar un consumator de literatur?, ci ?i un excelent cunosc?tor al limbii din care traducea, ?i chiar un creator. ?l invidiez pentru felul sfid?tor ?n care ?tie s? uite de televizor ?i de calculator. Dima cite?te. El e scufundat ?n ecranul unei file de carte, al unei pagini de ziar sau de revist?. ?ntr-o vreme ?n care aceste dou? ustensile subjug? lumea obosind-o, nevroz?nd-o, ?mb?tr?nind-o, f?c?nd abstrac?ie de mirajul lor, el a r?mas ?nc? proasp?t, zdrav?n ?i t?n?r. (Passionaria Stoicescu)

O carte incitant? despre unul dintre cei mai mari poe?i interbelici, taxat pe nedrept de c?tre G. C?linescu drept un poet minor. Studiul este semnat de cunoscutul exeget literar Mihai Cimpoi, pre?edinte al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova, Membru al Academiei Rom?ne. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Un volum fundamental, pagini memorabile despre literatura francez? nu numai pentru elevi, studen?i, profesori, constituind un manual indirect de literatur? francez?; este editat pentru prima dat? ?n Colec?ia Edi?ii Definitive, ?n condi?ii grafice cu totul excep?ionale. ??...Vor crede poate c? a fost un bufon, un farsor?. Medicul Pierre Boulenger nu se ?n?el? scriind astfel despre faima viitoare a marelui s?u prieten, Rabelais. Nimic mai ridicol dec?t p?rerile felurite care s-au risipit ?n decursul veacurilor pe socoteala maestrului Alcofibras. Mirarea acestuia ar fi mare dac? le-ar putea afla ?i desigur nu o dat? ar azv?rli printre hohote c?te-o vorba pe care urechile noastre mult prea fine de fii ai veacului al dou?zecilea nu ar putea-o cuprinde dec?t ?nro?indu-se. Ronsard vede ?n autorul lui Gargantua un animal jovial ?i ve?nic ?nsetat, t?v?lindu-se ?n b?l?i de vin ?ca o broasc? ?n noroi?. Tabloul acesta bestial cred c? n-a mai fost reluat de altul. ?n schimb judec??ile au fost tot at?t de neverosimile.” O carte esen?ial?. Un manual indirect de literatur? francez?.

„În 1964, ca parte dintr-un proiect de istorie oral? despre via?a ?i cariera lui John F. Kennedy, mama mea a intrat într-un dialog cu Arthur M. Schlesinger Jr. pentru a-?i împ?rt??i amintirile ?i percep?ia asupra lucrurilor. Înregistrate la mai pu?in de patru luni dup? moartea so?ului ei, aceste conversa?ii reprezint? un dar f?cut istoriei... Sper c? tinerele genera?ii care încep s? afle mai multe despre anii 1960 vor considera aceste rememor?ri o introducere util? în modul în care se face istoria ?i vor g?si în ele inspira?ia de a oferi ceva acestei ??ri care ne-a oferit tuturor atât de multe.“

Aceast? lucrare, rezultat al unei colabor?ri de peste cinci ani ?ntre studen?ii spanioli interesa?i de studiul limbii rom?ne ?i profesoara Dana Oprica, este un instrument care vine s? completeze cu ?i mai multe aspecte de limb? ?i de cultur? cuno?tin?ele celor care studiaz? limba rom?n? sau c?l?toresc ?n Rom?nia. Fiecare tem? e precedat? de c?teva date de interes cultural care prezint? c?teva orient?ri legate de formulele de salut, de realizarea unei vizite, de obiceiurile rom?nilor de s?rb?tori, de normele de circula?ie s.a. Ca noutate am introdus glosare de expresii ?i exclama?ii, interjec?ii ?i onomatopee, al?turi de un vocabular tabu, care nu dep??e?te limitele decen?ei ?i care ajut? la cunoa?terea unor formule familiare. Reiter?m ideea c? aceast? lucrare a fost inspirat? de necesit??ile vorbitorilor de limb? spaniol?, precum studen?ii no?tri, care au c?l?torit ?i c?l?toresc frecvent ?n Rom?nia ?i care ne-au prezentat diverse situa?ii reale pe care le-am explicat prin intermediul acestui ghid. ?ntr-una dintre vizitele f?cute ?ntr-un sat din Bistri?a, un spaniol ne-a povestit c? a fost salutat cu s?rut m?na de un grup de copii care treceau pe uli??. Am inclus aceast? situa?ie sociolingvistic? la capitolul corespunz?tor. Farmecul limbii rom?ne const? ?i ?n varietatea lexical? adecvat? diferitelor contexte sau registre de limbaj. Este trabajo, resultado de una colaboración desde hace más de cinco a?os entre los estudiantes espa?oles interesados en el estudio de la lengua rumana y la profesora Dana Oprica, es un instrumento que viene a completar con más aspectos de lengua y cultura los conocimientos de los que estudian la lengua rumana o viajan a Rumanía. Cada tema está precedida por algunos datos de interés cultural que presentan unas orientaciones relacionadas con las fórmulas de saludo, con la realización de una visita, con las costumbres de los rumanos en fiestas, con las normas de circulación, etc. Como novedad hemos introducido glosarios de expresiones y exclamaciones, interjecciones y onomatopeyas, junto a un vocabulario tabú, que no sobrepasa las límites de la decencia y que ayuda a conocer algunas fórmulas familiares. Recalcamos la idea que este trabajo fue inspirado de las necesidades de los hablantes de lengua espa?ola, como nuestros estudiantes, que han viajado y viajan frecuentemente a Rumanía y que nos han presentado varias situaciones reales que explicamos a través de esta guía. Para poner un ejemplo, durante una de sus visitas en un pueblo recóndito de Bistri?a, un espa?ol nos contó que fue saludado con s?rut m?na (le beso la mano) por un grupo de ni?os, que pasaban por la calle. Incluimos esta situación sociolingüística en el capitulo correspondiente. El encanto de la lengua rumana consta también en la variedad lexical adecuada a los diferentes contextos y registros lingüísticos.