Pe Nicolae Breban l-am citit, din primul an de facultate, a?a cum i-am citit pe marii scriitori: de la primul la ultimul titlu. ?n cazul s?u, mai mult poate dec?t ?n al oric?rui alt romancier postbelic, acest exerci?iu de fidelitate este obligatoriu. Romanele sale nu sunt indiferente unul fa?? de altul, ci comunic?, toate, ?ntre ele, alc?tuind un sistem omogen, ?n care fiecare pies? este necesar? ?i contribuie la armonia ?ntregului. De altfel, Breban a avut ?nc? de la primele c?r?i ambi?ia operei monumentale, displ?c?ndu-i fragmentarismul ?i proiectele care ?ncep ambi?ios, dar sucomba levantin. Romanele care au ap?rut p?n? ?n 1990, dup? care cititorii s?i fideli de p?n? atunci ?nc? mai suspin? nostalgic, ?n care marile sale teme sunt clar delimitate, reprezint? un reper nu doar pentru literatura rom?n? a ultimei jum?t??i de secol, ci ?i pentru opera ulterioara a scriitorului. C?r?ile publicate ?n ultimii dou?zeci ?i ceva de ani pierd mult dac? sunt citite ??n sine“, f?r? a fi raportate la ?ntregul operei brebaniene. Mai mult dec?t ?nainte, scriitorul a ?nceput s? se ?ntoarc? din ce ?n ce mai des la propriile crea?ii, s? le lege ?ntr-un silogism epic nu ?ntotdeauna facil de sesizat. Cine nu proiecteaz? ?ns? personajele, cazurile contorsionate, ac?iunile din ultimele ispr?vi epice ale autorului la vechile sale realiz?ri pierde imaginea de ansamblu, pierde poate chiar ?i ?calea de acces“ c?tre nucleul acestei opere majore. (Bogdan Cre?u).Ai o imens? ?tabl? de ?ah“, care se ?nt?mpl? s? fie lumea, manevrat? de dou? sisteme aparent antagonice (dar care se ?n?eleg foarte bine, fiindc? au fost de aceea?i parte a frontului ?n r?zboi), c?rora li se subsumeaz? unele subsisteme cu interese colaterale (cum a fost Lumea a treia sau alian?a ??rilor nealiniate). Dincolo de milioanele de mici episoade locale sau regionale care coloreaza jocul, unde se consuma nevroze f?r? num?r ?i mistific?ri extrem de sofisticate, dou? mize profunde r?m?n mereu pe tabl?, estompate ca relevan?? sau voit obscurizate, pentru a nu le vedea adversarul: planetarizarea surselor de energie ?i necesitatea cre?rii unui sistem inovator de control informa?ional, din care va ie?i, ?n cele din urm?, lumea Internetului de azi. Adic?, daca ne g?ndim bine, chiar cele dou? domenii ?n care comuni?tii au fost pu?i s? piard? partida, intr?nd apoi ?n colaps sistemic ?i ?n insolven??. Aminti?i-v? de ce se spunea dup? '89: c? Ceau?escu a fost mefient fa?? de computere. N-a fost singurul, din lumea comunista. Q.e.d. (?tefan Borbely)

M? numesc Gicu ?i sunt poli?ist. Mama crede c? a?a mi-a fost scris ?n marea carte a vie?ii, s? fiu poli?ist, ?i c?, de?i totul pare ?mpotriva mea, Dumnezeu are compasiune pentru mine ?i m? va ajuta. Sunt poli?ist la sec?ia 66 din Bucure?ti, la ordine public?. Acum sunt ?n ?nt?rziere la o ?nt?lnire conspirativ?. Eram decis s? nu m? las impresionat de ceea ce urma s? v?d.De la Universitate o iau pe jos. Ajung t?rziu la ?nt?lnire. Discu?iile introductive au durat mai mult dec?t ar fi fost necesar ?i pentru o clip? m-am ?ntrebat dac? nu era o ?nscenare, ?ns? am respins ideea.

Gndul c a fi putut-o sugruma pe sora mea mai mic, adormit n patul de sub mine i pe care o iubeam mai mult dect orice altceva pe lume. Nu o nebunie slbatic, ci una aproape n joac. O sugestie lene, somnoroas, maliioas, care prea s atepte acolo de mult vreme.“ Acolo, adic n pivnia ntunecoas a fiinei. Gnduri ceoase, impulsuri obscure, vinovii fr vin, acuzaii difuze. Inexplicabilul sau inavuabilul resimite ca reacie fireasc. Benign demonism infantil, dincolo de logic i de orice explicaie. i totul n caruselul Relaiei, cadrul obsedant al acestor istorii de via amar, pestri, derizorie. Relaii ntre prini i copii, surori i frai, bunici i nepoi, unchi, mtui, vecini. Cu avorturi, adultere, accidente, sinucideri, apendicite, bovarism, sex aiurea, decizii pripite de nunt i desprire. Gelozie ntre surori, ura fetiei fa de predicile mamei, Parkinson i Alzheimer, Toronto i Vancouver, baluri provinciale, paralizii, primele fantazri erotice ale vrstei nubile, rochia mamei, azilul, recuperri sentimentale dup jumtate de veac, apologia vieii neinhibate“, dar i rigorile inflexibile ale unui mediu intens irizat religios. Pe scurt, via. Mai precis: draga noastr via. Cea pe care adesea uitm s-o trim, necum s-o mai i gndim.

Azi tr?im o Miori?? r?sturnat?, lumea, ?gur? de rai“, transformat? ?ntr-o lume din ce ?n ce mai mercantil? ?i vanificant?, o lume a g?ndirii economice, cu omogenizarea, dispari?ia diferen?elor, omogenizarea sexelor, a binelui ?i a r?ului, a?a-zisul ?global village“; lumea virtual? care gole?te realitatea, pentru a o umple ?n loc cu ?emo?ii“ dozate de al?ii, ?n tentativa de colectivizare ?i dirijare a sentimentelor ?i g?ndirii oamenilor.Revolu?ia rom?n? a fost o revolu?ie a jertfei mioritice, a tinerilor care au opus r?ului piepturile goale, care a dat, ciudat rod, o societate a corup?iei morale: ea a fost contrapus? ?colhozului global“, at?t sub sensul colectivistic al colhozului comunist, c?t ?i al aceluia omologant, dup? o unic? m?sur?, al popoarelor ?i al valorilor.Cine va recrea punctele cardinale, utopia paradisului mioritic? Noul Ierusalim?Poate c? Miori?a, prin for?a ei spiritual?, ne va reda punctele cardinale ?i pe noi, cei r?t?ci?i de noi, nou? ?n?ine. Altfel, moartea Miori?ei, cea din urm? mioar?, ar fi moartea noastr? a tuturor.

Roman inspirat din istoria contemporan?, Puzzle realizeaz? o viziune cuprinz?toare a voca?iei rom?nilor de-a armoniza ?ntr-un mod necunoscut celorlalte ??ri europene (Constantin Noica) dou? mentalit??i istorice?te opuse: oriental? ?i occidental?. ?n centrul c?r?ii se afl? un singur personaj – profesorul pensionar Neghibaur – ?n jurul c?ruia se dispun faptele ?i oamenii ca pe un ecran al imagina?iei, observa?iei ?i experien?ei fostului dasc?l. Construc?ie dens? ?i insolit?, romanul se re?ine ?i prin deschiderea de amploare ?i de ad?ncime asupra mecanismelor ascunse ale reac?iilor suflete?ti individuale determinate de importantele schimb?ri sociale intervenite ?n via?a ??rii dup? Revolu?ia din Decembrie, 1989.

Cin? cu langustine, ap?rut ini?ial ?n anul 1987 (Editura Cartea Rom?neasc?), se constituie dintr-o suit? de schi?e ?i povestiri av?nd, ca numitor comun, spa?iul geografic al Peninsulei Iberice. Stilul prozelor este alert, cu nota?ii scurte, imprim?nd un ritm viu lecturii. Este o proz? care angajeaz? subtil interesul cititorului, provoc?ndu-l ?ntr-un registru discret la reflec?ie ?i coresponden?e de tr?iri. Povestirile iberice ar putea fi ?i un posibil vestibul de p?trundere ?n lumea uneori fabuloas? a celuilalt cap?t de orizont al Europei. Mihai Giugariu (n. 1929), este autorul unei literaturi beletristice variate, cu predilec?ie romane, proz? scurt?, dar ?i eseuri ?i traduceri. Din portofoliul activit??ii sale literare pot fi re?inute romanele: Condotierul, O vacan?? at?t de lung?, Magdalena, Spre sear?, C?l?uza, precum ?i volumul de eseuri M?rul lui Paris. Romanul Destine, editat ?n 1990 ?i reeditat ?n 2003 a fost distins (ex aequo) cu premiul pentru proz? din anul 1992 al Academiei Rom?ne.

Te voi lua totu?i cu mine, M?iastro… Te voi ascunde ?n inim?, ?n g?nd, ?n vis…. Te voi oglindi ?n treizeci ?i trei de chipuri – ?n marmor? alb?, sur? ?i neagr?, ?n bronz lustruit ca aurul, ?n aur ?nsu?i… Te voi sculpta ?n lumin?, dincolo de lut ?i carne, ??i voi face cu m?inile mele de ??ran din Gorj aripi ?nalte de piatr? sau metal, ?i cu ele te vei ?n?l?a ?i vei zbura ca ?i aci, str?b?t?nd P?m?ntul, de la un cap la altul… (?ncet de tot.) ?i vei c?nta… c?ntecul t?u… ?i al meu…O carte pentru copii antrenant?, pentru pu?tii de toate v?rstele.

Cu-acelea?i sentimente, ?n schimb, ?i autorii,Dac? le cade piesa, sus?in ca-s pro?ti actorii.Al.O. (P?storel) Teodoreanu (1894-1964)din poezia "Speech"?nt?lnirea surpriz?, dup? 50 de ani, dintre doi fo?ti prieteni, redeschide o ran?, pe care o credeau ?nchis?. Aceast? reg?sire are loc ?ntr-un spital, unde cei doi sunt interna?i ?i obliga?i s? ?mpart? aceea?i camer?. Sentimentele se transform? ?n urma evenimentelor care au loc.S?rb?torirea celor 26 de ani scur?i de la fuga din Rom?nia la via?a ref?cut? ?n occident este tulburat? de r?t?cirea fiului lor de 17 ani, Chris, cel mai t?n?r din familie. Acesta devine sub influen?a unui imam, musulman, care dore?te s? lupte ?n a?a-zisul stat islamic.?Iubirea este un lucru foarte mare“ scria o feti?? ?n jurnalul ei intim. Dar, c?teodat?, ea este at?t de mare, ?nc?t inima devine cheia fericirii, din calea c?reia trebuie eliminat? orice piedic?. Elibereaz? crima, oare, orice obstacol?Pater noster, rug?ciunea noastr? cea de toate zilele, poate deveni, pentru un renumit scriitor, baza succeselor sale. Reunind al?turi de el pe cei doi fii ai s?i, el organizeaz? mai multe afaceri, care se dovedesc rentabile. Interviul luat de o redactoare de la televiziune confirm? aceste succese… care se dovedesc c? nu erau cele mai literare.

Cavalerii Pardaillan - Vol. 1. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. Fran?a, 1553. Într-o ?ar? sfâ?iat? de r?zboaie civile nemiloase, Jeanne de Piennes ?i François, fiul cel mare al conetabilului de Montmorency, se c?s?toresc în secret, pentru a preîntâmpina opozi?ia familiilor lor, care se du?m?nesc. Tân?rul cuplu este curând nevoit s? se despart?, din cauza r?zboiului contra lui Carol Quintul. R?mas? singur?, Jeanne aduce pe lume o feti??, Loïse. Dar Henri, fratele lui François, este îndr?gostit la rândul lui de Jeanne ?i, înnebunit de gelozie, pune la cale o r?zbunare groaznic?.

THIS is the true story of Menie and Monnie and their two little dogs, Nip and Tup.Menie and Monnie are twins, and they live far away in the North, near the very edge.They are five years old. Menie is the boy, and Monnie is the girl. But you cannot tell which is Menie and which is Monnie,—not even if you look ever so hard at their pictures!That is because they dress alike.When they are a little way off even their own mother can't always tell. And if she can't, who canSometimes the twins almost get mixed up about it themselves. And then it is very hard to know which is Nip and which is Tup, because the little dogs are twins too.Nobody was surprised that the little dogs were twins, because dogs often are.But everybody in the whole village where Menie and Monnie live was simply astonished to see twin babies!They had never known of any before in their whole lives.Old Akla, the Angakok, or Medicine Man of the village, shook his head when he heard about them. He said, "Such a thing never happened here before. Seals and human beings never have twins! There's magic in this."The name of the twins' father was Kesshoo. If you say it fast it sounds just like a sneeze.Their mother's name was Koolee. Kesshoo and Koolee, and Menie and Monnie, and Nip and Tup, all live together in the cold Arctic winter in a little stone hut, called an "igloo."In the summer they live in a tent, which they call a "tupik." The winters are very long and cold, and what do you think! They have one night there that is four whole months long!For four long months, while we are having Thanksgiving, and Christmas, and even Lincoln's Birthday, the twins never once see the sun!

RUSSIAN FAIRY TALES"Illustrated 18 Short Fairy Tales for Children"1. The Magic Swan Geese2. The Tale of Tsar Saltan3. Emelya and the Pike4. The Frog Tsarevna5. Morozko6. Twelve Months7. Tsarevitch Ivan, the Firebird and the Gray Wolf8. Little Snow Girl (Snegurochka)9. The Snow Maiden (Snegurochka)10. Kolobok Dough-Boy11. Sadko12. Ruslan and Ludmila13. Golden Cockerel14. The Scarlet Flower15. The Humpbacked Little Pony16. The Tale of the Fisherman and the Golden Fish17. The Tale of the Dead (Sleeping) Princess and the Seven Knights18. Sister Alyonushka and brother Ivanushka

Eski Yunan’da, ?air Homeros’un yazd??? varsay?lan büyük bir destand?r. Bir ba?ka Homeros destan? olan ?deysseia ile birlikte, bat? edebiyat?n?n en eski ?rne?i ve tüm zamanlar?n en güzel ?iirlerinden say?l?r. Hem ?lyada hem de Oysseisa, Truva Sava?? ve bu sava?ta yer alan insanlarla ilgili s?ylenceleri dile getiren, ko?ukla yaz?lm?? destanlard?r. Tarih?iler Yunanistan’tandaki Akhalar ile Bat? Anadolu’da ya?am?? olan Truval?lar aras?ndaki bu sava??n yakla??k I.O. 1199’da ge?ti?i g?rü?ündedir. Akhalar’?n Truva’y? ku?atmalar?n?n ise 10 y?l sürdü?ü san?lmaktad?r. Bu konuda o kadar ?ok ?ykü ve s?ylence vard?r ki, hangisinin ger?ek hangisinin uydurma oldu?unu bilme olana?? yoktur. Yunanca’da Truva’n?n bir ad?n?n da ?lios olmas?ndan dolay? Homeros’un destan? ?lyada ad?n? ald?. Homeros, ya?ad??? d?nemde herkesin bu ?yküyü bildi?ini dü?ünerek, Truva ku?atmas?n? ba?tan sona anlatmaz; sava??n 10. y?l?nda sadece d?rt gün i?inde ge?en olaylar? anlat?r. Sava? neredeyse bitmek üzeredir. Truva efsanesinin bu b?lümü "As?l’?n ?fkesi" olarak bilinir. ?lyada’n?n ?yküsü: Kral Agamemnon, Truva Sava?? s?ras?nda Akhalar’?n ba?komutan?yd?. Kral?n en yi?it ve bas?na buyruk sava???s? olan As?l, kimseye boyun e?meden, kendi bildi?ince hareket ediyordu. As?l’?n sava?ta ka??rd??? Briseis ad?nda Truvali bir k?z yüzünden As?l ile Agamemnon aras?nda anla?mazl?k ??kt?. Tutsa?? olan bir k?z? babas?na geri vermeye raz? olan Agamemnon, onun yerine As?l’?n sevdi?i Briseis’i istiyordu. Agamemnon’a boyun e?mek zorunda kalan As?l, k?z? ona verdi. Ne var ki, h?rs?n? alamayarak sava?tan ?ekildi. Agamemnon’u cezaland?rmas? i?in, deniz tanr??as? olan annesi Theti?’i ?a??rd?. Theti?, tanr?lar?n kral? Zeus’tan yard?m istedi. B?ylece ?ok ge?meden yaln?zca As?l ve Agamemnon de?il, tanr? ve tanr??alarda kavgaya kar??t?. Tanr?lar?n ise kar??mas? Yunan askerlerini tela?land?rd?. Agamemnon, g?rdü?ü bir dü?e aldanarak, ordusuna art?k Yunanistan’a d?nülece?ini bildirdi. Askerlerin Truva’y? ele ge?irmeden d?nmek istemeyeceklerini sanarken, onlar?n gitmeye can att?klar?n? g?rmek onu dü? k?r?kl???na u?ratt?. Yunanl? komutanlar orduyu yeniden sava? düzenine sokmakta gü?lük ?ektiler. Bütün bu olaylar Yunan ordusunun sava? gücünü ve birli?ini zay?flatm??t?. ?ki ordu aras?nda sava? yeniden ba?larken, Paris’in karde?i Hektor, sava??n nedeni Paris’in Sparta Kral? Menelaos’un kar?s? Helen ‘i ka??rmas? oldu?una g?re, anla?mazl???n Paris ile Menelaos aras?nda d?vü?le ??zümlenmesini ?nerdi. Bu d?vü?te tam Paris yenilecekken, annesi olan tanr??a Afrodit onu son anda ka??rarak kurtard?. B?ylece ordular aras?nda bir kez daha sava? ba?lad?.

Anna Karenina (in russo: Aнна Каренина) è un romanzo di Lev Tolstoj che fu pubblicato per la prima volta nel 1877. Considerato un capolavoro del realismo, l'autore trasse ispirazione da "I racconti di Belkin" dello scrittore e poeta russo Aleksandr Sergeevi? Pu?kin. Sebbene la maggior parte della critica russa stroncasse il romanzo fin dalla prima pubblicazione, definendolo ?un romanzo frivolo dell'alta società?, secondo lo scrittore russo F?dor Michajlovi? Dostoevskij ?Anna Karenina in quanto opera d'arte è la perfezione... e niente della letteratura europea della nostra epoca può esserle paragonato?. La sua opinione fu condivisa da Vladimir Vladimirovi? Nabokov, che lo definì ?il capolavoro assoluto della letteratura del XIX secolo?.

Nuova edizione illustrata con i disegni originali di Alec Ball, Frederic Dorr Steele, Knott e T. V. McCarthy. "La scomparsa di Lady Frances Carfax" è uno dei 56 racconti di Sherlock Holmes scritto dall'autore britannico Arthur Conan Doyle, inizialmente pubblicato nelle riviste American Magazine e The Strand Magazine e in seguito parte di una raccolta di otto racconti pubblicata come libro con il titolo di ""Il suo ultimo saluto: alcune reminiscenze di Sherlock Holmes"", in alcune edizioni intitolato ""L'ultimo saluto di Sherlock Holmes"". ? uno dei pochi racconti in cui per gran parte della trama Watson deve agire da solo e cerca di fare del suo meglio con Holmes posto in secondo piano. Sir Arthur Ignatius Conan Doyle (Edimburgo, 22 maggio 1859 – Crowborough, 7 luglio 1930) è stato uno scrittore scozzese, considerato, insieme ad Edgar Allan Poe, il fondatore di due generi letterari: il giallo e il fantastico. In particolare è il capostipite del sottogenere noto come giallo deduttivo, reso famoso dal personaggio dell'investigatore Sherlock Holmes. La produzione dello scrittore tuttavia spazia dal romanzo d'avventura alla fantascienza, dal soprannaturale ai temi storici. Altre edizioni Disponibile anche in inglese e in edizione bilingue con testo inglese a fronte, specifica per tablet (il testo originale e la traduzione vengono visualizzati su due colonne affiancate).

LET us now go to Switzerland, and see its wonderful mountains, whose steep, rocky sides are covered with trees. We will climb up to the fields of snow, and then make our way down to the grassy valleys, with their countless streams and rivulets, impetuously rushing to lose themselves in the sea. The sunshine is hot in the narrow valley; the snow becomes firm and solid, and in the course of time it either descends as an avalanche, or creeps along as a glacier. ??THERE are two of these glaciers in the valleys below the Schreckhorn and the Wetterhorn, near the long village of Grindelwald. They are a remarka-ble sight, and therefore many travelers from all countries come in the summer to visit them: they come over the high mountains covered with snow, they traverse the deep valleys; and to do this they must climb, hour after hour, leaving the valley far beneath them, till they see it as if they were in an air-balloon. ??The clouds hang above them like thick mists over the mountains, and the sun's rays make their way through the openings between the clouds to where the brown houses lie spread, lighting up some chance spot with a vivid green. Below, the stream foams and blusters; but above it murmurs and ripples, and looks like a band of silver hanging down the side of the rock.??On either side of the path up the mountain lie wooden houses. Each house has its little plot of potatoes; and this they all require, for there are many children, and they all have good appetites. The children come out to meet every stranger, whether walking or riding, and ask him to buy their carved wooden ch?lets, made like the houses they live in. Be it fine or be it wet, the children try to sell their carvings.??About twenty years since you might have seen one little boy standing apart from the others, but evidently very desirous to dispose of his wares. He looked grave and sad, and held his little tray tightly with both hands as if he was afraid of losing it. This serious look and his small size caused him to be much noticed by travelers, who often called him and purchased many of his toys, though he did not know why he was so favored. His grandfather lived two miles off among the mountains, where he did his carving. He had a cabinet full of the things he had made. ??There were nut-crackers, knives and forks, boxes carved with leaves and chamois, and many toys for children; but little Rudy cared for nothing so much as for an old gun, hanging from a rafter in the ceiling, for his grandfather had told him it should be his own when he was big enough to know how to use it.

Half way up the side of a tall tree there was a round hole in the trunk. The hole was lined with soft, dried leaves, and bits of white, fluffy cotton, from the milkweed plant. And, if you looked very carefully at the hole, you might see, peering from it, a little head, like that of a very small kitten, and a pair of very bright eyes.??But it was not a kitten that looked from the little hole in the trunk of the tree. Kitties can climb trees, but they do not like to live in them. They would rather have a warm place behind the stove, with a nice saucer of milk.??Now if I tell you that the little creatures who lived in this hole-nest had big, fluffy tails, and that they could sit up on their hind legs, and eat nuts, I am sure you can guess what they were.??Squirrels! That’s it! In the nest, half way up the big tree in the woods, lived a family of gray squirrels, and I am going to tell you about them, or, rather, more particularly, about one of the little girl squirrels whose name was Slicko.

Loongunis need constant changes to thrive, while the strange-haired Earthmen hate the endless moving around. When a sabotage impairs the shift engines of their traveling Box, the forced immobility might drive all Loongunis mad… unless their translator can work out a solution!?? Science fiction adventure at its best, told by multiple award-winning author Michèle Laframboise.?? ?? If you like first-contact situations featuring an alien POV, this one is for you! A chunky 7000-word SF story.?? ? * "The author does a good job narrating from the point of view of an alien who thinks in very different ways from a human." --Tangent Online "...the psychological and mathematical elements of the tale come even more to the fore and they are quite interesting." -- Featured Futures

n Oslo-ul anilor ’90, ntro toamn prelungit n var indian, Will, un tnr scenarist plin de idei, dar neapreciat de productori, triete de patru ani mpreun cu iubita lui, Cathrin, art director ntro agenie de publicitate. Pentru a scpa de plictiseala care ncepe si bntuie, Cathrin iniiaz un joc erotic primejdios: cu pretextul c vor s-i cumpere o locuin, viziteaz case i apartamente, n care, ascunzndu-se de ochii agenilor imobiliari, renvie pasiunea primilor ani. Totul pare s se rezolve, Will semneaz un contract - e drept, pentru filme interzise minorilor, dar dispariia lui Cathrin d totul peste cap, calmul lund nfiarea unui thriller ce te ine cu sufletul la gur.

Iat?o pe fiica regelui troian Priam, vestita profet? Casandra, sosind ?n fa?a por?ilor cet??ii Micene ?n carul cu prizonieri al eroului grec Agamemnon. ?tie c? va fi ucis? ?nainte de asfin?itul soarelui ?i ??i rememoreaz? via?a, o existen?? excep?ional? pentru o femeie a acelor vremuri, ce culmineaz? ?n momente de o intensitate ?i un dramatism emo?ionant. Christa Wolf imagineaz? biografia fascinant? a unei figuri feminine at?t de controversate din mitologia antic?, reu?ind s? ne fac? s? o sim?im ca pe o contemporan? a noastr?.?

Când o feti?? este g?sit? moart?, înecat?, dup? ce s-a l?udat c? a v?zut o crim?, faimoasa scriitoare de romane poli?iste Ariadne Oliver îl cheam? pe vechiul s?u prieten Hercule Poirot pentru a-l descoperi pe uciga?. Cine ?i de ce ar fi avut motiv s? omoare un copil nevinovat? Poate c? povestea spus? de Joyce nu era, pân? la urm?, una dintre obi?nuitele ei minciuni, menite a-i impresiona pe ceilal?i? Poirot va trebui s? fac? apel la toat? ingeniozitatea sa pentru a descâlci misterul unor decese ?i al unei dispari?ii suspecte, dar mai ales pentru a împiedica s?vâr?irea altor crime.

A?i auzit de statul Khalaab al Amouk? Fi?i pe pace, nici San Antonio nu auzise ?nainte de noua lui misiune. Cu at?t mai pu?in fidelul s?u Bérurier, totu?i un fin cunosc?tor al at?tor lucruri, precum soiurile franceze de br?nz? ?i deloc elegantele lovituri pugilistice, ?mp?r?ite cu m?rinimie, ?i unele, ?i celelalte, b??tina?ilor (khalaabagii, pe numele lor). Imaginea Enormit??ii-Sale Béru c?lare pe c?mil?, str?b?t?nd de?ertul, ?l va face de ru?ine pe Don Quijote. ?inta le este palatul emirului Obolan, care nu i ascunde numai pe cei doi agen?i francezi care trebuie elibera?i, ci ?i un a????tor harem, ?n care, dup? cum lesne pute?i b?nui, glorio?ii salvatori vor fi ispiti?i s? dea iama. Cum, vai, nu i pute?i urma ?n desf?t?rile sexuale, v? r?m?n, deloc de lep?dat, cele textuale.Mai multe detalii pe san-antonio.ro