Iubire ?n singur?tate. Care va fi pedeapsa unei mame care, urm?ndu-?i pasiunile nebune, ??i neglijeaz? fiul? Jon ?i mama sa, Vibeke, tr?iesc ?ntr-o mic? localitate norvegian?, cu nop?i lungi ?i reci, care-i aduc copilului groaznice co?maruri ?i-i alimenteaz? femeii fantasmele erotice. Urm?ndu-?i setea de iubire, Vibeke ignor? dragostea propriului fiu, care va ajunge s? r?t?ceasc?, la propriu ?i la figurat prin gerurile Norvegiei. O poveste cu suspans, despre compromis, singur?tate ?i nevoia puternic? de iubire.

n Ferma, tnrul Daniel primete pe neateptate o vizit de la mama sa, Tilde, care i spune, cu o for de convingere i o coeren tulburtoare, o istorie ntunecat a regiunii rurale din Suedia n care se retrsese de cteva luni mpreun cu soul ei. n povestea aceasta se amestec abuzul sexual, conspiraia i crima, iar Daniel este avertizat c, dac refuz s-o cread, propria lui mam n-o s l mai considere fiul ei. Pe de alt parte, un telefon primit de la tatl lui l informeaz pe Daniel c Tilde a suferit o cdere nervoas i povestea ei e rodul unei imaginaii paranoide. Care este adevrul Tnrul va trebui s cltoreasc pn la ferm n cutarea unor rspunsuri de care acum depinde chiar viaa mamei sale.

O poveste de dragoste se înfirip? între un soldat ?i o tân?r? turist?, într?un ora? de pe litoralul albanez. Numai c? nimic nu este ceea ce pare în acest minunat decor estival. Pe fundalul ruinelor unui teatru antic, regimul comunist monteaz? o înscenare grotesc? pentru a??i ?ine sub teroare propriul popor, iar protagoni?tii devin, cu sau f?r? voia lor, actori.

Bir ?ocu?un, ya?ad??? ?ehirden k?rsalda ya?ayan babaannesinin yan?nda gidip yaz tatilini ge?irirken ya?ad??? maceray? anlat?r Tokat??. 85 ya??ndaki babaannesinin dikti?i a?a?larla nas?l ya?ama ba?land???n?, kendi kedine eme?iyle nas?l ayakta kald???n? anlatan, ?ocuklar?n aya??n? yere bast?racak ger?ekli?in romand?r. Tokat?? karakteriyle g?revi k?tüye kullanman?n sonu?lar?n? ya?ayarak g?ren Bar?? bir atla ve ba? bek?isi k?z arkada??yla ge?irdikleri unutulmaz bir yaz maceras?n?n yan?nda bilgiye ula?may?, bilimselli?i ara?t?rma sonunda ??renen ?ocuklar?n ?yküsüdür Tokat??. ?AM KARDE?L??? ? Nisan sonlar?yd?. Hava ?oktan ?s?nm??, b?rtü b?cek hareketlenmi?ti. Toprakta bin bir tohum canlanm??, yeryüzünü ye?ile boyam??t?. Bademler, ?eftaliler, elma a?a?lar?, bütün do?a tomurcuk patlamas?yla ba? d?ndürücü bir güzelli?e bürünmü?tü. A?a?lar duva??n? takm?? gelin gibiydi. 23 Nisan co?kusu bütün ?ocuklar?n i?indeydi. Okullarda bayraklar, fenerler, ?e?it ?e?it el i?i süslemeler okul pencerelerinde ?ocuklara, gen?lere; hatta bütün ulusa k?van?la bak?yordu. Zil ?ald?. ?ocuklar ko?ullanm?? zil sesiyle bah?eyi bo?alt?p s?n?flara girdi. ?ocuklar?n sesleriyle yank?lanan bo?luk, ayak izlerini ta??yan bah?e, d??ar?da kald?. S?n?fa giren ??retmen: —?ocuklar, size güzel bir haberim var, Pamukkale’ye bir gezi yapaca??z, dedi. S?n?ftaki bütün ??renciler bir a??zdan: —Oley! diye sevin? ???l??? att?lar. Planlama ve haz?rl?klar yap?ld?. Yola ??k?ld?. May?s ay?n?n ilk haftas?yd?. Otobüs Antalya’dan ??k?p yükseklere do?ru yol ald?k?a, ?ocuklar havan?n serinledi?ini fark ettiler. ?? ?Denizli’ye girmeden mola verip piknik yapmak istiyorlard?. Her ?ocu?un geziden beklentileri ayr? ayr?yd?. Kimi ?i?eklerin i?inde oyunlar kuracakt?. Kimi a?a?lara t?rmanacakt?. Kimi de belgesellerde g?rdü?ü canl?larla kar??la?abileceklerini hayal ediyordu. ?imdilik onlara d?rt duvarl? s?n?ftan ??kmak bile yetmi?ti. ??? Otobüs, derin bir vadide bir süre ilerledikten sonra ?ay?r? ?imeni bol, ho? bir düzlükte durdu. ??retmen kap? a??lmadan gerekli uyar?lar? yapt?. Kap? a??ld?. ?ocuklar s?rayla indiler. Hava s?cakt?. Ku?lar?n, b?rtü b?ceklerin güzel sesleri bitmeyen bir ?ark? gibiydi. Yaban ?ilekleri, b??ürtlenler, al??lar, da? elmas?, ku?burnular hepsi ama hepsi ?i?eklerini ?oktan a?m??, yapraklar? tomurcuklanm??t?. ??? ?ocuklar, ?imenin yumu?akl???n? hissedince, ko?maktan kendini alam?yordu. K?zlar ?i?ekten ba?lar?na ta? yap?yor, ar?lar o ?i?ekten ?tekine u?u?urken, onlarla yar???rcas?na hoplay?p z?pl?yorlard?. ??? Bar??, g?züne kestirdi?i bir ?am a?ac?na y?nelip t?rmanmaya ba?lad?. Bar??’? g?ren ?ocuklar ??retmene g?sterdiler. ??retmen ?am a?ac?na bakt?: HAL?L ERDEM ? 1961 Dirmil-Burdur do?umlu. Gazi ?niversitesi E?itim Fakültesi S?n?f ??retmenli?ini bitirdi. Türk?e B?lümünde lisans tamamlad?. Kar Ayd?nl??????????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Dirmil ?mürcüsü (Roman)?????? Fam Yay?nlar?2006- 2014 Goca Meryem????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Tokat?????????????????????? (?ocuk Roman?) Kendi Yay?n? 2013 Teke Y?resi Halk ?nan?lar? (Ara?t?rma - inceleme) Kendi Yay?n? 2008 Karacao?lan Gelene?inde Dirmil Güzellemeleri ve ?yküler (Ara?t?rma inceleme) 2011 Alter Yay. Gece Mavisinde A?k???? (?iir)?????? Kendi Yay?n? 1998 Ve Al???ld? ?lüme?????????? (?iir )????? Temmuz Yay?nlar? 1990 Kardan Adam??????? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n? 1998 I??k Avc?lar???????????? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n?) 2013 ??pten ??rendi?im Hayat?? ?ocuk Kitab?????????????? 2015 G?l Hikayeleri?????????? (?ykü)???????????????????????????????????? 2015 ? ?iir ve yaz?lar?n? Bah?e, Mavi Umut, Bahar, ?al?, ??retmen Dünyas?, Dirmil, Noktam, Bezuvar, süje, Kar dergilerinde yay?nlad?. Beykonak E?itim ve Kültür Vakf? Yirce ?iir Yar??mas?nda. Ne-Var Yok ?iiriyle Birincilik ald?.(2004) Resim ?al??malar?n? da yürüten Halil ERDEM 3 ki?isel, 25 karma resim sergi etkinli?inde bulundu.

Russo ni se dovedeste… in aceasta opera mai renumita a lui, posesorul unui ?simt muzical?, pe care, in acelasi fel si cu aceleasi caracteristici, proza romaneasca nu-l manifestase mai inainte… Multimea conjunctiei ?si? in Cantarea Romaniei lucreaza ca un ?legatto? muzical, menit sa elimine articulatia logica si oarecum spatiala a propozitiilor si sa sublinieze continuitatea lor metodica. Nimeni mai mult ca Russo n-a folosit in proza noastra acest vechi ?si? biblic, procedeu magic si incantatoriu…“ – Tudor Vianu

Cu privire la G. Toprceanu se constat dou atitudini n sfera unei consideraii generale. Unii l preuiesc ca pe un poet mare alii ca pe un poet minor. Cea dinti opinie este greu de susinut. ns n starea poeziei de azi cnd adesea lipsete scriitorului ndreptirea nsi de a scrie expresia minor“ poate s fie ru interpretat. S spunem dar c Toprceanu e socotit ca un poet al universului mic. Dar unde se afl adevrata poezie Orict ncntare ne-ar produce Parodiile originale spiritul nostru critic ntmpin greutate s gseasc alt merit dect acela de observaie i virtuozitate n nite compuneri al cror punct de plecare este n poezia altora. O parodie este n definitiv o pasti exagerat ca spre a-i gsi iertarea n recunoaterea imitrii. Toprceanu nsui le numea pagini modeste de critic literar n pilde“. Totui se poate observa la el acel fenomen de uitare n model care e chiar semnul clasicei inspiraii...“ – G. Calinescu Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent

Cel ce a scris aceast?? c??rticic?? ?i al c??rui nume s-a tot pitit p?n?? acuma sub modestul titlul de Culeg??torul tipograf p?n?? c?nd ?n sf?r?it meritele sale literare de to?i recunoscute ne-au f??cut s??-l silim acum pentru ?nt?ia?i dat?? a se da ?n vileagul publicit???ii cel ce a scris aceast?? c??rticic?? zic mi-a f??cut onoarea ?i pl??cerea de a m?? consulta adesea asupra alegerii faptelor pe care voia s?? le povesteasc?? ?ntr-?nsa. I-a dat ?n minte d-lui P. Ispirescu bunul g?nd de a l??muri pe cei din cititori rom?ni care nu sunt tocmai c??rtutari ad?nci asupra unei mul?imi de nume de cuvinte ?i de zic??tori str??ine pe cari ?n timpul de acum le ?ntrebuin?eaz?? mereu scriitorii no?tri prin gazete ?i prin felurite c??r?i. [...] Apoi pentru un a?a bun serviciu nu se cade oare s?? mul?umim domnului P. Ispirescu culeg??torul ?i scriitorul at?tor Basme Snoave ?i Zic??tori rom?ne?ti con?tiinciosul ?i merituosul lor editor? Ba z??u foarte mult ?i eu unul m?? simt acum fericit c?? mi-a dat ?nsu?i prilejul de a-i aduce prin aceste r?nduri cel dint?i prinos de mul?umire. Sunt ?ncredin?at c?? ?n urm??-mi are s?? se adune gloat?? mare. A. I. ODOBESCU

A brand new sixpence fresh from the Mint! How it sparkled and glittered in the dancing sunlight! Such a treasure for a small girl to possess! But then, on the other hand, what a heavy responsibility!??All day long it had been burning a hole in her pocket, and as for learning lessons, not an idea would enter her head. Everything went in at one ear and out of the other, as Miss Primmer sternly remarked when Nellie could not say her poetry. But, indeed, Nellie did try hard to learn her lessons; she squeezed her eyes together as tightly as possible, though how shutting her eyes was to prevent the lessons from coming out of her ears was not very clear. ??"But I must learn them now," she sighed, "or Miss Primmer will keep me in tomorrow, and I shan't be able to go out with Nursie and Reggie to spend my sixpence. Oh dear! I wish I could learn my poetry and keep it in, I guess I'd better get a bit of cotton wool to put in my ears and then it can't come out. There, now!

All the other children who knew her thought Maggie a wonderfully fortunate little girl. She was sometimes spoken about as the "Little Princess of Tower Hill," for Tower Hill was the name of her father's place, and Maggie was his only child. ??The children in the village close by spoke of her with great respect, and looked at her with a good deal of longing and also no slight degree of envy, for while they had to run about in darned and shabby frocks, Maggie could wear the gayest and daintiest little dresses, and while they had to trudge sometimes even on little bare feet, Maggie could sit by her mother's side and be carried rapidly over the ground in a most delicious and luxurious carriage, or, better still, she might ride on her white pony Snowball, followed by a groom. The poor children envied Maggie, and admired her vastly, and the children of those people who, compared to Sir John Ascot, Maggie's father, might be considered neither rich nor poor, also thought her one of the most fortunate little girls in existence. Mag-gie was nearly eight years old, and from her very earliest days there had been a great fuss made about her. At the time of her birth bonfires had been lit, and oxen killed and roasted whole to be given away to the poor people, and Sir John and Lady Ascot did not seem at all disappointed at their baby being a girl instead of a son and heir to the old title and the fine old place. ??There was a most extraordinary fuss made over Maggie while she was a baby; her mother was never tired of visiting her grand nurseries and watching her as she lay asleep, or smiling at her and kissing her when she opened her big, bright blue eyes.

"Hast thou seen that lordly castle,?That castle by the sea??Golden and red above it?The clouds float gorgeously." ??Do you remember Gratian—Gratian Conyfer, the godson of the four winds, the boy who lived at the old farmhouse up among the moors, where these strange beautiful sisters used to meet? Do you remember how full of fancies and stories Gratian's little head was, and how sometimes he put them into words to please Fergus, the lame child he loved so much? ??The story I am now going to tell you is one of these. I think it was their favourite one. I can not say that it is in the very words in which Gratian used to tell it, for it was not till long, long after those boyish days that it came to be written down. But all the same it is his story. About Author: Mary Louisa Molesworth, née Stewart (1839 – 1921) was an English writer of children's stories who wrote for children under the name of Mrs Molesworth. Her first novels, for adult readers, Lover and Husband (1869) to Cicely (1874), appeared under the pseudonym of Ennis Graham. She was born in Rotterdam, a daughter of Charles Augustus Stewart (1809–1873) who later became a rich merchant in Manchester and his wife Agnes Janet Wilson (1810–1883). Mary had three brothers and two sisters. She was educated in Great Britain and Switzerland: much of her girlhood was spent in Manchester. In 1861 she married Major R. Molesworth, nephew of Viscount Molesworth; they legally separated in 1879. Mrs Molesworth is best known as a writer of books for the young, such as Tell Me a Story (1875), Carrots (1876), The Cuckoo Clock (1877), The Tapestry Room (1879), and A Christmas Child (1880). She has been called "the Jane Austen of the nursery," while The Carved Lions (1895) "is probably her masterpiece." In the judgement of Roger Lancelyn Green: Mary Louisa Molesworth typified late Victorian writing for girls. Aimed at girls too old for fairies and princesses but too young for Austen and the Brontes, books by Molesworth had their share of amusement, but they also had a good deal of moral instruction. The girls reading Molesworth would grow up to be mothers; thus, the books emphasized Victorian notions of duty and self-sacrifice. Typical of the time, her young child characters often use a lisping style, and words may be misspelt to represent children's speech—"jography" for geography, for instance.She took an interest in supernatural fiction. In 1888, she published a collection of supernatural tales under the title Four Ghost Stories, and in 1896 a similar collection of six tales under the title Uncanny Stories. In addition to those, her volume Studies and Stories includes a ghost story entitled "Old Gervais" and her Summer Stories for Boys and Girls includes "Not exactly a ghost story." A new edition of The Cuckoo Clock was published in 1914.

Una dintre cele mai intense poveti de dragoste despre adolesceni pe care le-am citit vreodat.“ – David Levithan De cnd se tie, elul lui Wren Gray a fost s-i mulumeasc prinii. Lucru care nu a deranjat-o, dimpotriv. Acum ns a mplinit 18 ani i simte nevoia s-i mplineasc propriile dorine... doar c nu prea tie care sunt. n schimb, Charlie Parker tie exact care e dorina sa cea mai mare. Charlie e un biat blnd cu un trecut dureros – i a iubit-o pe Wren de cnd a vzut-o prima dat. Dar o fat ca Wren nu s-ar ndrgosti niciodat de un tip ca el. i totui... unele lucruri sunt scrise n stele. Romantic, senzual i att de adevrat – o poveste de neuitat despre prima iubire de la una dintre cele mai bune autoare de adult fiction ale momentului. O poveste de dragoste n acelai timp delicat i plin de pasiune.“ – Kirkus Reviews Relaia dintre personajele lui Lauren Myracle e bazat pe dragoste, respect i ncredere.“ – Publishers Weekly Lauren Myracle mbin tandreea cu erotismul.“ – School Library Journal Miercuri, Charlie trecuse prin ultima zi de coal ca i cnd s-ar fi aflat ntr-o negur. Toi ceilali erau entuziasmai la gndul c vara ncepea n mod oficial, ns Charlie nu-i dorea s vin vacana. El i-o dorea pe Wren. ns, dac nu avea de gnd s prind curaj i s acioneze – de pild, s poarte o conversaie mai lung de cinci cuvinte cu ea, n numele lui Dumnezeu! –, era sortit eecului. Wren urma s-i vad de drumul ei imediat dup ceremonia de absolvire de smbt i exista posibilitatea ca Charlie s nu o mai vad niciodat.“

Maestrul Benedict Blackthorn, membru de vaz? al Breslei Spi?erilor, este pe cale s? descopere cea mai de seam? re?et? a tuturor timpurilor: cea prin care se ob?ine Focul Arhanghelului – puterea suprem? pe P?m?nt. Pe urmele lui se afl? un coleg de breasl?, care vrea s? fure re?eta ?i s? foloseasc? Focul pentru ?nl?turarea regelui Carol de pe tronul Angliei. C?nd Maestrul Benedict simte c? este ?n pericol de moarte, ?i ?ncredin?eaz? ucenicului s?u Christopher Rowe misiunea de a salva re?eta ?i, totodat?, via?a ?i tronul lui Carol, precum ?i soarta Angliei. ?Un debut spectaculos. “- Kirkus Reviews ?Magie, aventur? ?i multe chestii care explodeaz? – ador cartea asta! “- Eoin Colfer ?Kevin Sands a creat un erou ambi?ios, inimos ?i plin de umor ?n Christopher Rowe, ucenicul spi?erului. Aceast? aventur? palpitant? v? va captiva. “- Ingrid Law ??ns? re?etele noi nu pic? din cer. Trebuie s? le descoperi. Asta cere zile, luni, chiar ani ?ntregi de munc? grea. ?i cost? o avere: ingredientele, instrumentele, c?rbunele pentru ?ntre?inut focul, ghea?a pentru r?cit. Mai presus de toate, era primejdios. Focuri p?rjolitoare. Metale topite. Elixiruri care miroseau dulceag, dar care ??i devorau m?runtaiele. Tincturi care p?reau inofensive, ca apa, dar emanau vapori invizibili. La fiecare experiment nou, ??i primejduiai via?a. A?adar, o re?et? care func?iona era mai pre?ioas? dec?t aurul." ?Debutantul Sands a scris o poveste incitant? despre alchimie ?i secrete ad?nc ?ngropate. Kevin Sands alterneaz? abil p?r?ile mai ?ntunecate ale romanului cu momente de umor ?i destindere, ad?ug?nd detalii picante ?n descrierea personajelor ?i a contextului istoric. To?i cei interesa?i de chimie, istorie, puzzle-uri complicate ar trebui s? citeasc? romanul. “- Publishers Weekly

Al treilea volum al seriei Clubul fetelor dependente de ciocolat? ?nc? o poveste delicioas? din seria Clubul fetelor dependente de ciocolat?, al?turi de Pasiunea lui Cherry ?i Cuf?rul lui Skye. Summer s-a visat dintotdeauna dansatoare ?i, c?nd apare un loc la ?coala de balet, ?i-l dore?te dureros de tare. Gimnaziul se termin? ?i ?ncepe vacan?a dar, spre deosebire de geam?na Skye ?i de celelalte surori, Summer nu are timp de petreceri pe plaj?. Audi?ia devine noua ei obsesie, iar lucrurile ?ncep s? scape grav de sub control... Cu c?t ?ncearc? mai mult s? ating? perfec?iunea, cu at?t se pierde mai tare. Va realiza Summer – cu ajutorul b?iatului care vrea s?-i fie mai mult dec?t prieten – c? visurile vin ?n tot felul de forme ?i m?rimi? ?Emo?ionant, tandru, de neuitat.“ – The Guardian ?Fiica mea era o cititoare foarte selectiv?, a?a c? am vrut s? scriu c?r?i pe care s? nu le lase din m?n?, pove?ti care s? o fac? s? viseze, s?-?i pun? ?ntreb?ri, s? mediteze ?i – de ce nu? – s? ?n?eleag? mai bine via?a.“ – Cathy Cassidy ?Sora mea ro?e?te p?n? ?n albul ochilor ?i pare c? ?i-a pierdut cu des?v?r?ire darul vorbirii. (...) Apoi r?de cu gura p?n? la urechi, iar Finch ?i ?ntoarce un z?mbet la fel de luminos. ?n clipa ?n care noi celelalte sim?im miros de ars, e greu de spus dac? acesta vine de la privirile lor electrizate, ori de la fierul de c?lcat pe care Skye l-a abandonat pe unul dintre cele mai bune furouri vintage ale ei.“

Paris, iulie 1942: Sarah, o feti?? evreic? ?n v?rst? de zece ani, este arestat? ?n toiul nop?ii, ?mpreun? cu p?rin?ii ei, de poli?ia francez?, dar nu ?nainte de a-?i ?ncuia fratele ?n ascunz?toarea lor secret?, convins? fiind c? se va ?ntoarce dup? numai c?teva ore pentru a-l elibera.Paris, mai 2002: Julia, o jurnalist? american?, stabilit? de mul?i ani la Paris ?i m?ritat? cu un francez, trebuie s? scrie un articol despre razia de la Vel’ d’Hiv, cu ocazia comemor?rii a ?aizeci de ani de la acest eveniment de trist? amintire ?n istoria Fran?ei. ?n timpul investiga?iei sale, Julia descoper? ?nt?mpl?tor o serie de secrete de familie ad?nc ?ngropate, care o leag? de Sarah, ?i simte nevoia de a reconstitui destinul tragic al fetei. Pe m?sur? ce se ad?nce?te ?n trecutul ei, lucrurile pe care le afl? o tulbur? ?i o fac s?-?i pun? ?ntreb?ri cu privire la propria existen??.Se numea Sarah este povestea ?nduio??toare a dou? familii unite de un secret teribil, dar ?i o tulbur?toare pagin? de istorie: Tatiana de Rosnay descrie un episod real din Fran?a aflat? sub ocupa?ie ?i rupe t?cerea care ?nconjoar? un subiect dureros, uneori chiar tabu, din istoria francezilor.

Dup? confruntarea cu sinistrul Clan al Umbrelor, Inim? de Foc a devenit r?zboinic al Clanului Tunetului. Dar pericolul p?nde?te din ?ntunericul p?durii, iar du?manii s-ar putea afla chiar mai aproape dec?t ??i ?nchipuie el. Odat? cu venirea iernii, pisicile din Clanul R?ului ?ncep s? se ?ngrijoreze din pricina hranei, iar Clanul V?ntului e sl?bit ?i ?n exil. Boala, accidentele ?i intrigile amenin?? tab?ra Clanului Tunetului. Va reu?i Inim? de Foc s? ??i salveze prietenii??O carte plin? de suspans, pentru to?i cei care se ?ntreab? ce visuri de grandoare nutre?te mot?nelul de pe pre?ul de la u??.“ Publishers Weekly?Dup? ce cite?ti Pisicile r?zboinice, nu mai ai ?ncredere nici m?car ?n Motanul ?nc?l?at.“ Kirkus Reviews

Pe drumurile foarte lungi ale acestui pustiu asurzitor ai s? vezi, daca e?ti norocos, ?ntrup?ri sfinte precum ?i ademenitoare c?deri ?n p?cat.Unde-i cel mai ?mpov?r?tor dintre ele, ca s?-l po?i recunoa?te? Cel f?cut ?n nemernicie cu trupul sau ?ns??i tr?darea? Poate fi Iuda iertat, dac? toate prin c?in?? se iart?. ?mi spui c? speran?a-i l?sat? chiar pentru to?i?

Ce-ai face dac? propria ta sor? ar disp?rea ?ntr-o bun? zi f?r? urm??C?nd afl? c? sora ei mai mic? a disp?rut, Beatrice Hemming se ?ntoarce cu primul avion acas?, la Londra. ?n scurt? vreme, Tess este g?sit? moart?, aparent o sinucidere, iar poli?ia ?nchide dosarul. Convins? c? sora ei nu s-ar fi sinucis niciodat?, Beatrice se mut? ?n apartamentul lui Tess ?i p?trunde tot mai ad?nc ?n via?a ?i ?n secretele acesteia, ?n ?ncercarea de a-l descoperi singur? pe criminal. Pe urmele lui Tess, Beatrice afl? despre rela?ia ei ascuns?, despre participarea ei la un experiment medical, dar se afund? tot mai mult ?ntr-o ?ntunecat? camer? a oglinzilor, plin? de revela?ii tulbur?toare.C?ut?nd cu disperare adev?rul despre moartea surorii ei, va reu?i oare s? se redescopere pe sine?

ntr-un orfelinat din Oslo, un biat n vrst de doisprezece ani, pe nume Olav, provoac haos. Agnes Vestavik, directoarea sever a instituiei, vede ceva nspimntator n ochii biatului: o ur neostoit.Cnd Vestavik este gsit moart n biroul su, njunghiat n spate cu un banal cuit de buctrie, iar Olav e de negsit, cazul ajunge n minile rebelei poliiste Hanne Wilhelmsen, recent promovat n funcia de inspector-sef n cadrul Poliiei din Oslo.Este Olav un criminal sau doar o victimi, pentru a rezolva acest caz, va putea Hanne s nvee s aib ncredere n ceilali, nu doar n propriile instincte"Hanne Wilhelmsen e un Sherlock Holmes modern." - Booklist"E o serie care cere s fie citit, i cu ct mai repede, cu att mai bine." – Bookreporter"Dac vrei s v familiarizai cu genul crime scandinav, romanul lui Anne Holt e ghidul perfect." - Kirkus ReviewsLa Editura Trei, de aceeai autoare, au aprut: n spatele norilor ntunecai, Fericii cei nsetai, Zeia oarb, Doamna preedint, Eroare judiciar, Aa ceva nu se ntmpl niciodat.

Martie 1997. O t?n?r? femeie e g?sit? moart? ?n spatele unui bar din or??elul Carter Crossing, Mississippi, nu departe de o mare baz? militar?. Criminalul este un localnic sau un soldat? Maiorul Jack Reacher din poli?ia militar? prime?te misiunea de a supraveghea, sub acoperire, activitatea poli?iei locale. Folosindu-?i intui?ia ?nn?scut?, dar ?i abilit??ile dob?ndite ?n lunga sa experien?? ca militar, maiorul pune cap la cap indiciile, descoperind o conspira?ie a t?cerii ce pare s? urce p?n? la cel mai ?nalt nivel. Prins ?ntre datoria militar? ?i dorin?a de a face dreptate, Jack Reacher ??i risc? viitorul profesional pentru aflarea adev?rului. Iar farmecele ?erifului Elizabeth Deveraux, o femeie uimitor de frumoas?, fost ofi?er ?n infanteria marin?, nu fac dec?t s?-i complice sarcina.?Jack Reacher i-ar putea bate pe Bond, Dirty Harry, Jason Bourne ?i Ethan Hunt cu ambele m?ini legate la spate. Apoi, s-ar culca cu iubitele lor, c?te dou? deodat?, ?nainte de a p?r?si ora?ul cu ultimul autobuz.“ – The Sun?Cea mai bun? carte a lui Child de p?n? acum… Reacher este deopotriv? un mare lupt?tor ?i un g?nditor, deopotriv? Schwarzenegger ?i Socrate. Crezul s?u va fi ?ntotdeauna ?make love and war?.“ – The Independent ?Jack Reacher ?i-a c??tigat de mult un loc de seam? ?n panteonul eroilor americani formidabili…“ – The New York TimesC?r?ile lui Lee Child sunt traduse ?n 40 de limbi, ?n aproape 100 de ??ri ale lumii.

LUIS AGUIRRE had been living in Gibraltar for about a month. He had arrived with the intention of sailing at once upon a vessel bound for Oceanica, where he was to assume his post as a consul to Australia. It was the first important voyage of his diplomatic career. Up to that time he had served in Madrid, in the offices of the Ministry, or in various consulates of southern France, elegant summery places where for half the year life was a continuous holiday. ??THE SON of a family that had been dedicated to diplomacy by tradition, he enjoyed the protection of influential persons. His parents were dead, but he was helped by his relatives and the prestige of a name that for a century had figured in the archives of the nation. Consul at the age of twenty-five, he was about to set sail with the illusions of a student who goes out into the world for the first time, feeling that all previous trips have been insignificant. ? AUTOR: Vicente Blasco Ibanez nacio el 29 de enero de 1867 en Valencia (Espana). Era hijo de Ramona Ibanez y del comerciante Gaspar Blanco. Estudio Derecho en la Universidad de Valencia. Participo en la politica uniendose al Partido Republicano". En 1894 fundo el periodico El pueblo. En el ano 1896, fue detenido y condenado a varios meses de prision. En 1889 contrajo matrimonio con Maria Blasco del Cacho, hija del magistrado Rafael Blasco y Moreno. Cuando subio al poder Canovas del Castillo, el escritor se exilio brevemente en la ciudad de Paris. Fue un autor vinculado en muchos aspectos al naturalismo frances. Por otra parte, la explicita intencion politicosocial de algunas de las novelas de Blasco Ibanez, aunada al escaso bagaje intelectual del autor, lo mantuvo alejado de los representantes de la Generacion del 98. Murio el 28 de enero de 1928 en Menton (Francia)a los 60 anos. Entre sus titulos destacan: "Arroz y Tartana" (1894), "La Barraca" (1898), "Entre Naranjos (1900), "Canas y Barro" (1902), "La Horda" (1905), "Sangre y Arena" (1908) o "Los Cuatro Jinetes Del Apocalipsis" (1916).

Recuerdo que en cierta ocasión tuve en mis manos un ejemplar de la Gaceta Imperial de Pekín, y al revolver sus finas hojas de papel de arroz, entre las apretadas columnas de misteriosos caracteres, sólo encontré dos anuncios comprensibles por sus grabados: el que llaman vulgarmente tío del bacalao, ó sea el marinero que lleva á sus espaldas un enorme pez, pregonando las excelencias de la Emulsión Scott, y una botella de largo cuello con la etiqueta ?Vichy-?tat?. Pocas empresas en el mundo habrán hecho la propaganda que la Compa?ía Arrendataria de las aguas de Vichy. Circulan por las calles de la peque?a y elegante ciudad francesa los pesados carromatos cargados de cajones, camino de la estación del ferrocarril. Marchan las botellas alineadas en apretadas filas al salir de Vichy, para luego esparcirse como una esperanza de salud. ?Adonde van?... ? ?AUTOR: Vicente Blasco Ibanez nacio el 29 de enero de 1867 en Valencia (Espana). Era hijo de Ramona Ibanez y del comerciante Gaspar Blanco. Estudio Derecho en la Universidad de Valencia. Participo en la politica uniendose al Partido Republicano". En 1894 fundo el periodico El pueblo. En el ano 1896, fue detenido y condenado a varios meses de prision. En 1889 contrajo matrimonio con Maria Blasco del Cacho, hija del magistrado Rafael Blasco y Moreno. Cuando subio al poder Canovas del Castillo, el escritor se exilio brevemente en la ciudad de Paris. Fue un autor vinculado en muchos aspectos al naturalismo frances. Por otra parte, la explicita intencion politicosocial de algunas de las novelas de Blasco Ibanez, aunada al escaso bagaje intelectual del autor, lo mantuvo alejado de los representantes de la Generacion del 98. Murio el 28 de enero de 1928 en Menton (Francia)a los 60 anos. Entre sus titulos destacan: "Arroz y Tartana" (1894), "La Barraca" (1898), "Entre Naranjos (1900), "Canas y Barro" (1902), "La Horda" (1905), "Sangre y Arena" (1908) o "Los Cuatro Jinetes Del Apocalipsis" (1916).