Lucrarea inedit? a lui Nathan Belofsky se concentreaz? asupra ideilor ?i practicilor medicale acceptate de-a lungul veacurilor, pe scar? larg?, ale doctorilor reali, nu ale vracilor ?i aproape to?i doctorii men?iona?i erau figuri medicale importante ale acelor vremuri. Autorul prezint? c?teva dintre cele mai r?sp?ndite practici ?ocante sau ?ndoielnice din fiecare epoc?, ?ncep?nd cu Antichitatea ?i continu?nd cu Evul Mediu, Rena?terea, perioada modern? ?i secolul al XX-lea. Cartea se afl? sub semnul insolitului ?i readuce la via?a, ?ntr-o manier? narativ? ?i deseori umoristic?, momente mai pu?in cunoscute din istoria medicinei. ,,Cartea este o comoar? de fapte uluitoare.“Los Angeles Examiner

Texas was a huge wide place full of frontiersmen, ranchers, farmers, cowpokes, shiftless no-accounts, shootists, rascals, and politicians -- all of them blended together into a single state. The Rangers -- lawmen, Texas Rangers -- were outnumbered a thousand to one, and in one county -- Pecos county -- the law was all but helpless. Until Ranger Vaughn Steel went to Pecos, looking for revenge. . . .

Kilogramele ?n plus: avantaje ?i dezavantaje Descoperi?i ?tiin?a din spatele paradoxului obezit??ii ?i modul ?n care pute?i ob?ine s?n?tatea maxim?, mai degrab? dec?t greutatea minim?! Nu trece nicio zi f?r? s? ne g?ndim la ?gr?sime”. Suntem asalta?i de mesaje care ne avertizeaz? c? tr?im ?ntr-o societate ?n care mai mult de dou? treimi dintre indivizi sunt supraponderali sau obezi. C?r?ile, revistele ?i articolele online ne ?nva?? cum s? sc?p?m de kilogramele ?n plus ca s? ne bucur?m de o s?n?tate mai bun?. Produsele alimentare sunt promovate prin sublinierea con?inutului caloric redus. Nu e de mirare c? cei mai mul?i dintre noi credeau c? longevitatea depinde de men?inerea unui indice de mas? corporal? normal. P?n? la apari?ia acestei lucr?ri revolu?ionare... Cu ajutorul bestsellerului ?Paradoxul obezit??ii” ve?i descoperi c? pute?i fi ?n acela?i timp gras, ?ntr-o form? bun? ?i foarte s?n?tos. Aceast? teorie este sus?inut? de rezultatele uimitoare ale cercet?rilor efectuate ?n ultimii 10 ani: persoanele supraponderale ?i chiar moderat obeze cu anumite boli cronice – boli de inim? sau cancer – tr?iesc adeseori mai mult ?i au o via?? mai bun? dec?t persoanele cu greutate normal? care se confrunt? cu acelea?i afec?iuni. Cardiologul Carl Lavie ne explic? de ce avem nevoie de gr?sime, cum contribuie la procesele vie?ii ?i care este modalitatea prin care ne ofer? combustibil suplimentar ?n lupta cu boala. Ne sunt dezv?luite ?i motivele pentru care unele persoane care par slabe ?i cu un fizic de invidiat pot suferi totu?i de afec?iuni metabolice, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2 – a?a-numitul ?paradox al suple?ei”. Am ajuns at?t de preocupa?i de obezitate, folosind-o ca argument pentru a ?ncadra problemele de s?n?tate, ?nc?t trecem cu vederea alte cauze posibile ale bolii. Informa?iile inovatoare din aceast? carte le vor schimba viziunea despre gr?sime ?i ce ?nseamn? s? fii s?n?tos at?t celor care ?ncearc? s? nu se ?mboln?veasc?, c?t ?i bolnavilor care tr?iesc cu o afec?iune de durat?. Ea se adreseaz? ?n egal? m?sur? celor tineri ?i supli, ci ?i persoanelor mai ?n v?rst? care se lupt? cu acele ?nc?p???nate kilograme ?n plus. Este o carte pentru oamenii care se consider? ?n form?, dar ?i pentru cei care prefer? un stil de via?? mai sedentar.

This is the record of a trip which the author took with Buffalo Jones, known as the preserver of the American bison, across the Arizona desert and of a hunt in "that wonderful country of deep canons and giant pines."

O analiz? metodic? ?i patima?? a cumplitei dictaturi ro?ii de care a avut parte Rom?nia. Atitudinea elitelor fa?? de tiran ?i fa?? de clica sa. ?n ce masur? suntem vinova?i? La?itatea este oare una dintre caracteristicile definitorii ale c?rturarului rom?n? La aceste ?i multe alte ?ntreb?ri r?spunde profesorul de filosofie, Ion Iano?i – un veritabil model european. Cartea e destinat? studen?ilor, elevilor, profesorilor, precum ?i publicului larg de cititori.

The story describes the recent uprising along the border, and ends with the finding of the gold which two prospectors had willed to the girl who is the story's heroine.

Romanul e captivant, bine scris, n ciuda unor efuziuni retorice prea lungi pe alocuri, care puteau fi scurtate. Un text elaborat de ctre un crturar, cu lecturi din Schopenhauer, Nietzsche, Jung sau Dostoievski fcute n profunzime, temeinic. n consecin, e un roman n care simbolurile apar la tot pasul, incifrate n text, n tehnica unui modernism hermeneutic care nu poate fi scos din ecuaie (…). Strict tehnic, ne aflm n faa unui Bildungsroman construit pe un scenariu clasic, de iniiere: tnrul Matei (toate numele sunt luate din Biblie…) interiorizeaz sfietor, dramatic moartea prematur a tatlui su, David, pierdut ntr-un accident de main pe Valea Oltului, se afl n conflict deschis cu mama sa, Riri, femeie pragmatic, dar intrat n faza unui deficit de cldura uman, mascat prin nervozitate, i i fixeaz ntreaga afeciune pe fiina compensativ a bunicului, Grig, mort i el spre sfritul romanului, i pe aceea a profesorului universitar Semion Ruda, stilat, elevat, aristorcatic, un concitadin de ocazie i tat-surogat, cruia, n cele din urm, protagonistul romanului i datoreaz relansarea intelectuala – viitor student n filosofie – i formarea literar, ca romancier, talentul compensativ al scrisului descoperindu-i-l oarecum fr premeditare sau ndemnuri din afar, ca pe o efervescen intern a propriei sale fiine. (tefan Borbély)Viaa cotidian este transferat n interioritate, iar tensiunile generatoare de suspans sunt direcionate ctre aceeai nevoie urgent de a deveni. Eroii Aurei Christi sunt fpturi aflate ntre lumi, ntre vrste, ntre maluri. (Irina Ciobotaru)Intenia vdit a autoarei este aceea de a explora personajele pn n adncul firii lor, astfel nct nu aciunea s stea n prim-plan, ci caracterele. (Bogdan Mihai Dasclu)

Anne Shirley has left Redmond College behind to begin a new job and a new chapter of her life away from Green Gables. Now she faces a new challenge: the Pringles. They're known as the royal family of Summerside - and they quickly let Anne know she is not the person they had wanted as principal of Summerside High School. But as she settles into the cozy tower room at Windy Poplars, Anne finds she has great allies in the widows Aunt Kate and Aunt Chatty – and in their irrepressible housekeeper, Rebecca Dew. As Anne learns Summerside's strangest secrets, winning the support of the prickly Pringles becomes only the first of her delicious triumphs.

O culegere edific?toare de aforisme ?i pamflete, din care nu lipsesc umorul, inteligen?a vie, ascu?it?.

Aceasta nu este o arc? a salv?rii, a speran?ei, a regener?rii suflete?ti, nici locul ?n care personaje-kamikaze arunc? ?n jur ?n timpul sacrificiului lor, bun?tate, generozitate, bl?nde?e, ?n?elepciune, cump?tare. E o arc? simbolic?. Fictiv?, sau e chiar lumea noastr? condamnat? s? pluteasc? ?n deriv? pe un ocean sub care p?nde?te un tzunami apocaliptic? Da, ?ntr-adev?r, Breban nu neglijeaz? nici o specie, sunt toate conservate aici, e destul s? ?nl?turi dificila, fragila ?i totu?i rezistenta perdea ?esut? din mii de pagini de carte, ca s? descoperi o umanitate crud?, pe care mul?i dintre noi, dintre cititori sau autori avem tendin?a de a o evita, tendin?a de a o machia, de a-i face opera?ii estetice… Arca are capaciatatea de a re?nvia din cenu?a ?i de a ne propune o c?l?torie imaginar? spre o alt? dimensiune, ?ncerc?nd s?-i salveze deopotriv? pe credincio?i ?i pe atei, pe puternici ?i pe cei slabi, pe victime ?i pe c?l?i, pe mae?tri ?i pe discipoli, pe slugi ?i pe st?p?ni. Tu alegi de care parte vrei s? te afli, ?n afara arcei, pe arc? sau ?n structura ei intim? fragil? ?i totu?i rezistent?, capabil? s? te duc? spre cele mai insolite teritorii care ?nc? nu au fost inventate ?i pe care doar acul busolei lui Breban le indic? ?i le plaseaz? pe o hart? altfel inaccesibil?.

Two scientists devise a compound that produces enormous plants, animals — and humans! The chilling results are disastrous.

Tales of Space and Time is a fantasy and science fiction collection of three short stories and two novellas written by the English author H. G. Wells between 1897 and 1898. It was first published by Doubleday & McClure Co. in 1899. All the stories had first been published in various monthly periodicals and this was the first volume to collect these stories. 1. "The Crystal Egg" (short story, The New Review, May 1897) 2. "The Star" (short story, The Graphic, December 1897) 3. "A Story of the Stone Age" (novella, The Idler, May–September 1897) comprising: "Ugh-Lomi and Uya" "The Cave Bear" "The First Horseman" "Uya the Lion" "The Fight in the Lion's Thicket" 4. "A Story of the Days to Come" (novella, The Pall Mall Magazine, June–October 1899) comprising: "The Cure for Love" "The Vacant Country"...

A fantastic tale of the world's beauty and unity after the Great Change occurs.

Edi?ia de fa?? o reproduce ?ntocmai pe cea din 1966 care a v?zut lumina tiparului la Editura pentru literatura ?i este menit? s? repun? – laolalt? cu alte titluri editate de noi – ?n circula?ie numele ?i opera unui mare profesor de filosofie ?i a unui important om de cultur? din perioada interbelice. Edi?ia este structurat? pe c?teva capitole, cum ar fi bun?oar? ?Amintiri din copil?rie ?i tinere?e“, ?Amintiri culturale, didactice ?i politice“, cuprinz?nd, ?ntre altele, ?i coresponden?a cu Titu Maiorescu, conferin?e ?i cursuri ?inute la Viena, Paris, Geneva, Praga, Oslo ?i Bruxelles. ?Petrovici a avut o via?? fracturat?. ?ntr-o vreme, a urcat n? pe Everestul performan?ei ?i al recunoa?terii publice, de unde, atunci c?nd istoria s-a virusat de o ideologie apocaliptic?, s-a pr?bu?it direct ?n groapa Marianelor, b?ntuit? de tot felul de silnicii ?i nes?buin?e. Mult? vreme s-a am?git cu in?elesul m?ng?ietor al filosofiei, a?a cum i-l h?r?zise cei vechi, dar s-a ?i ?nfiorat de mizeriile ei, atunci c?nd a v?zut-o dec?zut? ?n condi?ia de surogat ideologic. Oare trebuia, dup? ce a privit lumea prin sp?rtura pe?terii lui Platon, s-o p?ndeasc? ?i din spatele gra?iilor ?i ale z?voarelor trase? Vremurile noi, rascolnice, l-au g?sit total nepreg?tit. Glasul s?u, obi?nuit s? peroreze ?n aule universitare, ?n Camera, ?n Academie, ?n cadrul unor fastuoase reuniuni interna?ionale a fost, pentru multe decenii, obligat la t?cere.“ (Ionel Necula)

Un fast spectacol despre feminitate, moarte ?i alte teme eterne, ne ofer? de ast? dat? redutabilul eseist, istoric ?i critic literar Irina Petra?, despre care Marin Mincu scria c? este ?cel mai “b?rbat“ critic al nostru“. ?Demersul constituie o modalitate de a-?i apropia moartea, propria moarte, de a o studia sub lupa m?ritoare, de a o ?ine deliberat, zi de zi, ceas de ceas, al?turi, ?n imediata proximitate, pentru a te impulsiona s? fii c?t mai mult, c?t mai decis ?n spirit, pentru a te determina s? te investe?ti ?n toate cu ?ntreaga-?i fiin??, una dintre limitele c?reia e moartea-cea-cotidian?, pentru a te remodela, sim?ind atingerea botului mor?ii, pentru a recurge la travaliul dep??irii de sine prin crea?ie. A nu te obi?nui cu vecin?tatea mor?ii, obi?nuindu-te ?n acela?i timp, a realiza eficienta ei, adun?ndu-te, sporindu-?i eficien?a, a fi, ?n pofida con?tiin?ei tragice a finitudinii umane – iat? o piatr? de ?ncercare, iat? un examen major, la care au c?zut nu pu?ini. Cei ce-au rezistat constituie pentru Irina Petra? un fast obiect de studiu, care, fiind cercetat cu acribia unui colec?ionar, nelipsit de o redutabil? experien?? ?n domeniu, alc?tuiesc o galerie acoperit? cu oglinzi, ?n care, v?z?nd reflectat propriul univers, propriile spaime, frici, angoase, nelini?ti, autorul se supune, el ?nsu?i, din spirit de fair play, dar ?i dintr-un subtil, rafinat amestec de sado-masochism intelectual, unui examen: ?i va rezista co?ul pieptului? va ?ti sa r?spund?? dar s? reziste? Ei, mon?trii sacri… au rezistat, descriind modul ?n care se men?in pe muchia abisului, ?n care ?i-au v?zut propriul chip, contemplat de cineva…“ (Aura Christi)

Editorul, criticul ?i istoricul literar clujean Irina Petra? propune lectorilor un studiu despre locurile favorite din literatura rom?n? ?i cea universal?, paginile de teorie literar? oferind nu pu?ine repere asupra predilec?iilor clasicilor autohtoni de la Eminescu ?i Creang? p?n? la Norman Manea ?i Marta Petreu. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Biblioteca colarului“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne din programa colar. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.

Si intr-adevar Vlaicu-Voda intruneste toate cerintele unei drame menite sa ramana calitati literare si calitati dramatice. Autorul acestei drame e un adevarat poet care prin imagini noi si bogate prin cuvinte expresive stie sa zugraveasca oameni fapte locuri timpuri. Limba lui e o comoara pe care doar la Odobescu o mai intalnim imperecherea neologismelor cu arhaismele da o culoare delicata si in acelasi timp da putere de expresivitate frazei imperecherile acestea desigur le gasim si in Odobescu dar dl Davila a stiut sa le inmulteasca si sa le rafineze. Un patetism sincer firesc inalta parca si valoarea cuvintelor si a frazelor. Tiradele chiar cele mai lungi sunt cladite cu o arta de compozitie deplina cu o putere de convingere rara asa ca efectul lor e puternic inaltator. Emotia artistica cuprinde pe spectator si-l tine toata vremea cat aude vorbele intelepte/romanesti ale figurilor de pe scena. si pe urma sentintele cuminti neaose care sunt presarate aproape in fiecare replica. [...] Cu toate observatiile mai mult sau mai putin insemnate Vlaicu-Voda ramane o podoaba a literaturii noastre dramatice prin patetismul cald si comunicativ prin frumusetea limbii si a versurilor prin puterea de evocare a unei epoci framantate prin maiestria de amanunt cu care e construita prin efectele dramatice si prin patriotismul cald si cuminte ce transpira dintr-insa. Ca atare Vlaicu-Voda nu numai merita dar trebuie sa figureze totdeauna in repertoriul Teatrului National alaturi de dramele lui Alecsandri Caragiale Hasdeu si ale dlui Delavrancea – Liviu Rebreanu

Victor Hugo says, that "Africa will be the continent of the twentieth century." Already the nations are struggling to possess it. Stanley's explorations proved the majesty and efficacy of equipment and force amid these dusky peoples and through the awful mazes of the unknown. Empires watched with eager eye the progress of his last daring journey. Science and civilization stood ready to welcome its results. He comes to light again, having escaped ambush, flood, the wild beast and disease, and his revelations set the world aglow. He is greeted by kings, hailed by savants, and looked to by the colonizing nations as the future pioneer of political power and commercial enterprise in their behalf, as he has been the most redoubtable leader of adventure in the past. This miraculous journey of the dashing and intrepid explorer, completed against obstacles which all believed to be insurmountable, safely ended after opinion had given him up as dead, together with its bearings on the fortunes of those nations who are casting anew the chart of Africa, and upon the native peoples who are to be revolutionized or exterminated by the last grand surges of progress, all these render a volume dedicated to travel and discovery, especially in the realm of "The Dark Continent," surprisingly agreeable and useful at this time. How like enchantment is the story of that revelation which the New America furnished the Old World! What a spirit of inquiry and exploit it opened! How un-precedented and startling, adventure of every kind became! What thrilling vol-umes tell of the hardships of daring navigators or of the perils of brave and dash-ing landsmen! Later on, who fails to read with the keenest emotion of those dan-gers, trials and escapes which enveloped the intrepid searchers after the icy secrets of the Poles, or confronted those who would unfold the tale of the older civiliza-tions and of the ocean’s island spaces.Though the directions of pioneering enterprise change, yet more and more man searches for the new. To follow him, is to write of the wonderful. Again, to follow him is to read of the surprising and the thrilling. No prior history of discovery has ever exceeded in vigorous entertainment and startling interest that which centers in “The Dark Continent” and has for its most distinguished hero, Henry M. Stan-ley. His coming and going in the untrodden and hostile wilds of Africa, now to rescue the stranded pioneers of other nationalities, now to explore the unknown waters of a mighty and unique system, now to teach cannibal tribes respect for decency and law, and now to map for the first time with any degree of accuracy, the limits of new dynasties, make up a volume of surpassing moment and peculiar fascination.All the world now turns to Africa as the scene of those adventures which pos-sess such a weird and startling interest for readers of every class, and which invite to heroic exertion on the part of pioneers. It is the one dark, mysterious spot, strangely made up of massive mountains, lofty and extended plateaus, salt and sandy deserts, immense fertile stretches, climates of death and balm, spacious lakes, gigantic rivers, dense forests, numerous, grotesque and savage peoples, and an animal life of fierce mien, enormous strength and endless variety. It is the country of the marvelous, yet none of its marvels exceed its realities.And each exploration, each pioneering exploit, each history of adventure into its mysterious depths, but intensifies the world’s view of it and enhances human interest in it, for it is there the civilized nations are soon to set metes and bounds to their grandest acquisitions—perhaps in peace, perhaps in war. It is there that white colonization shall try its boldest problems. It is there that Christianity shall engage in one of its hardest contests.

Iubite cititor. Multe prostii vei citit, de cnd eti. Citete, rogute, i aceste i pe undei vedea c nui vin la socoteal, ia pana n mn i d i tu altceva mai bun la iveal, cci eu atta mam priceput i atta am fcut." Autorul

Franta avu multi fabulisti nici unul insa nu ajunse pe La Fontaine si sa va spun eu pentru ce? Pentru ca fabula nu sufera secatura si umplutura; ea cere pe langa talent o armonie un stil simplu; ea e datoare sa spuna numai ce trebuie nici o silaba mai mult. Si cine avea mai multa armonie decat Donici! In bordei ca si in palat fabulele lui sunt citite si intelese. – Costache Negruzzi