Fanii primului volum din trilogia Alb?-ca-z?pada au motive de bucurie: Lumikki Andersson, adolescenta ciudat? ?i rebel?, vine cu o nou? poveste!Lumikki c?l?tore?te la Praga, unde o cunoa?te pe Zelenka. Aceasta ?i dezv?luie c? este sora ei, iar povestea i se pare veridic? lui Lumikki.?n scen? apare ?i Jiri, reporter la canalul de ?tiri Super8. ?mpreun? cu el, Lumikki ?ncearc? s? afle adev?rul legat de secta numit? Familia Alb?, din care face parte ?i Zelenka. Liderul sectei, Adam, pune la cale sinuciderea ?n mas? a membrilor acesteia.Lucrurile se precipit?, iar finalul aduce dezv?luiri surprinz?toare ?i ?nc? o lec?ie de via?? pentru Lumikki: fiecare om are o latur? ascuns? ?i inocen?a nu e ne?ntinat? ca z?pada.?Salla Simukka e o t?n?r? autoare extraordinar de talentat?. Trilogia Alb?-ca-Z?pada poate sta al?turi de cele mai dure thrillere nordice ?i are o eroin? nonconformist? pe m?sur?. ?n tu?e de ro?u, alb ?i negru, povestea lui Lumikki are o aur? de magie ?nghe?at?.“ – Kirkus Reviews?Lumea pe care o creeaz? Salla Simukka are un farmec exotic aparte. Finlanda, cu peisajele ?i locuitorii ei, r?m?ne un ?inut misterios, ?nc?rcat de legend?.“ – Publishers Weekly?Lumikki privea acum str?lucirea soarelui ?i albul norilor, g?ndindu-se c?, de?i c?l?toria nu-i d?duse vreun r?spuns la ?ntreb?rile trecutului, g?sise indicii. Era mai sigur? ca niciodat? c? Zelenka se apropiase surprinz?tor de adev?r. Visele ?i amintirile lui Lumikki erau adev?rate. Zelenka i le trezise, prin minciuna ei. Lumikki ?tia c? nu ??i imaginase jocul de-a Alb?-ca-Z?pada ?i Ro?ie-ca-Trandafirul. Totul se ?nt?mplase cu adev?rat.C?ndva, avusese o sor?.“

Fascinant – cea mai bun lucrare de istorie militar din ultimii ani i o analiz edificatoare a disputelor care continu s mocneasc amenintor i azi. O carte extraordinar sub toate aspectele." – The New York Times O relatare palpitant i revelatoare a uneia dintre cele mai zbuciumate i legendare perioade din istoria secolului al XX-lea – Revolta Arab i marele joc" secret de a controla Orientul Mijlociu. CARTE INCLUS PE LISTA CELOR MAI BUNE TITLURI ALE ANULUI DE New York Times Christian Science Monitor NPR Seattle Times St. Louis Dispatch Chicago Tribune American Library Association Bazat pe cercetri extinse i intense, munc asidu n arhive, Lawrence n Arabia aduce o nou perspectiv asupra modului n care s-a configurat lumea Orientului Mijlociu. Cu o aciune de proporii epice, portretizri expresive, accente critice n condamnarea distrugerilor provocate de comploturile coloniale europene, volumul surprinde strlucit felul n care nesbuina trecutului declaneaz suferina prezentului. Printre numeroasele istorii individuale din Primul Rzboi Mondial care vor fi povestite i repovestite n cadrul centenarelor commemorate ntre 2014 i 2018, cea a lui T.E. Lawrence iese n eviden… Cartea lui Anderson nu putea fi mai oportun. Acum, cnd atenia ntregii lumi se concentreaz asupra Siriei i Egiptului, este uluitor s priveti n urm cu o sut de ani i s vezi un tablou asemntor…. Apelnd la o distribuie bogat, Anderson reuete s exploreze haosul din Orientul Mijlociu de la nceputul secolului al XX-lea dintr-o varietate de perspective distincte i revelatoare totodat. O mrturie captivant, de o mare complexitate i profunzime. – The New York Times Book Review Vast, hipnotic i – s ndrznim s o spunem – cinematografic n detaliu, Lawrence n Arabia ilustreaz modul n care biografia i istoria se poteneaz reciproc. – The Wall Street Journal Absorbii de mcelul ce avea loc n traneele Europei n Primul Rzboi Mondial, combatanii occidentali acordau prea puin importan teatrului de lupt din Orientul Mijlociu. Ca urmare, conflictul de aici a fost influenat surprinztor de mult de o mn de aventurieri i ofieri de rang mrunt aflai departe de marile coridoare ale puterii: Curt Prüfer – universitar tern, ataat pe lng Ambasada German din Cairo, Aaron Aaronsohn – renumit agronom provenit din Romnia i sionist nflcrat. William Yale – descendent scptat al unei familii aristocratice americane. n centrul acestui cerc se afla Lawrence – la nceputul lui 1914, doar un arheolog care lucre la spturi prin deerturile Siriei. n 1917 ajunsese deja cea mai romantic figur din Primul Rzboi Mondial, luptndu-se att cu inamicii Marii Britanii, ct i cu propriul guvern pentru a-i transforma n realitate viziunea sa asupra destinului poporului arab. Drumurile ncruciate ale acestor patru personaje – intrigile pe care le-au pus la cale, btliile pe care le-au purtat, trdrile pe care le-au suferit sau le-au uneltit ei nii – oglindesc grandoarea, complexitatea i tragedia rzboiului din deert.

Un angajat cu experien?? ajunge s? ia decizii financiare nes?buite, repet?nd, f?r? s? ?tie, istoria t?t?lui s?u, un parior "ratat" pe care nici m?car nu-l cunoscuse. O t?n?r? depresiv? vrea s? se sinucid? prin "evaporare", pentru ca mai apoi s? afle c? bunica ei supravie?uise camerelor de gazare de la Auschwitz. Un b?iat e cuprins de senza?ii inexplicabile de frig, f?r? s? ?tie c? unchiul s?u murise ?nghe?at.?Cartea de fa?? vorbe?te despre acele fobii, depresii ?i g?nduri obsesive care ne cople?esc f?r? s? ne d?m seama de unde ni se trag. Combin?nd cercet?rile din neuro?tiin?e cu interven?iile specifice constela?iilor familiale, autorul demonstreaz? ?n ce fel uneori ajungem s? mo?tenim ?i s? retr?im, ?n mod incon?tient, suferin?ele ?i traumele nerezolvate ale str?mo?ilor. Cititorul are la ?ndem?n? c?i utile pentru eliberarea de traumele mo?tenite pe cale transgenera?ional?. Aceste tehnici merg de la identificarea anxiet??ilor mascate dup? cuvinte ?i comportamente aparte p?n? la genogram?, dialogul imaginar cu str?mo?ii ?i eliberarea, prin compasiune, de suferin?ele genera?iilor trecute.

C??tig?tor al Michael L. Printz Honor Award"Cel mai bun roman pentru adolescen?i al anului 2015" - Boston Globe"Cea mai bun? carte a anului 2015" - Kirkus Reviews"Hubbard surprinde perfect toat? fr?m?ntarea primei iubiri, bucuria prieteniei ?i rela?ia complicat? dintre adolescen?i ?i adul?i." – VOYAPaul Wagoner, elev ?n ultimul an de liceu, intr? ?n ?coal? cu o arm? furat?, ??i amenin?? iubita, pe Emily Beam, apoi ??i ia via?a.Emily, furioas? ?i cople?it? de vin?, este trimis? la ?coala cu internat Amherst, unde dou? colege ciudate ?i spiritul lui Emily Dickinson ?i sar ?n ajutor.Dar Emily trebuie s? g?seasc? ?n ea ?ns??i for?a de a-?i vindeca sufletul r?nit, de a afla binele din spatele r?ului, speran?a din spatele disper?rii ?i promisiunea prim?verii, odat? cu ultima z?pad?."Gra?ioas? ca o pan? dus? de v?nt, aceast? poveste plin? de lirism vorbe?te despre experien?a vindec?rii ?n urma unei tragedii." - Kirkus Reviews"Z?pada mieilor e o mic? bijuterie. Aduce ?n scen? un personaj feminin puternic, care se str?duie?te din r?sputeri s? treac? peste un eveniment dureros din via?a ei." - School LibraryJournal"Stilul lui Hubbard e elegant ?i emo?ionant." - Publisher’s Weekly"Romanul acesta ?mbin? proza ?i poezia ?ntr-un mod aparte, iar efectul este uluitor." - Booklist

The third novel in Zola's twenty-volume series entitled "Les Rougon-Macquart," this story revolves around and within the 21-acre market Les Halles Centrales of Paris. The starving scholar Florent has escaped his unwarranted exile on Devil's Island, and he is alternately entranced and disgusted by his refuge in 'the belly of Paris.' Zola describes the market and Florent's experiences in the midst of it with his characteristically captivating comprehension, foreshadowing the total mastery of working-class speech in his later works. Florent makes a friend of Claude Lantier, a painter who explains the battle being waged in the vast Central Markets between the 'fat' burghers and 'thin' lower class, in which Florent is soon embroiled. He is a man caught between the fat and the thin, and this lack of allegiance leads to painful condemnation and Florent's ultimate disintegration. Presented here is the somewhat expurgated 1895 translation of Ernest Alfred Vizetelly, entitled "The Fat and the Thin".

El arte de la guerra es un libro sobre tácticas y estrategias militares, inspirado por Sun Tzu, un famoso autor militar.

Un roman din seria Vanessa Munroe?De la autoarea bestsellerului Femeia cameleon?Aventurile Vanessei Munroe continu? cu o nou? poveste plin? de adrenalin?!Cu ani ?n urm?, un b?rbat a r?pit o pe Hannah, o feti?? de cinci ani, din curtea ?colii ?i a trecut o grani?a ?n Mexic. Acolo a introdus o ?n lumea unei secte secrete – cea a Ale?ilor.?Acum ?ns? c??iva oameni vor s? dea de urma feti?ei. Oameni care au crescut ?n mijlocul sectei, dar care au reu?it, ?n ciuda suferin?ei suportate acolo, s? ?i construiasc? o via?? nou?.Supravie?uitorii ?n?eleg mecanismele mentale ?i religioase ce guverneaz? secta ?i apeleaz? la ajutorul oferit de Vanessa Munroe, ?tiind c? ea ar putea fi singura lor ?ans? de a o g?si pe Hannah."Vanessa Munroe ??i elibereaz? for?a distructiv? c?nd cei neputincio?i sunt amenin?a?i. E o eroin? cu totul special?: dur?, ne?nfricat?, dar ?n acela?i timp vulnerabil? ?i plin? de compasiune." – Publishers Weekly"Mult a?teptata continuare a seriei Vanessa Munroe… Stevens descrie foarte conving?tor lumea ?ntunecat? a manipul?rii, ?ndoctrin?rii ?i abuzului." – Booklist"Munroe love?te din nou!" – Library Journal?

The final volume of Remembrance of Things Past chronicles the years of World War I, when, as M. de Charlus reflects on a moonlit walk, Paris threatens to become another Pompeii. Years later, after the war's end, Proust's narrator returns to Paris, where Mme. Verdurin has become the Princesse de Guermantes. He reflects on time, reality, jealousy, artistic creation, and the raw material for literature-his past life.

“Un thriller la fel de alert precum?Fata din tren??i?Fata disp?rut?. Vocea lui Flynn Berry este foarte puternic?.” -?The New York Times Book ReviewFinalist Edgar Award pentru cel mai bun roman de debutInclus pe listele 10 Best MysteryBooks and Thrillers of the Year (The Washington Post) ?i Best New Mysteries (The Wall Street Journal)C?nd Nora se duce s?-?i viziteze sora, tr?ie?te cel mai cumplit co?mar: Rachel a fost ucis? cu brutalitate.??ngrozit? ?i dezorientat?, Nora ??i d? seama c? nu mai poate reveni la via?a ei. Nu are ?ncredere c? poli?ia ?l va g?si pe uciga?ul surorii sale, a?a c? ?ncepe o investiga?ie pe cont propriu. Dar pe m?sur? ce frica pe care o simte se transform? ?n obsesie, ?i ea devine o alt? persoan?, descoperind totodat? o serie de secrete despre sora ei pe care nu ?i le-ar fi imaginat niciodat?.Un senza?ional thriller psihologic. O analiz? p?trunz?toare a iubirii feroce dintre dou? surori, a formelor pe care le ia suferin?a ?i a puterii teribile a trecutului.Sora pierdut??marcheaz? debutul unei scriitoare extraordinare.?“Flynn Berry scrie despre femei, violen?? ?i memorie ?ntr-un stil care aminte?te de romanele Paulei Hawkins. O poveste spus? cu aten?ie la detalii ?i din care r?zbate o disperare mut?.” -?USA Today“Sora pierdut??are atmosfera unui film de Hitchcock… Un thriller psihologic imprevizibil, care exploreaz? amestecul complicat de iubire ?i resentimente pe care ?l presupune rela?ia dintre dou? surori.” –?Booklist “Ceea ce m-a f?cut s? nu las cartea din m?n? nu a fost intriga, de?i e plin? de suspans ?i foarte bine construit?. Ci a fost scriitura perfect? a lui Flynn Berry. E o povestitoare genial?.” –?Jill Alexander Essbaum, autoarea romanului Casnica“Obsesie ?i amintire, furie ?i regret – despre toate acestea vorbe?te romanul de debut al lui Flynn Berry.” -?Library Journal

Tarascon, mené par le glorieux Tartarin, entreprend de coloniser une ?le du bout du monde. Cette conquête se révèle malheureusement plus difficile que prévu, et le mental tarasconnais est bien affecté par les emb?ches rencontrées... Inspiré d'un histoire vraie, cette aventure de Tartarin est toujours aussi distrayante et nous procure un vrai rayon de soleil tarasconnais. Pour autant, elle montre un Tartarin désabusé et amer, abandonné par ses proches.

THE NATURE OF YOGA?In this first discourse we shall concern ourselves with the gaining of a general idea of the subject of Yoga, seeking its place in nature, its own character, its object in human evolution.??THE MEANING OF THE UNIVERSE:?Let us, first of all, ask ourselves, looking at the world around us, what it is that the history of the world signifies. When we read history, what does the history tell us? It seems to be a moving panorama of people and events, but it is really only a dance of shadows; the people are shadows, not realities, the kings and statesmen, the ministers and armies; and the events the battles and revolutions, the rises and falls of states ??are the most shad-owlike dance of all. Even if the historian tries to go deeper, if he deals with economic conditions, with social organisations, with the study of the tendencies of the currents of thought, even then he is in the midst of shadows, the illusory shadows cast by unseen realities. This world is full of forms that are illusory, and the values are all wrong, the proportions are out of focus. The things which a man of the world thinks valuable, a spiritual man must cast aside as worthless. ??The diamonds of the world, with their glare and glitter in the rays of the outside sun, are mere fragments of broken glass to the man of knowledge. The crown of the king, the sceptre of the emperor, the triumph of earthly power, are less than nothing to the man who has had one glimpse of the majesty of the Self. ??What is, then, real? What is truly valuable? Our answer will be very different from the answer given by the man of the world.??"The universe exists for the sake of the Self." Not for what the outer world can give, not for control over the objects of desire, not for the sake even of beauty or pleasure, does the Great Architect plan and build His worlds. He has filled them with objects, beautiful and pleasure-giving. The great arch of the sky above, the mountains with snow-clad peaks, the valleys soft with verdure and fragrant with blossoms, the oceans with their vast depths, their surface now calm as a lake, now tossing in fury, they all exist, not for the objects themselves, but for their value to the Self. Not for themselves because they are anything in themselves but that the purpose of the Self may be served, and His manifestations made possible.

Tr?ind de azi pe m?ine ?ntr-un Bucure?ti plin de tenta?ii, dar consumator de resurse, studentul la Drept Mihnea B?iatu nu ?i-a dat examenele, iar ob?inerea licen?ei ?ncepe s? semene cu un vis imposibil. A ?nv??at ?ns? cum s? c??tige ?ncrederea cet??enilor s?raci cu duhul – ?i nu e pu?in lucru. Plasat ?ntr-un decor suburban, cu personaje caragialiene, Mihnea B?iatu se ?nscrie ?ns?, f?r? doar ?i poate, ?n tipologia eroilor lui Gib I. Mih?escu, urm?ri?i de idealul femeii absolute. Expert ?n practicile ?amorului democrat“ ?i ?n escrocarea cu sistem – erotic? ?i financiar? – a propriet?reselor de mahala, eternul student d? nas ?n nas pe culoarele universit??ii cu femeia perfect?, care-l scruteaz? ?i ea, cu acela?i interes, prin lentila unui lornion de aur…

It was the third week in September when the Fairfields left the seashore and returned to their Vernondale home.??“Now, my child,” said Mr. Fairfield, as they sat on the veranda after dinner, “I will unfold to you my plans for the coming winter, and you may accept, or reject, or amend them as you please.”??“Proceed,” said Patty, settling herself comfortably in her wicker chair; “I feel in an amiable mood this evening, and will probably agree to anything you may suggest.”??“I’ve been thinking for some time,” went on her father, “that I don’t want to spend the coming winter in Vernondale. I would much rather be in New York.”??“Reason number one—Nan,” said Patty, checking it off on her forefinger and smiling at her father.?“Yes,” he responded, with an answering smile, “she is reason number one, but there are others.”?To readers who are unfamiliar with Patty’s earlier history we may say right here that her mother had died when Patty was but three years old. ??At present she lived with her father in their little home in Vernondale, an establishment of which Patty greatly prided herself on her management.?Recently Mr. Fairfield had become engaged to Miss Nan Allen, a young lady who lived in Philadelphia, and who was a dear friend of Patty’s.

n finalul romanului Donna Alba mtile personajelor cad. Mihai Aspru a vrut doar s-o stpneasc“ pe trufaa aristocrat, mbrcndu-i dorina n podoabe strlucitoare luate din cri. n schimb, Georges Radu erban, soul nelat, boier rigid taxat maliios de ctre narator, se dovedete un veritabil erou tragic, sinucigndu-se din dragoste, ca personajul lui Dostoievski.Ct o privete pe Alba, obiectul obsesiei ndelung elaborate, ea e un personaj de film din anii ‘30: femeia fatal, provocatoare de nenorociri pentru brbaii care o iubesc. Intriga dinamic, colorat de suspans, ajunge la o rezolvare cu happy end, care ar fi putut prea facil dac naratorul n-ar fi introdus un accent original de autoironie i umor negru, chiar n legtur cu ultima apariie a Albei. Foarte frumoas n valurile negre de mare doliu, dar deloc ndurerat, ea i apare brbatului ca un nger al morii, promindu-i o primejdioas fericire.

PREFACE?All the stories about Princes and Princesses in this book are true stories, and were written by Mrs. Lang, out of old books of history. There are some children who make life difficult by saying, first that stories about fairies are true, and that they like fairies; and next that they do not like true stories about real people, who lived long ago. I am quite ready to grant that there really are such things as fairies, because, though I never saw a fairy, any more than I have seen the little animals which lecturers call molecules and ions, still I have seen people who have seen fairies—truthful people. ??This book about Princes and Princesses is not one which a child is obliged to read. Indeed the stories are not put in order, beginning with the princes who lived longest ago and coming down gradually to people who lived nearest our own time. The book opens with the great Napoleon Bonaparte, who died when some very old people still living were alive. Napoleon was not born a prince, far from it; his father was only a poor gentleman on a wild rough little island. But he made himself not merely a king, but the greatest of all emperors and generals in war. He is not held up as a person whom every boy should try to imitate, but it is a truth that Napoleon always remained a boy in his heart. He liked to make up stories of himself, doing wonderful things which even he was unable to do. When he was a boy he played at being a general, making snow fortresses and besieging them, just as many boys do. And when he was a man he dreamed of conquering all the East, Asia, and India, and Australia; and he tried to do all that, but it was too much even for him.

The tales in the Grey Fairy Book are derived from many countries: ”Lithuania, various parts of Africa, Germany, France, Greece, and other regions of the world. They have been translated and adapted by Mrs. Dent, Mrs. Lang, Miss Eleanor Sellar, Miss Blackley, and Miss Lang. 'The Three Sons of Hali' is from the last century 'Cabinet des Faces,' a very large collection. The French author may have had some Oriental original before him in parts; at all events he copied the Eastern method of putting tale within tale, like the Eastern balls of carved ivory. ??The stories, as usual, illustrate the method of popular fiction. A certain number of incidents are shaken into many varying combinations, like the fragments of coloured glass in the kaleidoscope. Probably the possible combinations, like possible musical combinations, are not unlimited in number, but children may be less sensitive in the matter of fairies than Mr. John Stuart Mill was as regards music.

Cel mai vechi dintre cltorii romantici, Grigore Alexandrescu, n paginile consacrate vizitei sale la mnstirile olteneti (1842), ne ofer… destul de puin. Impresiile sale privesc mai degrab tradiiile istorice ale locurilor pe care le viziteaz sau unele particulariti ale ornduirii lor actuale. Cadrul natural este abia indicat. Cnd ajunge la Cozia, o simpl nsemnare topografic i este de ajuns… n faa Mnstirii Dintr-un Lemn descrierea este ceva mai bogat, dar fr elemente sensibile propriu-zise. Autorul descrie o configuraie, nu un peisagiu… Petera de la Polovraci l impresioneaz mai mult, dar spiritul de observaie rmne, chiar n faa acestui spectacol, inferior fanteziei constructive, creia i se pare a vedea, n grupul stalactitelor, siluete de copii sau de fantasmagorice fiine combinate din oameni i fiare, dac nu simple chipuri slbatice "c doi tlhari, care, cu armele gata, ateapt s atace un trector". Abia, ultima pagin a Memorialului jertfete esteticii timpului, zugrvind un motiv tipic-rasarirea lunii deasupra unei pduri… Pagina merit a fi reinut. Este acea prin care natura, ca obiect al descrierii literare, intr n operele prozatorilor romni, sub forma magiei lunare. Scriitorul nelege ce poate fi dulceag sau convenional n zugrvirea strlucirii nentinate a lunii i de aceea ntregete tabloul sau din contraste punnd alturi de lumin selenar, rspndit pe ziduri, pe stnci i poteci, masa ntunecat a pdurii rmase n umbr. Rsrirea lunii la Tismana rmne oricum o excepie n paginile de proz ale lui Grigore Alexandrescu.“Tudor Vianu, Arta prozatorilor romni, Chiinu, Casa de editura Litera, 1997, p. 69-70.

Mare poet clasic, Co?buc ?i-a asigurat locul printre marii creatori: Eminescu, Creang?, Caragiale, Slavici, prin con?inutul na?ional al operei sale, prin cultivarea ?i frecventarea clasicilor, prin puritatea expresiei ?i claritatea stilului, prin promovarea idealului de frumuse?e echilibrat?, ?n general prin ?nnoirea limbii poetice. Co?buc este – unanim recunoscut – un mare clasic al versului rom?nesc. Poet al naturii ?i al omului de la ?ar?, al exuberan?ei juvenile, al iubirii, al revoltei ?i luptei, al b?rb??iei, Co?buc ?nscrie una din cele mai pre?ioase experien?e ale literelor rom?ne?ti, ?ntr-un moment de r?scruce, c?nd, prin scrierile unei pletore de pseudoeminescieni, se crease ?n poezia noastr? o stare deprimant?, maladiv?, din care se p?rea c? nu exist? perspective de ie?ire spre un liman s?n?tos. ?n acest climat de mal de siecle, de Wetschmerz r?sare nea?teptat de viguros ?i nou George Co?buc, redres?nd poezia rom?neasc?, aduc?nd noi orizonturi, noi sensuri, noi valori artistice.

Pove?tile lui Creang? sunt delectabile deopotriv? pentru copii ?i pentru adul?i. ?ns? numai cei din urm? le pot gusta pe deplin savoarea. Creanga pare a nu-?i fi b?tut capul s? inventeze pove?ti: avea de?tul material la ?ndem?n? ca s? mai fie nevoie de a?a ceva. C?t datoreaz? el crea?iei folclorice anonime ?i c?t ?i este aceasta tributar? dup? publicarea pove?tilor ?i absorb?ia – sau re?ntoarcerea – acestora ?n circuitul oralit??ii e o chestiune ce poate interesa mig?loase cercet?ri erudite. Farmecul pove?tilor lui Creang? nu st? ?n inven?ie – cel mult, aici ?i-a spus cuv?ntul selec?ia f?cut? de scriitor dintr-un inventar disponibil at?t de bogat. Ceea ce atrage ?i cucere?te, ?n primul r?nd, e ?punerea ?n scen?“ – nemaivorbind de darul rostirii plastice, suculen?e, at?t de mult comentat ?i analizat.LIVIU PAPADIMA

Her ?ey ?evresiyle etkile?imsel bütünlükte anlaml? olmaktad?r. Soral?m yine de; Bütünü par?alar?ndan fazlas? yapan nedenler nelerdir? Evrende neyin ifadesiyiz? Canl?l?k, bilin?, ruh, duygular art?k anla??labilir midir? Canl?l?k h?z farklar?ndan m? olu?maktad?r? H?zl? bile?enimiz olan elektri?in; canl?l???n ve bilincimizin olu?umunda nas?l bir etken olmaktad?r? Bizleri olu?turanlardan beden, duygular, bilin?, ruh diye tan?mlad?klar?m?z aras?nda ba?lant?lar nas?l kurulmaktad?r? Sorular?, günümüzde enerjiler aras? ba?lant?, etkile?im nas?l kurulmaktad?r? Sorusu gibi oldu?u, yani her?ey gibi onlar?nda enerji oldu?u anla??lm??t?r. Ruh olarak tan?mlad?k, zihin-beden aras?nda ba?lant?y? kurmaya, duygular? anlamaya ?al??t?k. Bilincin, alg?n?n tüm bunlarla nas?l bir ili?kisi olabilece?ini sorgulad?k. Genelde ?yle oluyor ya, bütünün ?nce par?alar?n? anlamaya, par?alara ay?r?p anlamaya ?al??man?n sorunlar?n?n izlerini sürüp bütünle olan etkile?imini g?rmeye y?neliyoruz. Zaman?n i?inde zaman ge?irmemize ra?men bilincimizle, canl?l???m?zla nas?l ba?lant?l? oldu?unu g?rmezden geldik. Günümüz dünyas?n?n ula?t??? bilgi, ya?amsal deneyimlerin kaydedilip aktar?lmas?, izledi?imiz filmlerden tutun da, deneyimlerimizin h?zl? etkile?imiyle zaman aral?klar?n? orduk. S?n?r sistemimize benzeyen internet a?lar? olu?turduk. ?nsanl?k olarak yapay zekalar geli?tirdik. Hücre ile beden benzeri; canl?yla tüm canl?l???n, ekosistemin, varl???n etkile?im ?rüntüsü oldu?unu, etkile?imsel ?rüntüde anlam? oldu?unu ??rendik. Belki de olu?turdu?umuz yeni anlamlar gelecekte olu?acaklar?n par?alar?d?r. De?i?im devam ediyor. G?rünen o ki, canl?lar bu evrenin en ileri evrensel enerji alanlar?d?r. Soral?m kendimize; Evrende canl?l?ktan daha anlaml? bir ?ey var m?d?r? Dünya bilinci ?a?lard?r. Biriktirdi?i bilgi ve deneyimlerini, olu?umun ba?lang?c?ndan itibaren nesiller boyu aktarm??, ekosistemiyle bir bütün olarak evrilmi?tir. Ula?t??? bilin? halini ?evresiyle etkile?imsel d?ngü i?inde hep yeniden ?ekillendirmi?tir. D?nü?ümsel etkile?imin hi?bir zaman?n?n ayn? olmay??? temel evrensel durumun etkisiyle de zamanda evrilmi? ve günümüz dünyas?n?n paradigmas?na ula?m??t?r. Evrimsel ?rüntüye paralel geli?en teknolojik entegrasyonla bilgi, zamanda ?ok yo?un etkile?ebilmi?tir. Dünya üzerinde artan s?n?r hücresi say?s? yani artan canl? say?s?n?n olumlu bir yan? ise, bilginin etkile?imini art?rm?? olmas?d?r. Platon’un idealar dünyas?nda var olan?n kendi ba??na var olamayaca??n?, var olan?n ?ncül bir mükemmeli olmal? dü?üncesiyle hareket etti?i g?rülüyor. Bu dü?ünceye bi ele?tiriyle ba?lay?p daha sonra ele?tiriyide ele?tirelim. Diyelim ki bu dü?ünceye evrimin, zaman?n itiraz? var. Buna b?yle devam edersek ba?lang?? i?inde, uzaylar i?inde ba?layan evrenler olsa bile bugünki mant?k yine en ba?a d?nmemizi s?ylüyor. Yani ilk nas?l olu?tu? Bu olu?um ?ncesi uzay diyeyim en mükemmel saf hali olan B?R nas?l olu?tu. 1’de ise hi?bir ?zellik olmamal? yani nas?l olurda idea’lar oradan kaynaklan?r. Demek ki varl?k olu?umu bi süre?, evrim olur gibi. Sondan ba?a d?nsekte bi süre?, ba?tan ba?lam?? olsakta bi süre?. Bu ifadeler B?R d?ngüsü i?inde do?ru olabilir. ?dealar nereden geldi ?ünki sonu? olarak idealar B?R de olmamal? ?ünkü B?R farkl?l?k bar?nd?rm?yor. Asl?nda her ?eyi B?R kapsar, o kaynak potansiyeller alan?d?r. Haliyle her ?eyle ayn? alandad?r. Bi nevi potansiyeller alan?yla varl?k ayn? ?eydir, benzerdir. O halde Platon’un idealar kuram?n?n kayna?? ve kendisi bu evrendedir, bu evrendir. Günümüz bilim dünyas?nda ?oklu evrenler dü?üncesi olduk?a yayg?nd?r. O halde evrenlerin oldu?u daha dev uzaysal kaynaklar, alanlar olmal?d?r. ??te B?R belkide bizimde i?inde evrildi?imiz vede k?smen farkl?la?t???m?z her ?eyin kayna??, alan?d?r. Evren büyük tabii ancak büyüklük hep yan?lt?c? olmaya devam etmi?tir. Belkide hiper bir uzay hatta uzaylar alan?nda olabiliriz. Belki ama e?er do?ru b? dü?ünce ?ekliyse bu ilk soruyu yinede de?i?tirmiyor. ?lk ba?lang?? diye bir ?ey var m??

Yirmi birinci yüzy?lda, teknolojik geli?melerin de etkisiyle, büyük bir "öz güven patlamas?" ya?ayan insanl?k; kurulu?undan bu yana kendi yasalar?na göre çal??an ba?ta ekolojik sistem olmak üzere: Biyolojik ve jeolojik sistemlere müdahale ederek; kendi kurallar?na göre de?i?tirmeye kalkt?. ??te, ba?ta baz? hastal?klar olmak üzere; birçok sorunlar da burada ortaya ç?kt?. Maalesef bugün nerede ise hepimiz, hastay?z! Hastal?klar?m?z?n ise çe?it çe?it ad? olsa bile en yayg?n olan?: "Parçalama Hastal???" olup çok da kolay tedavi edilebilecek gibi de görünmemektedir.Günümüzde, teknolojik geli?mi?li?in de etkisiyle: ?nsano?lu, bütünü anlamak için onu parçalamay? seçti. Parçalar? üzerinden bütünü; anlamaya ve tan?maya çal??maktad?r.. Oysa ki, parçalar? birle?tirerek bütünü tan?mak hem daha kolay, hem de daha do?al bir yöntem oldu?unu da bilmesine ra?men.Y?llard?r; maddeleri parçalad?k yetmedi. Atomlar? parçalad?k bitmedi. Bu i? daha nereye kadar gidecek? Ve ne kadar daha sürecek? Bilinmez! Ancak bizler, bir an önce maddeleri ve sistemleri parçalamaktan vazgeçmek mecburiyetindeyiz! Yoksa: Korkar?m çok yak?nda, yeryüzündeki ya?am? kökünden bitirece?iz!..Bu arada, baz? "Laboratuvar Ka?iflerine" de birkaç hat?rlatmada bulunmak isterim:Hani; Sizlerin, mikro organizmalar? incelemek için hergün bakt???n?z o devasa büyüteçler'iniz (Dev Elektron Mikroskoplar?n?z) var ya! ??te o büyüteçler; inceledi?iniz o organizmalar?, sizlerin gözünde milyonlarca kez büyütmekte iken; sizleri de belki onlar?n "gözünde" milyonlarca kez küçültüyor olmas?nlar (?) Yine: Belki de sizler; onlar? tan?maya çal???rken; onlar da bizleri anlamaya çabal?yor olmas?nlar? Dahas?: Belki de onlar da bizleri merak ediyorlard?r (?) Kim bilir? Ne dersiniz? Bir de böyle dü?ünmeyi denemelisiniz!.."LABORATUARDAK? ?BL?S"{???R L?STES? & ?Ç?NDEK?LER}:YAZAR HAKKINDA {ÖZ GEÇM??}TANITMALIK {PROSPEKTÜS}T?N VE TENZERRELABORATUARDAK? ?BL?SB?ZDEN M?D?R?RUH YARASIKONDUNEFES?ST?R?DYEN?N HÜNER?MOLEKÜLER SEYAHATYARI?L?NÇHIZ/HAZ ÇEL??MECES?HAL?S YAPAYLIKLAR D?YARINDA -1MAZ?DEK? AYAK ?ZLER?MMAN?SA TARZANIARKA KAPAK?a’irin Yay?nlanm?? Di?er Kitaplar?VEYSEL TOPALO?LU (?A?R; SADEKUL)