Edi?ie bilingv? Veaceslav Samo?kin este rus, corespondent de pres? la Bucure?ti, dar ?n primul r?nd, poet. Universul lui poetic penduleaz? ?ntre tragismul ?nsingur?rii ?i nevoia de confesiune. Elegiac? ?i intimist?, lirica din volumul Po?ta?ul nocturn este strig?tul de am?r?ciune al intelectualului lucid ?n fa?a vicisitudinilor unei istorii contorsionate ?i, totodat?, supapa prin care se revars? preaplinul propriilor drame existen?iale. Poet prin excelen?? citadin, Veaceslav Samo?kin ??i aminte?te cu nostalgie de ora?ul natal ?cu nume bol?evic“, care ?i-a pus amprenta asupra ?ntregii lui vie?i – ?Arhitectura sufletului meu/ e-a str?zilor lui prelungire“–, descrie cu delicate?e ner?bdarea de a ?nt?lni fata drag? –  ?ochii mei ?nverzesc semaforul“ –, identific? ?n triste?ea unei toamne destinul unei iubiri trecute –  ?era acea toamn?/ nu un anotimp, ci/ soarta noastr? doamn?“–, sufer? al?turi de femeile care pl?ng noaptea, cu hohote ?n?bu?ite, ?vie?ile nen?scute ori ucise/ ?n disperate p?ntece de mam?“... Tr?itor de c?teva decenii ?n ?ara noastr?, Veaceslav Samo?kin s-a integrat perfect ?n peisajul d?mbovi?ean: ?l putem ?nt?lni pe str?zile ora?ului sau ?i putem asculta, ?ntr-o cafenea, considera?iile generoase asupra literaturii ?i artei, politicii sau vie?ii, ?n general. C?ci cel pe care prietenii ?l apeleaz? cu diminutivul Slava nu este doar un intelectual de stirpe aleas?, impresionant prin erudi?ie, ci ?i un om de o fermec?toare ?i bl?nd? colocvialitate. ?n c?teva din versurile sale, poetul pentru care Rom?nia a devenit a doua patrie zugr?ve?te imaginea Bucure?tiului sub ar?i?a necru??toare a verii, anotimp ?nscris ?ntr-un ineluctabil ciclu universal. (Dinu Moraru)

Dr. Carolyn Bernstein, neurolog care a suferit de migrene n tineree, mpreun cuElaine McArdle, jurnalist i avocat, i ea confruntndu-se cu aceeai problem, prezint o analiz clar i cuprinztoare a acestei boli neurologice complexe care afecteaz sistemul nervos central. Durerea de cap sever este doar unul dintre simptomele ei, alturi de grea, vrsturi, modificri ale vederii sau sensibilitate exagerat la lumin sau sunete.Autoarele i ajut pe cititori s identifice factorii declanatori ai unui atac (stresul, somnul insuficient, ciclul menstrual etc.), ndrumndu-i apoi s aplice un plan personalizat pentru prevenire, evitare sau vindecare.Sunt prezentate cercetrile legate de noua clas de medicamente denumite triptani, care pot ntrerupe reacia neurochimic a unui atac, oprind evoluia migrenei, precum i informaii despre medicaia preventiv (beta-blocantele i antidepresivele) sau despre unele metode alternative, cum ar fi biofeedback i acupunctur.Cu creativitate, rigoare tiinific i compasiune, autoarele ofer o gam de tactici i tratamente care s-i ajute pe cei care sufer de migrene s-i controleze i s-i calmeze durerile."Programul propus de dr. Bernstein a ajutat sute de pacieni s-i in migrenele sub control, iar cartea ei v poate ajuta i pe voi.“ -Dr. Mehmet C. Oz, coautor al crilor You: Staying Young i You: On a Dietn sfrit! Migrenele ofer cu adevrat speran, ajutor i compasiune tuturor celor care se confrunt cu aceast suferin.“ -Dr. Pauline W. Chen, autoarea crii Final Exam: A Surgeon's Reflections on MortalityCartea de fa este o surs de informare complet i actual, fiind absolut necesar celor care sufer de migrene i persoanelor din jurul lor. Este aprofundat, uor de neles i bine structurat. Un ghid fundamental n materie de migrene.“ -Dr. Nieca Goldberg, M.D., autoarea crii Dr. Nieca Goldberg's Complete Guide to Women's Health

O carte incitant? despre unul dintre cei mai mari poe?i interbelici, taxat pe nedrept de c?tre G. C?linescu drept un poet minor. Studiul este semnat de cunoscutul exeget literar Mihai Cimpoi, pre?edinte al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova, Membru al Academiei Rom?ne. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Un volum fundamental, pagini memorabile despre literatura francez? nu numai pentru elevi, studen?i, profesori, constituind un manual indirect de literatur? francez?; este editat pentru prima dat? ?n Colec?ia Edi?ii Definitive, ?n condi?ii grafice cu totul excep?ionale. ??...Vor crede poate c? a fost un bufon, un farsor?. Medicul Pierre Boulenger nu se ?n?el? scriind astfel despre faima viitoare a marelui s?u prieten, Rabelais. Nimic mai ridicol dec?t p?rerile felurite care s-au risipit ?n decursul veacurilor pe socoteala maestrului Alcofibras. Mirarea acestuia ar fi mare dac? le-ar putea afla ?i desigur nu o dat? ar azv?rli printre hohote c?te-o vorba pe care urechile noastre mult prea fine de fii ai veacului al dou?zecilea nu ar putea-o cuprinde dec?t ?nro?indu-se. Ronsard vede ?n autorul lui Gargantua un animal jovial ?i ve?nic ?nsetat, t?v?lindu-se ?n b?l?i de vin ?ca o broasc? ?n noroi?. Tabloul acesta bestial cred c? n-a mai fost reluat de altul. ?n schimb judec??ile au fost tot at?t de neverosimile.” O carte esen?ial?. Un manual indirect de literatur? francez?.

„În 1964, ca parte dintr-un proiect de istorie oral? despre via?a ?i cariera lui John F. Kennedy, mama mea a intrat într-un dialog cu Arthur M. Schlesinger Jr. pentru a-?i împ?rt??i amintirile ?i percep?ia asupra lucrurilor. Înregistrate la mai pu?in de patru luni dup? moartea so?ului ei, aceste conversa?ii reprezint? un dar f?cut istoriei... Sper c? tinerele genera?ii care încep s? afle mai multe despre anii 1960 vor considera aceste rememor?ri o introducere util? în modul în care se face istoria ?i vor g?si în ele inspira?ia de a oferi ceva acestei ??ri care ne-a oferit tuturor atât de multe.“

Aceast? lucrare, rezultat al unei colabor?ri de peste cinci ani ?ntre studen?ii spanioli interesa?i de studiul limbii rom?ne ?i profesoara Dana Oprica, este un instrument care vine s? completeze cu ?i mai multe aspecte de limb? ?i de cultur? cuno?tin?ele celor care studiaz? limba rom?n? sau c?l?toresc ?n Rom?nia. Fiecare tem? e precedat? de c?teva date de interes cultural care prezint? c?teva orient?ri legate de formulele de salut, de realizarea unei vizite, de obiceiurile rom?nilor de s?rb?tori, de normele de circula?ie s.a. Ca noutate am introdus glosare de expresii ?i exclama?ii, interjec?ii ?i onomatopee, al?turi de un vocabular tabu, care nu dep??e?te limitele decen?ei ?i care ajut? la cunoa?terea unor formule familiare. Reiter?m ideea c? aceast? lucrare a fost inspirat? de necesit??ile vorbitorilor de limb? spaniol?, precum studen?ii no?tri, care au c?l?torit ?i c?l?toresc frecvent ?n Rom?nia ?i care ne-au prezentat diverse situa?ii reale pe care le-am explicat prin intermediul acestui ghid. ?ntr-una dintre vizitele f?cute ?ntr-un sat din Bistri?a, un spaniol ne-a povestit c? a fost salutat cu s?rut m?na de un grup de copii care treceau pe uli??. Am inclus aceast? situa?ie sociolingvistic? la capitolul corespunz?tor. Farmecul limbii rom?ne const? ?i ?n varietatea lexical? adecvat? diferitelor contexte sau registre de limbaj. Este trabajo, resultado de una colaboración desde hace más de cinco a?os entre los estudiantes espa?oles interesados en el estudio de la lengua rumana y la profesora Dana Oprica, es un instrumento que viene a completar con más aspectos de lengua y cultura los conocimientos de los que estudian la lengua rumana o viajan a Rumanía. Cada tema está precedida por algunos datos de interés cultural que presentan unas orientaciones relacionadas con las fórmulas de saludo, con la realización de una visita, con las costumbres de los rumanos en fiestas, con las normas de circulación, etc. Como novedad hemos introducido glosarios de expresiones y exclamaciones, interjecciones y onomatopeyas, junto a un vocabulario tabú, que no sobrepasa las límites de la decencia y que ayuda a conocer algunas fórmulas familiares. Recalcamos la idea que este trabajo fue inspirado de las necesidades de los hablantes de lengua espa?ola, como nuestros estudiantes, que han viajado y viajan frecuentemente a Rumanía y que nos han presentado varias situaciones reales que explicamos a través de esta guía. Para poner un ejemplo, durante una de sus visitas en un pueblo recóndito de Bistri?a, un espa?ol nos contó que fue saludado con s?rut m?na (le beso la mano) por un grupo de ni?os, que pasaban por la calle. Incluimos esta situación sociolingüística en el capitulo correspondiente. El encanto de la lengua rumana consta también en la variedad lexical adecuada a los diferentes contextos y registros lingüísticos.

Tanara Oriana moare intr-un accident, chiar in ziua nuntii ei. Pentru oricine, acesta ar parea sfarsitul. Nu si pentru ea. Se intoarce ca recuperator de suflete, insa nu la vechea viata si familie, pentru care trebuie sa ramana moarta, ci la una cu totul noua. Rasfatul si confortul, considerate garantate mai inainte, se duc acum pe Apa Sambetei. Va trebui sa lupte pentru a-i salva pe ceilalti, dar si pe sine. Apar noi prieteni, noi dusmani si… prima iubire? Exista viata dupa moarte? Unii vor spune ca da, altii ca nu. Dar exista un raspuns la care cu siguranta nu v-ati gandit. Exista recuperatorii de suflete. Smulsi din existentele lor, sunt aruncati in altele, neintrebati de nimeni, fara sa li se ceara acceptul. Trebuie doar sa se supuna legilor celor de Dincolo. Iar unii aleg razvratirea…

Viata de student la psihologie a lui Leinad se imparte intre sesiuni si baute ocazionale cu prietenii. Nimic iesit din comun. Pana intr-o zi cand, accidental, intra in posesia unui stick USB. Din curiozitate si, din nefericire pentru el, verifica fisierele stocate pe micul obiect. Afla informatii incredibile despre o societate secreta care facea experiente medicale pe oameni, fara ca acestia sa-si fi dat acceptul. Faptul ca ajunge sa cunoasca o tanara, studenta si ea, genul de fata peste care nu dai in fiecare zi, sufletista si inimoasa, complica si mai mult situatia tanarului, mai ales dupa ce afla ca noua lui cunostinta sufera de o boala ce ii poate fi fatala. Santaje, urmariri, situatii tragi-comice, din loc in loc, si un umor proaspat va vor determina sa deveniti fanii acestei serii.

De milenii, Veghetorii ii apara pe oameni de strigoi si de creaturile lumii de dincolo. Ana ignora regulile ce le obliga pe Veghetoare sa-si aleaga tineri la fel ca ele si intra intr-o relatie cu un barbat fermecator, dar cu un trecut intunecat. Iubitul ei ascunde insa un secret care o va pune fata in fata cu cele mai negre cosmaruri ale ei. Acesta este in realitate fiul conducatorului, un Veghetor care a fost izgonit din familie dupa ce s-a aflat ca s-a dedat unor practici interzise. Dar asta nu e cea mai mare problema a Anei...

Sorina este o adolescent atipica. Uneori uita. Uneori isi pierde cunostinta. Uneori se sufoca. Desi se implica in problemele infantile ale prietenilor ei si are o viata normala, Sorina traieste din intrebari si dorinta de a capata raspunsuri. Nu isi descifreaza identitatea, iar acest lucru o macina, iar halucinatiile care ii produc un rau atat phisic, cat si fizic, nu ii dau pace. Adrian este caracterizat de o veselie incredibila. Inconjurat de secrete si incertitudini, acesta face tot posibilul sa ii redea bucuria. Dar afectiunea lui ii da de banuit Sorinei si aceasta se trezeste intreband de ce un baiat pe care abia l-a cunoscut se comporta de parca ar cunoaste-o de o viata? Ii spune ca o sa ramana mereu langa ea. I-a mai promis cineva acest lucru. Dar cine?

Romanul 2666 este scris ?n ultimii trei ani ai lui Bola?o, ?ntr?o curs? contra cronometru cu moartea. Alc?tuit din cinci p?r?i pe care autorul, ?ntr?o ?ncercare de a asigura viitorul financiar al copiilor s?i, le inten?iona publicate drept cinci romane separate, 2666 a ap?rut totu?i drept o singur? carte, valoarea literar? a ansamblului fiind mult prea mare pentru a fi divizat din ra?iuni comerciale. Toate cele cinci p?r?i contribuie la configurarea unui spa?iu ?n care crima ?i literatura sunt dou? fe?e ale aceluia?i mister. Ora?ul Santa Teresa din de?ertul Sonora, la grani?a Mexicului cu SUA, este scena unor crime ?n serie ?mpotriva femeilor, dar ?i destina?ia final? a celui mai important scriitor german al secolului trecut, Benno von Archimboldi (personaj fictiv). ?n Chile a c??tigat Premiul Altazor ?n 2005. ?n SUA a c??tigat National Book Critics Circle Award ?n 2009 (premiu acordat postum). ?Trebuie s? ascul?i ce spun femeile. [...] Nimeni nu d? aten?ie acestor asasinate, dar ?n ele se ascunde secretul lumii.“ ?La 40 de ani dup? ce García Márquez a zguduit literatura din temelii cu Un veac de singur?tate, Bola?o o face din nou. 2666 este, pur ?i simplu, epocal. F?r? ?ndoial?, prima carte mare a secolului XXI.“ The Complete Review ?Nu un roman, ci un breviar al timpurilor prezente, un imens manual de doliu ?i de melancolie. Un De profundis baroc ?i enigmatic, crima pasional? a unui om care a murit de ?i pentru literatur? ?i care las? supravie?uitorilor aceast? carte, a?a cum o armat? ?nvins? p?rjole?te p?m?ntul ?n urma ei.“ Olivier Mony, Le Figaro ?Data viitoare c?nd mai auzi?i pe cineva vorbind de “moartea romanului“, da?i?i ?n cap cu 2666. ?i apoi pune?i?l s??l citeasc?. Cinci c?r?i ?ntr?una singur?, des?v?r?it ?ntre?esute nu doar prin idei recurente ?i personaje, ci ?i printr?un umor toren?ial, o profund? umanitate ?i o verv? dezl?n?uit?, capodopera postum? a acestui magician [...] trebuie s? se afle ?n orice bibliotec? demn? de acest nume.“ Boyd Tonkin, The Independent

Muzica ?i atmosfera fantastic? leag? cele nou? povestiri din acest volum ?ntr?un fascinant concert literar. Dintr?un camion rul?nd sub ploaie, spre uimirea trec?torilor, se revars? sunetele unei pre?ioase orgi Carolina. Un b?iat dement p?ze?te cu sfin?enie un clavecin abandonat de uzurpatoarea unui vechi castel. Membrii unui cor bisericesc cap?t? un ajutor nea?teptat c?nd le lipse?te un glas. Strig?tele puternice ale unui fost c?nt?re? de oper? o trezesc pe sora lui din cel mai profund somn. Fiecare povestire e ca o cutie muzical? pe care trebuie s?o ?ntorci cu chei?a ei ca s??i auzi melodia subtil?. Doamna Cati Giurgiu a scris o carte de un farmec rareori ?nt?lnit azi ?n literatura rom?n?.

Aceste cinci eseuri pot constitui un (incomplet) tratat de literatur? comparat? care are ?n vedere ca termen de referin?? deschiderile teoretice diversificate din ultimul deceniu al secolului trecut ?i ?nceputul noului secol. Caracterul fluid al no?iunii face din comparatism o mitologie plural? at?ta vreme c?t lipse?te o teorie general unificatoare. Imposibilitatea de a-i legitima pe deplin obiectul, indeterminat ?i imprecis, l-a f?cut pe Charles Bernheimer s? defineasc? literatura comparat? drept o ??tiin?? anxiogenic?“. Este literatura comparat? o disciplin? autonom? sau, dimpotriv?, una anexat? studiilor culturale care nu dispun de o justificare teoretic?? Direct sau indirect, cartea lui Vasile Voia, profesor la Facultatea de Litere a Universit??ii Babe?-Bolyai, a luat forma unui discurs polemic. Comparatismul modern maximalist, renun??nd la rigorile anacronice ale comparatismului francez, p?n? la a uita de text ca obiect estetic, a devenit domeniul predilect al tuturor diletantismelor ?i formelor estetice ?n care dispare orice rigoare. Vasile Voia se situeaz? principial de partea pozi?iei ferme exprimate de Adrian Marino, ?n descenden?a lui René Wellek ?i René Etiemble, a profesorilor de la Yale, Harold Bloom ?i Peter Brooks, care au militat pentru men?inerea canonului tradi?ional occidental ?i a esteticului ca valoare primordial? a operei literare.

Sonete n-ai s? sco?i b?t?nd pe taste?i complet?nd trei strofe ?i jumateCu vorbe-plevi, cu furca adunatePe aria rom?nei limbi prea vaste;Nu-?i ies nici cu ?epu?a pus?-n coaste,Nici cu-nghiontiri ?n prip?, pe la spate,Cum nu aduni senten?e, pe-nserateDin tigva celor ce-au tr?it la Oaste...C? ies din taste doar voroave proasteS?-mproa?te broa?te din b?ltoace-opace,Cum in?i peltici ?i babe prost?nace?ngaim? t?lcuri, cum c? via?a iaste...Nu ies sonetele lovind ?n clape.Sub ele Inefabilul nu-ncape.

n viitor, nu mai exist boal. Nu mai exist rzboi. Nu mai exist nemulumire. Toi cetenii sunt membri supui ai Guvernrii Globale. ns o singur var este pe cale s schimbe totul. Keeva Tee tocmai a mplinit cincisprezece ani. Este pe punctul de a pleca n multateptata excursie la Tabra Monarch, pentru a primi imprimarea celui care i-a fost desemnat partener de via. Dar n clipele fericite i lipsite de griji petrecute n Comunitatea Oceanic a auzit i zvonurile de temut despre “anomalii” – ceteni care nu pot fi imprimai. Iar cnd Keeva ajunge la Tabra Monarch, cel mai ntunecat comar al ei devine realitate – este i ea o anomalie. Din acel moment, ncepe s se ndoiasc de toate convingerile din trecut. Dac libertatea i individualitatea au fost sacrificate de dragul siguranei Gsind un avertisment scrijelit sub patul din tabr, Keeva ncepe s neleag: revolta va fi pedepsit, dezacordul nu este o opiune, iar rzvrtiii vor fi anihilai. O carte vibrant” (Russel Brand) O aventur ameitoare” (Max Beesley) O poveste cu un ritm alert i captivant care confirm c trebuie s luptm pentru ceea ce ne face pe fiecare dintre noi speciali i unici.” (Randy Jackson)

Tr?g?nd linie, am spune c? ne afl?m ?n prezen?a unui demers pertinent de mare actualitate, a unui pre?ios instrument de lucru menit s? umple un gol ?n literatura didactico-?tiin?ific? de specialitate, dar totodat? put?nd deveni util ?i unor cercuri intelectuale interesate de evolu?ia fenomenului poetic rusesc ?n secolul XX, situate ?n afara comunit??ii universitare. (Mircea Croitoru) E o bibliotec? umbl?toare. A citit mii de c?r?i ale altora ?i a scris c?teva ale sale. ?l recuno?ti dintr-o mie. Ziarele, revistele, c?r?ile ?i sunt lipite de degete. Merge pe strad? ?i cite?te, a?teapt? lini?tit la o coad? ?i cite?te. Absent pentru lumea aceasta viermuitoare ?i pragmatic?, el s-a retras protector ?n spatele ziarelor ?i c?r?ilor, ?i a rezistat. Cu o ?inut? sobr?, de o ?epeno?enie verde, demn? de ?ara Fagilor de unde-?i trage ob?r?ia, nu-i po?i da anii pe care, incredibil, ?i are. (…) Dac? te duci la el acas?, totul pare sprijinit pe tomuri, iar dac? ai proasta inspira?ie s? clinte?ti ceva, acea ?arhitectur? intelectual?“ ??i poate fi fatal?. Un soi de Manole Anapoda, zidit ?n chip de An? ?ntr-o m?n?stire de c?r?i. Prietenii ?i spun Dima. Am tradus ?mpreun? din Bulat Okudjava volumul de versuri C?ntecul esen?ial ?i, din mul?i al?i poe?i contemporani ru?i, ?n periodice. Metodic, punctual, suferind de acribie ?i, bine?n?eles, scufundat ?ntr-o lectur? atunci c?nd nu lucram ?mpreun?, a dovedit c? nu e doar un consumator de literatur?, ci ?i un excelent cunosc?tor al limbii din care traducea, ?i chiar un creator. ?l invidiez pentru felul sfid?tor ?n care ?tie s? uite de televizor ?i de calculator. Dima cite?te. El e scufundat ?n ecranul unei file de carte, al unei pagini de ziar sau de revist?. ?ntr-o vreme ?n care aceste dou? ustensile subjug? lumea obosind-o, nevroz?nd-o, ?mb?tr?nind-o, f?c?nd abstrac?ie de mirajul lor, el a r?mas ?nc? proasp?t, zdrav?n ?i t?n?r. (Passionaria Stoicescu)

WHITE FANG is a novel by American author Jack London - and the name of the book's eponymous character, a wild wolfdog. "So he became the enemy of his kind, domesticated wolves that they were, softened by the fires of man, weakened in the sheltering shadow of man's strength." —White Fang Jack London's The Call of the Wild, White Fang is the story of a wild dog's journey toward becoming civilized in the Canadian territory of Yukon at the end of the nineteenth century. White Fang is characteristic of London's precise prose style and innovation use of voice and perspective. Much of the novel is written from the viewpoint of the animals, allowing London to explore how animals view their world and how they view humans. White Fang relies on his instincts as well as his strength and courage to survive in the Yukon wilderness—despite both animal and human predators—and eventually comes to make his peace with man. White Fang has been adapted for the screen numerous times, including a 1991 film starring Ethan Hawke.

Atunci c?nd Rosemary Harper se al?tur? echipajului de pe Wayfarer, a?tept?rile nu ?i sunt foarte mari. Dincolo de peticele pe care ar trebui s? le capete c?t mai cur?nd, Wayfarer este o nav? m?runt?, aparent lini?tit?, r?t?cit? ?n birocra?ia megacorpora?iilor ?i, cel mai important, potrivit? pentru ca Rosemary s? se distan?eze de problemele din trecut. Iar personalit??ile at?t de distincte ?i rasele at?t de diverse ale noilor s?i colegi (de la excesiv de amabila Sissix, la Kizzy ?i Jenks, perechea nedesp?r?it? de tehnicieni ce c?rpesc m?runtaiele navei) pot fi ?n acela?i timp ?i motiv pentru certuri haotice, ?i baza unor noi prietenii care ar fi p?rut imposibil de legat. Una peste alta – locul perfect pentru ea. Totul p?n? ce Ashby, nobilul c?pitan, accept? comisionarea unei lucr?ri extrem de profitabile: construirea unui tunel hiperspa?ial c?tre o planet? ?ndep?rtat?. Oportunitatea le-ar asigura tuturor independen?a financiar?, asta dac? ar putea supravie?ui lungului ?i primejdiosului drum prin galaxia marcat? de o pace fragil?. ?ns? Rosemary nu este singura care are secrete de ascuns, iar ?ntreg echipajul va descoperi c? spa?iul este vast, iar propria nav? cu adev?rat mic?… ?Un tur de for?? profund ?i uman.“ — The Guardian ?Un roman care poate readuce ?ncrederea ?n science-fiction.“ — Tor.com ?Mai mult dec?t orice, este scris cu pl?cere ?i pl?cut de citit.“ — Claire North Nominalizare la premiile Kitschies 2015 pentru ?Cel mai bun debut“ Nominalizare la Baileys Women’s Prize for Fiction 2016 Nominalizare la Tiptree Award 2015 Nominalizare la British Fantasy Awards 2016, categoria ?Best Newcomer“ Nominalizare la premiile Arthur C. Clarke 2016 Nominalizare la Grand Prix de l’Imaginaire 2016 pentru ?Cel mai bun roman ?ntr-o limb? str?in?“

Cu-acelea?i sentimente, ?n schimb, ?i autorii,Dac? le cade piesa, sus?in ca-s pro?ti actorii.Al.O. (P?storel) Teodoreanu (1894-1964)din poezia "Speech"?nt?lnirea surpriz?, dup? 50 de ani, dintre doi fo?ti prieteni, redeschide o ran?, pe care o credeau ?nchis?. Aceast? reg?sire are loc ?ntr-un spital, unde cei doi sunt interna?i ?i obliga?i s? ?mpart? aceea?i camer?. Sentimentele se transform? ?n urma evenimentelor care au loc.S?rb?torirea celor 26 de ani scur?i de la fuga din Rom?nia la via?a ref?cut? ?n occident este tulburat? de r?t?cirea fiului lor de 17 ani, Chris, cel mai t?n?r din familie. Acesta devine sub influen?a unui imam, musulman, care dore?te s? lupte ?n a?a-zisul stat islamic.?Iubirea este un lucru foarte mare“ scria o feti?? ?n jurnalul ei intim. Dar, c?teodat?, ea este at?t de mare, ?nc?t inima devine cheia fericirii, din calea c?reia trebuie eliminat? orice piedic?. Elibereaz? crima, oare, orice obstacol?Pater noster, rug?ciunea noastr? cea de toate zilele, poate deveni, pentru un renumit scriitor, baza succeselor sale. Reunind al?turi de el pe cei doi fii ai s?i, el organizeaz? mai multe afaceri, care se dovedesc rentabile. Interviul luat de o redactoare de la televiziune confirm? aceste succese… care se dovedesc c? nu erau cele mai literare.

Cavalerii Pardaillan - Vol. 1. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. Fran?a, 1553. Într-o ?ar? sfâ?iat? de r?zboaie civile nemiloase, Jeanne de Piennes ?i François, fiul cel mare al conetabilului de Montmorency, se c?s?toresc în secret, pentru a preîntâmpina opozi?ia familiilor lor, care se du?m?nesc. Tân?rul cuplu este curând nevoit s? se despart?, din cauza r?zboiului contra lui Carol Quintul. R?mas? singur?, Jeanne aduce pe lume o feti??, Loïse. Dar Henri, fratele lui François, este îndr?gostit la rândul lui de Jeanne ?i, înnebunit de gelozie, pune la cale o r?zbunare groaznic?.

Cavalerii Pardaillan - Vol. 4. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. În 1573, Léonore de Montaigues, fiic? de hughenot ?i amanta lui Jean de Kervilliers, monseniorul episcop prin? Farnese, este arestat? ?i condamnat? la moarte pentru sacrilegiul de a se fi declarat iubita unui om al Bisericii. În timp ce c?l?ul îi trece funia pe dup? gât, ea d? na?tere unei feti?e. Gra?iat?, este dus? din nou la închisoare, iar episcopul vede cum copilul lor, Violetta, este luat de c?tre c?l?ul Claude. Peste ani, Violetta ?i cavalerul de Pardaillan vor avea de înfruntat pe cel mai însp?imânt?tor dintre du?mani, nemiloasa prin?es? Fausta.