Lectura este una dintre activit??ile umane cel mai frecvent investigate ?n diversele episteme care au ordonat g?ndirea uman? a ultimului secol. Ea a fost analizat? at?t ca proces diacronic, c?t ?i ca activitate sincronic? ?n paradigmele ?tiin?elor limbajului ?i ?n cele ale hermeneuticii ?i ofer? un c?mp conceptual foarte amplu, astfel ?nc?t orice nou demers care ?i?ar propune s??l acopere ?n integritate trebuie s? acceseze domenii variate, modalit??i distincte de conceptualizare.?

Augustin Fr??il? (1953-2010), scriitor ?i cantautor, a fost un apropiat al lui Nichita St?nescu ?i membru al Cenaclului de Luni. A publicat ?n cele mai importante reviste culturale, iar ?ntre 1991 ?i 2010 a fost redactor-?ef al Editurii ALLFA, departamentul de literatur? al Grupului Editorial ALL. C?r?i publicate: Gramatica mor?ii, poezie, 1995 (premiul USR), El-Roi, poezie, 1996, Plaja nudi?tilor, poezie, 1998. Dintre c?r?ile traduse de Augustin Fr??il? din englez?: Legende franceze, Pove?ti japoneze, 1001 de nop?i, Moby Dick, 100 de minuni ale lumii, 100 de ora?e ale lumii, 100 de muzee ale lumii, Islamul ?i Vestul. A tradus poezie din limbile francez?, italian? ?i spaniol?. C?r?ile sale au fost traduse ?n german?, croat?, greac?, spaniol?, englez?. Ca muzician, a ?nregistrat ?i editat discul O recitare, 1982, muzic? original? pe versurile lui Nichita St?nescu, ?i dou? CD-uri ?n 2005: Mai sunt pentru c? el mai este ?i A?a am tr?it. Al treilea CD, Balad? pentru Transilvania, c?ntece originale pe versurile lui A. Fr??il?, a ap?rut ?n 2007. Voce muzical? ?i poetic? unic? ?n literatura rom?n? contemporan?, el declara ?ntr-un tulbur?tor, ultim interviu publicat ?n revista Luceaf?rul: ?N-am f?cut niciodat? nici cel mai mic efort de a cultiva vreo rela?ie, m-am l?sat doar ?n voia valului – asum?ndu-mi riscurile de rigoare, – am l?sat destinul s? lucreze pentru mine, s?-mi arate dac? trebuia s? fiu acolo ori nu. Asta m-a costat, ?ns?: imagine, notorietate, carier?, via?? de familie, via?? social?... n-a fost zi s? nu pl?tesc pre?ul dezordinii, aventurii mele existen?iale.“

Lumin?, ?ncet este o antologie care reune?te cele mai valoroase poeme scrise de Marian Dr?ghici – un poet atipic, greu de integrat ?ntr-o anume genera?ie, de?i, structural, pare s? r?m?n? afiliat unei ontologii postmoderniste. Marian Dr?ghici scrie o poezie cerebral?, fragmentar?, ironic? ?i autoironic?, din care nu lipsesc ?ns? m?rcile unui vizionarism ?bine temperat“. De?i poezia din Lumin?, ?ncet e mai degrab? geometric?, ?n care, totu?i, abund? artele poetice, se poate remarca aici – cum sus?ine ?i criticul literar Dan Cristea – ??mbinarea dintre religia poeziei ?i poezia religiei“.

Selec?ie de Teodor Dun? ?O parte a criticii a socotit c? Mazilescu este un ?poet de limbaj?, elaborat, rafinat, atras de artificiu, nu cu scopul exacerb?rii retorice a limbajului, ci, din contr?, pentru configurarea unui minimalism poetic, prin distorsiuni sintactice, blancuri, omisiuni, ?ntreruperi etc. ce au rolul de a revela o insolitare suplimentar? a limbajului poetic. Eugen Negrici caracteriza lirica lui Mazilescu prin formula fericit?: ?o stilistic? a eschivei?. Virgil Mazilescu trebuie privit, ?ns?, nu doar ca un poet al limbajului, oric?t de ?ncifrat, ci ?i ca un poet al fiin?ei, cu un discurs liric ce are o miz? clar ontologic?, dispus? chiar ?ntr-un registru neoexpresionist, un discurs ce ?ncorporeaz? ?n sine ‘?marile teme? ale modernit??ii: moartea, nebunia, suferin?a, Poezia cu ?majuscul?? ?i care percepe ?mistica poeziei ca instrument de m?ntuire, gravitatea rostirii? (Mircea C?rt?rescu)’.“ – Iulian Boldea

Camil L. A. Camil este un alt nume. Persoana din spatele lui Camil L. A. Camil nu-?i asum? responsabilitatea celor scrise, de?i voi crede?i c? i-ar apar?ine de drept. ?Probabil”, g?nde?te acea persoan?, poeziile scrise de Camil L. A. Camil sunt retu?uri ?n trans?.” Eu nu sunt la?, dar nu mai ?tiu unde ?i c?nd am scris cele ce urmeaz?! S? fie uitarea singurul meu viciu?

O carte pe s?pt?m?n? reprezint? norma decent? pentru un critic de ?nt?mpinare, cu at?t mai mult cu c?t el mai scrie ?i studii sau eseuri, ??i duce copilul la ?coal?, plimb? c?inele pe trasee lungi, dinainte calculate, petrece mult timp printre studen?i la cursuri ?i seminarii, formeaz? oameni tineri ?i ?ncurajeaz? debuturi, fiind prezent c?teva ore zilnic ?i pe Internet, pentru a prelua comenzi de colaborare sau ca s? onoreze unele mai vechi, cu scaden?e ?n general respectate. Cartea de fa?? prezint? jum?tatea pedanta, disciplinat? a celui care a scris, ca un program personal de evaziune, Visul lupului de step?: 52 de texte, dedicate scriitorilor rom?ni, formeaz? aici un ?an ideal“ consacrat literaturii recente, compus din respect pentru munca altora, din admira?ie ?i entuziasm, dar ?i din responsabilitatea critic? a disocierilor lucide, tran?ante, atunci c?nd cazurile o impun. Practic?nd cu pl?cere cronica de ?nt?mpinare de mai bine de 30 de ani, autorul c?r?ii de fa?? ?tie prea bine c? nu laude a?teapt? ?n primul r?nd scriitorul rom?n din partea criticului s?u, ci ?n?elegerea obiectiv? a demersului literar ?i onestitate. ?n consecin??, se prea cuvine ca recenzentul s? r?m?n? un om marginal ?i s? priveasc? vedetele din penumbr?. ?n ultim? instan??, critica de ?nt?mpinare devine stil prin coregrafia subtil? a distan??rilor reciproce: a scriitorului de sine ?nsu?i prin intermediul criticului s?u, ?i a acestuia din urm? de propria sa fixa?ie, prin mijlocirea c?r?ilor mereu noi pe care le cite?te.

O edi?ie aniversar?, dedicat? unuia dintre cei mai mari creatori europeni, realizat? cu participarea unor importante personalit??i ale culturii rom?ne (Nicolae Balota, Eugen Simion, Nicolae Manolescu etc.); edi?ie special? ce con?ine o bogat? iconografie. Textele sunt menite s? omagieze o legend? vie a literaturii rom?ne – ctitor, al?turi de Liviu Rebreanu ?i Hortensia Papadat-Bengescu, al romanului modern.

Ormai Norbert Kossuth Lajos mellett szolgált, s remek meggy?z?képességével ?tezer vadászkatonát állított a szabadságharcba. Gyorsan t?rt el?re, az 1848 júliusában még hadnagyi rangban szolgáló Ormait tíz hónap múlva már ezredessé léptették el?, Kossuth kinevezte a honvéd vadászezredek f?felügyel?jévé. Pár nappal azután, miután visszavonult és lemondott beosztásáról, császári fogságba esett, majd a hadbírósági tárgyalása napján kivégezték.Az egykori ezredes életét és halálát máig legendák ?vezik. Sokan, még a neves t?rténészek is, minden komolyabb utánajárás nélkül nevezték Ormait szélhámosnak. E kiadvány számos ponton tisztázza az Ormaival kapcsolatos félreértéseket, torzításokat, és megpróbál hiteles adatok, valamint eredeti okmányok k?zlésével hozzájárulni pályaívének teljesebb megrajzolásához.

Raporturile dintre cuvinte i confer poemelor sale conotaii metafizice derulate ntr-o muzic enigmatic a linitii i tcerii, fiecare cuvnt scris avnd parc viaa i destinul su (ca n poemele uruguaienei Delmira Agustini), brodnd misterioase asociaii greu de tradus chiar n limba romn, ceea ce m-a determinat s le las s zburde singure, citndu-le deseori pe acelea crora nu le-am gsit corespondentul n dicionarul meu srac n sinonime.Poemele Alinei Beiu-Deliu au o densitate i un dramatism care refuz tiparele obinuite ale feminitii, fiind ncrcate de un lirism convulsiv care explodeaza deseori cu farmecul spontaneitii imediate, alteori cu delicateea i fragilitatea disimulrilor, care printr-un inexplicabil algoritm, dezvluie mai mult dect acoper mesajul poetic, crend o atmosfer grav de filigran incomprehensibil la prima lectur, dar care se limpezete treptat, pe msura repetrii, n toat splendoarea, obligndu-l pe cititor s se ntrebe, n final, dac singurtatea poetei este o simpl izolare sau o form de aprare a libertii sale ctigate prin suferin.“ (Valeriu Cuner)

„Bucur?-te de fiecare clip? tr?it?!“ „Principala mea preocupare în via?? a fost s? mi cultiv pl?cerile sim?urilor. Sim?indu-m? n?scut pentru sexul opus, l-am iubit întotdeauna ?i m-am l?sat iubit de el. Mi-a pl?cut la nebunie savoarea meselor bune ?i m-a pasionat tot ceea ce era menit s?-mi incite curiozitatea.“ – Casanova Casanova (n. 1725, Vene?ia), „scandalosul ?i insolitul vene?ian, nu a fost doar ceea ce s-a crezut: un aventurier, escroc ?i libertin. Ci ?i poetul, memorialistul, filosoful, muzicianul ale c?rui Memorii au fost considerate «adev?rata Enciclopedie a secolului al XVIII lea».“ – Blaise Cendrars „Pu?ine persoane îi pot egala cunoa?terea, inteligen?a ?i imagina?ia.“ – Lamberg ?Via?a monden? ?i amoroas? a lui Casanova a fost consemnat? f?r? pudoare în miile de pagini ale Memoriilor sale, intitulate ?i Povestea vie?ii mele, autobiografie lipsit? de complezen??, care traverseaz? Secolul Luminilor. Scris? extrem de savuros, cartea – din care edi?ia de fa?? ofer? o bogat? selec?ie – este considerat? o capodoper? a literaturii, prin picanteria detaliilor, amploarea moravurilor descrise ?i erudi?ia autorului.

Apreciat? la vremea ei pentru angajamentul ?i talentul de a media ?ntre culturi, Regina Elisabeta a Rom?niei (1843-1916) este considerat? p?n? ?n zilele noastre drept una dintre cele mai importante mediatoare ale literaturii ?i culturii rom?ne?ti ?n spa?iul de limb? german? de la sf?r?itul secolului al XIX-lea. Prin apari?ia sa neconven?ional? ca scriitoare, sub pseudonimul literar Carmen Sylva, angajat? ?n prop??irea dinastiei rom?ne, prima regin? a Rom?niei, Elisabeta, a demonstrat ?n fa?a publicului semnifica?ia modern? a ?profesiei“ de so?ie de monarh, un exemplu pe care succesoarea sa, Regina Maria a Rom?niei ?l va des?v?r?i.

Starting from the dialogue initiated by historian Filip-Lucian Iorga, this e-book introduces Prince Nicholas (Nicolae), the grandson of His Majesty King Michael I, from his first visit to Romania in 1992 to his decision to settle down in Romania, in 2012. The reader has the opportunity of knowing Prince Nicholas from his earliest childhood, a fan of knightly stories, but also willing to explore the world, a dynamic adolescent with a passion for cars, just like his royal grandfather, recounting with a genuine sense of humour the adventures he went through in his attempt to obtain a driver’s license in Kenya. As a young man, Prince Nicholas went to a traditional British college and studied management in England, while keeping to his passion for sports: he played football, cricket, grass hockey, lacrosse, and rugby, went scuba diving into the ocean and worked as a rafting instructor in Africa. Moreover, this is a young man who sat at the same table as Queen Elizabeth II of Great Britain, with his uncles and cousins of the European Royal Families, but also with homeless children and within charitable institutions. The same young man has assumed at present the duties of Prince of Romania.

Monumentala monografie dedicat? unuia dintre cei mai mari romancieri ai lumii are avantajul de a sintetiza o bun? parte din bibliografia scris? pe marginea operei uria?ului care a semnat, ?ntre altele, capodopera Crima ?i pedeaps?. Ion Iano?i plaseaz? ?ac?iunea“, firul epic al cercet?rii ?ntreprinse ?n contextul secolului al XIX-lea, astfel ?nc?t eroii vie?ii literare de atunci se contureaz? pregnant, provoc?tor de viu.

Lirica Aurei Christi s-a format i s-a modelat iute, ferm, cu o ndrzneal i o gravitate rar a tonului, mai ales n jurul poeziei de meditaie post-romantic, de la Rilke la vetaieva, de la Blaga la Nichita Stnescu. Necznd prad ispitelor culturale i mondene post-decembriste, ntre care aa-zisul post-modernism romnesc, ce afia cu o anume suficien refuzul valorilor clasice i moderne n favoarea unei lirici descompuse i uneori barbar improvizate sub scuza autenticismului, poeta noastr a uimit critica de specialitate prin ample volute metaforice, calde, ndrznee, abordnd, n cteva volume, printr-o splendid frond, clasicul sonet poetic i dovedind o excelent stpnire a limbii, a mijloacelor specifice, ntr-o liric a meditaiei grave, adnci, exprimat n metafore, n care modernitatea i sensibilitatea secolului se confund, cu vigoare clar, de o marcat originalitate, tumultuos i muzical aproape, ntr-o subtil rezonan eufonic, cu trimiteri, accente i imagini simbolice, cu marele torent al liricii europene de nalt nivel, de la Rimbaud i Baudelaire, la Rilke i Blaga. i, nc odat, la vetaieva i Nichita Stnescu.“ (Nicolae Breban)A scrie cderea apocaliptic nu e uor. E un merit al Aurei Christi faptul de a gsi singura soluie la aceast cdere fatal, dat din pornire: cel care o scrie o i oprete, incitnd rigoarea/ celui din urm frig. Doar un fel de zeu al poeziei, o divinitate descoperit cu greu, contient de destrmarea mitului, poate s impun din nou mitul: instituirea mai viului este cu putin doar datorit morii. nvierea nu e posibil dect datorit ei. Sensul celei mai mari dintre taine se dezleag, astfel, paradoxal, prin rsturnarea negativitii generale a sensului. (...) Descoperirea fcut de poet este c realul nsui are origine poetic (nu real!), prin cderea n emisfera cealalt, de parc Dante nsui ar fi acum reeditat n alt semantic: Ah, calul e fiu al pegailor dintotdeauna. Fiinele existente i au obria n himere, iar realitatea ia fiin din metafor. (...) Alt descoperire poetic: ntreg mitul temporal al omenirii poate fi ranversat. (…) Iat, deci, cum se poate recupera mitul ntr-o epoc n care toat lumea postmodern a visat la demitizare i dez-iluzionare pentru a se apropia de realul ca atare.“ (tefania Mincu)http://aurachristi.ro/

Iat?, ?n cuvintele Aurei Christi, curg?nd abundent, din surse ascunse, fluidul vivifiant al poeziei, s? nu ne temem de retorica majusculelor, al marei Poezii. (Nicolae Balota).Aici totul e grav. Nici ludicul, nici parodicul, nici oboseala contextului postindustrial ?i nici tendin?ele destructurante ale postmodernilor nu au trecere. Modernitatea Aurei Christi e una esen?ial?, organic?, refractar? modelor, n?zuind spre reinterpretarea semnelor ?i universaliilor; ?ntreb?rile pe care ?i le pune ea au fost ?i ale inainta?ilor, iar r?spunsurile transcend achizi?iile, relev?nd evolu?ia con?tiin?ei ?n mers, relev?nd evolu?ia unei creatoare de m?na ?nt?i, cu totul personal?. Scrieri mai noi, Labirintul exilului (2000), Elegii nordice (2002) ?i altele confirma consecven?a cu sine a unei con?tiin?e exemplare. (Constantin Ciopraga)M? auzi tu, oare, ?nstr?inato? Am citit poeziile tale la ceas de sear?, pe o teras?, av?nd ?n fa?? colinele Ierusalimului. Eu nu sunt un bun comentator de poezie, cei care au scris despre poezia ta te-au “prins“ foarte bine, ai for??, un sim? rar al tragicului ?i antene pentru transcenden??, f?r? s? cazi (din fericire) ?n ceea ce se cheam? “poezie religioas?“. E un instinct p?g?n care te fere?te de o excesiva “cre?tinare“ a poeziei chiar ?i ?n Psalmi. (Leon Volovici). (fragment dintr-o scrisoare)E simplu: ?l vad pe Dumnezeu ca pe un partener de dialog, cu care ma cert nu rareori. Citesc adesea serile din Noul Testament mai ales; ei, ?i atunci ?ncepe fierberea... Nu prea merg la biseric? dec?t atunci c?nd simt imperios nevoia – adev?r pentru care Mama de pilda m? ceart? c?teodat?. Duc biserica mea cu mine; a?a pot s? m? rog oriunde, oric?nd. Spre deosebire de Cioran, eu cred ca nu Diavolul a f?cut lumea, ci Dumnezeu; doar c? spre sf?r?itul Facerii a obosit un pic; se ?nt?mpl? ?ntruc?tva c? ?ntr-o proza a lui Rilke, ?n care cele doua m?ini ale Domnului se iau la ?ntrecere ?i se pare ca st?nga profit? de oboseala dreptei... M? ?i ?ntreb uneori, pe urmele lui Unamuno: cine sunt eu s?-i cer socoteala lui Dumnezeu pentru ca lumea ?n care tr?im e a?a cum e? (Are dreptul, oare, o g?nganie s?-?i aroge obr?znicia de a se ciond?ni cu El, cu nimeni altcineva dec?t cu El?!!) ?i tot ca Unamuno, invoc?ndu-l pe Oberman, ?mi r?spund: da, c?ci pentru lume, pentru univers eu sunt nimeni, nu ?nsemn nimic, pentru mine ?ns? sunt totul.Gr?dini austere a stat – da, incredibil – ?n sertarele c?torva edituri circa ?apte ani; ani de izolare atroce, de singur?tate dorit?, iubit?, hulit? ?i, iar ?i iar, iubit?... E un volum publicat dup? o perioada de secet?, c?nd mi se p?rea – p?n? la o neagr? m?nie! – ca nu voi mai scrie niciodat? poezie... Nici cartea de debut n-am a?teptat-o at?tea... secole. E un volum care a circulat pe internet, prietenii trimi??ndu-mi mesaje, scrisori, cronici ad-hoc despre cartea mea de psalmi ?n r?sp?r. (Aura Christi)Faptul c? Gr?dinile austere au trecut prin PC-ul meu mi-a prilejuit o bucurie, o tulburare de zile aurorale. Nu m-am putut ab?ine ?i am citit c?teva poeme. N-am mai putut apoi s-o las din mana. M-a ?nv?luit ?i m-a luat pe sus cutremurata spiritualitate vital? care str?bate versurile. Asta nu mi se ?nt?mpl? prea des, citind poezie contemporan?. (Zoltan Terner)Mignona ?i b?t?ioas?, cheltuind pasionalitate, r?zboinic? ?n pofida fragilit??ii, ?mpr??tiind texte curajoase pe care amicii internau?i nu ezit? a le califica “dinamit? curat?“, sup?r?nd pe mul?i, scriind febril, asum?ndu-?i riscurile Balcaniei (“lin?at?“, pedepsit?, izolat? etc.), Aura Christi, cit?nd “vorbele atroce“ ale iubitului Nietzsche, vrea s? devin? ceea ce este: poet?. (...) Metamorfoza e izbitoare; discursul a devenit sincopat, auster, de o incanta?ie adumbrit?, celebr?nd “via?a de vis“, test?nd – prin “poemele de iubire“ – temele grave (rela?ia cu maestrul, divinitatea, moartea, poezia) pentru a conchide c?, doar povestit?, via?a e tr?it?. Mul?i dintre exege?ii Aurei Christi au subliniat “fulminant? ascensiune“ a poetei. Penetrant?, Aura Christi a avut ?ansa de a fi fost v?zut? ?n mediile bucure?tene. Dar meritele poetei, dincolo de suportul valoric, stau ?i ?n tenacitatea autoconstruc?iei, promov?nd – programatic – “ruptura“. (Adrian Dinu Rachieru)

Poeta, eseista ?i prozatoarea Aura Christi propune o radiografie a vie?ii literare ?i a celor mai interesante c?r?i ap?rute ?n ultimul deceniu literar. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Soii Claudia i Haruya Sumiya sunt modele de buntate i sensibilitate. Au parcurs zeci de mii de kilometri n drumurile lor din Japonia pn n Ro-mnia, pentru salvarea cinilor fr stpn, n timp ce 90% dintre romni, spre ruinea lor, au asistat pasivi la mcelrirea a peste 300.000 de cini. Etalon pentru iubitorii de animale, cartea se adreseaz tuturor vrstelor; are i candoare, i caracter educativ, i mult nelepciune. Dac au inim, n paginile ei se regsesc oameni din toate categoriile socia-le. Judecata de valoare a doamnei Claudia Sumiya este imbatabil: ntr-adevr, toi cei care se ocup s omoare cinii, de la preedinte pn la hingherul de rnd, sunt oameni cu mintea contorsionat”. Devotai unei cauze nobile, soii Sumiya i-au salvat de la un sfrit iminent i ngrozitor pe celua Fetia din Romnia, pe motanul Sultan i pe ci-nele Sheba din Japonia. Grija lor i a iubitorilor de animale s-a ndreptat i spre eroul Ta-keshi Koizumi, condamnat la moarte pentru vina de a-i fi rzbunat cel mai loial prieten, cinele Chiro, ucis de hingheri, cu bestialitate. Cu siguran, familia Sumiya este binecuvantat cu mult fericire, pentru c iubirea revrsat ctre un animal se ntoarce nze-cit spre cel care-l iubete necondiionat. nchei prin a-i felicita pe cei doi autentici iubitori de animale i scriitori remarcabili, care ne dau permanent lecii de via: Iubim oamenii, de aceea cei mai inteligeni dintre ei spun c noi suntem cei mai buni prieteni ai lor. V mulumim c existai!“ – Marius Marinescu

A bájos, v?r?s hajú Répássy Rebeka szereti a magas sarkú cip?ket, a drágak?veket és a bécsi kávét. Nem szereti viszont a tenger gyüm?lcseit, a tolakodó pasikat és a felt?nést. A sors szeszélye folytán mégis egyik pillanatról a másikra az osztrák tévé képerny?jén találja magát, és a Kísérletkastély cím? valóságshow ígéretes szerepl?jeként egy ország kíséri figyelemmel minden mozdulatát. A tét Rebeka számára százezer euró, a hírnév, és váratlan ráadásként a szívfájdítóan jókép? producer, Marcus szerelme. A Bécsben dolgozó magyar lány igyekszik megállni a helyét a kereskedelmi tévék számára ismeretlen világában, ahol semmi sem az, aminek látszik: az ellenfelek barátnak álcázzák magukat, a segítség kerül? utakon jár, és még az igazi szerelem is álruhába bújik. Vajon ki mozgatja a szálakat a háttérben? Mi a szerepe az eseményekben a titokzatos újságírón?nek, Fr?ulein Lemkének? ?s vajon megtartja-e Rebeka kezdeti elhatározását, miszerint nem hajlandó szerelmeskedni a kamerák el?tt? Aki a rokonszenves Rebekához hasonlóan kedveli az osztrák f?várost, a karácsonyi hangulatot és a bécsi kávét, az kül?n?sen élvezni fogja PALOT?S PETRA izgalmakban és fordulatokban nem sz?k?lk?d? regényét.

Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori, monografia ?n cauz? – semnat? de marele c?rturar Ion Iano?i, membru al Academiei Rom?ne – constituind una dintre lucr?rile de v?rf despre uria?ul romancier de la Iasnaia Poliana.

Parodicul nu este doar unul dintre modurile comice; el este rezultatul variatelor ncercri pe care literatura le face spre a se rennoi prin autonegare. Asumndu-i acest rol, literatura parodic are luciditatea de a-i etala mecanismul auto-producerii, analizndu-i exagerrile, dar i constitutivele convenii. Aceast ntoarcere spre literaritatea literaturii pe care mizeaz orice demers parodic este camuflat prin aparena orientare spre diferii autori, texte sau stiluri. Orice parodist este, simultan, explorator prin textele altora, dar i autorul ce-i analizeaz lucid teritoriul propriului text. Una dintre aceste dou dimensiuni poate fi dominant ntr-o parodie, oscilaiile fiind generate att de parodist, ct i de contextul estetic cruia acesta i aparine. Dac, n mod normal, principiile critice urmeaz dezvoltrii formelor literare, discursul parodic este un discurs critic contient deghizat n form literar sau un discurs literar cu finalitate critic. Vorbim de parodia studiat estetic i nu de parodia ca simpl deformare, comis din ignoran.“ O fenomenologie a parodicului din Evul Mediu, epoc modern i postmodern, aceast carte ofer i analiza parodicului n operele unor scriitori ca Urmuz, Caragiale, Crtrescu .a.

Deopotriv? cronica vivant? a tranzi?iei, aide-memoire, jurnal ?i anti-jurnal, foileton pamflet, addenda, Pe muchie de h?rtie ??i propune o radiografiere a st?rii literaturii rom?ne de azi, folosind ?n permanen?? oglinda retrovizoare."Tipic, scrie despre autoare Constantin C?lin, ?n critica actual?, e, cel mai adesea, s? coexi?ti, s? superi c?t mai pu?in? lume, s? te rezemi de grup, s? te pliezi pe ideile celor mai bine plasa?i ?n ierarhie, s? fii amuzant ca un comis-voiajor, s? te adaptezi la orice "canon", s? te aranjezi cu oricine. Atipic a devenit s? ?ncerci s? spui adev?rul integral, s? nu ui?i, s? nu fii la?, s? nu fii oportunist."