Los trabajos de Persiles y Sigismunda es la última obra de Miguel de Cervantes. Pertenece al subgénero de la novela bizantina. El propio autor la consideró su mejor obra; sin embargo la crítica da este título unánimemente a Don Quijote de la Mancha. En ella escribió la dedicatoria al Conde de Lemos el 19 de abril de 1616, cuatro días antes de morir, donde se despide de la vida citando estos versos: Puesto ya el pie en el estribo, con las ansias de la muerte, gran se?or, esta te escribo.

The Canterville Ghost is a popular 1887 novella by Oscar Wilde, widely adapted for the screen and stage. “The Canterville Ghost” is a parody featuring a dramatic spirit named Sir Simon and the United States minister (ambassador) to the Court of St. James's, Hiram B. Otis. Mr. Otis travels to England with his family and moves into a haunted country house. Lord Canterville, the previous owner of the house, warns Mr. Otis that the ghost of Sir Simon de Canterville has haunted it ever since he killed his wife, Eleonore, three centuries before. But Mr. Otis dismisses the ghost story as bunk and disregards Lord Canterville’s warnings. When the Otises learn that the house is indeed haunted, they succeed in victimizing the ghost and in disregarding age-old British traditions. What emerges is a satire of American materialism, a lampoon of traditional British values, and an amusing twist on the traditional gothic horror tale.

Oscar Wilde's story of a fashionable young man who sells his soul for eternal youth and beauty is one of his most popular works. Written in Wilde's characteristically dazzling manner, full of stinging epigrams and shrewd observations, the tale of Dorian Gray's moral disintegration caused something of a scandal when it first appeared in 1890. Wilde was attacked for his decadence and corrupting influence, and a few years later the book and the aesthetic/moral dilemma it presented became issues in the trials occasioned by Wilde's homosexual liaisons, trials that resulted in his imprisonment. Of the book's value as autobiography, Wilde noted in a letter, "Basil Hallward is what I think I am: Lord Henry what the world thinks me: Dorian what I would like to be--in other ages, perhaps."

M aplec critic spre o literatur nc insuficient cunoscut, marcat n ultimele decenii i de obsesia sau complexul Premiului Nobel. Atitudinea noastr comun fibrileaz excesiv de relativizant sau absolutizant, ncercnd s devin acionar i s provoace reaciuni ntr-un domeniu artistic universal, cu suport multilingvistic. Rmn la convingerea c exemplaritatea este efectul stranietii privit ca insolit familiaritate. Testez, cum am mai spus, fondul autohton i forma universal, n epic romneasc din secolul XX, evideniind experimentului substanial, n msura n care se integreaz n – i face sau ncearc diferena de – epic occidental. Dincolo de valoarea intrinsec, prin traducere merituoas i meritat, se va arta c literatura romn, chiar i prin proz, vine ntr-un (de)mers firesc, de vie comunicare, spre doritul i hulitul Premiu Nobel...“ – Marian Victor Buciu

Numeroase descoperiri arheologice, aparent misterioase, i multe indicii din scrierile strvechi ale omenirii l-au determinat pe Erich von Dniken s porneasc n cutarea unor explicaii pentru misterele neelucidate ale trecutului. Concluziile uimitoare la care ajunge autorul ne-ar putea convinge s ne revizuim imaginea despre istoria timpurie a Pmntului. Ele deschid deopotriv perspective noi asupra progresului tehnicii de azi i de mine.“ Cu aceste cuvinte era anunat, n 1968, apariia crii de fa, care a declanat, prin concluziile sale surprinztoare, ce nu se limitau la arheologie, un val de indignare n rndurile oamenilor de tiin, dar, pe de alt parte, i un viu entuziasm n rndul publicului larg.Erich von Dniken a susinut c Pmntul a fost vizitat n timpuri strvechi de ctre fiine inteligente extraterestre, i c acestea au creat de fapt homo sapiens. Chiar dac i-a argumentat teza prin cercetri ntreprinse cu rigurozitate n lumea ntreag, ea a ramas destul de controversat. Totui, succesul enorm al crii sale a demonstrat c subiectul abordat este unul de mare interes. n decurs de doi ani, cartea a atins numai n Germania un tiraj de peste cinci sute de mii de exemplare.Cercetrile i descoperirile lui Erich von Dniken nasc i astzi discuii aprinse. Numrul adepilor si crete de la an la an. Din acest motiv, am considerat oportun reeditarea n limba romn, ntr-o traducere nou i necenzurat, a crii sale de debut, care nu a pierdut nimic din caracterul exploziv, incitant i senzaional, att n privina limbajului, ct i a coninutului. n prefaa nou a crii, Erich von Dniken analizeaz reaciile pro i contra strnite de tezele sale, pe care le reexamineaz n contextul cunotinelor recent dobndite.

n cei peste o sut de ani care s au scurs de la publicarea lui, Gora a fost interpretat n multe feluri i din diferite puncte de vedere, n special n India i n mediile culturale anglofone. S-a spus adesea c, prin acest roman, Tagore a iniiat dezbaterea despre identitatea cultural a Indiei i despre locul religiei i al castei n cadrul ei. Dar problemele legate de religie i cast implic altele privitoare la gen i clas.Romanul ridic multe alte chestiuni la fel de importante, precum statutul femeii, autoguvernarea, reconstrucia rural, educaia naional etc.Dat fiind arta romanesc a lui Tagore – neinovatoare n form sau tehnic narativ, trgndu-i fora nu din aciune, ci din analiz psihologic i dezbatere de idei –, o perspectiv cultural asupra lui Gora este, ndeosebi ntr-o prefa, mai interesant dect una strict literar. Spre deosebire de celelalte romane ale sale, aici personajul central nu este unul feminin. Gora, biatul nou nscut al unui cuplu de irlandezi din Calcutta mori n timpul rscoalei sipahilor (1857), a fost adoptat n secret de o familie de brahmani liberali, fr ca acetia s dezvluie cuiva adevrata sa origine. Numele pe care i l-au dat (gora nseamn alb“ n bengali) este totui o marc identitar evident. Crescut i educat ca un indian din societatea bun, Gora s-a identificat – n ciuda nfirii sale europene – cu India, ajungnd ca dup terminarea studiilor universitare s adopte cea mai strict ortodoxie hindus i s militeze deschis mpotriva dominaiei britanice. Adevrul despre originea sa, ce i se dezvluie abia la finalul romanului, vine ca o surpriz doar pentru el nsui.Cititorul este prevenit chiar de la bun nceput, fapt care i pune aciunile i discursurile ntr o explicit perspectiv ironic. Motivul orfanului domin profilul celor mai importante personaje din roman. Nu numai Gora, dar i Binoy i Sucharita au mame sau tai surogat. Acetia ns se apropie mult mai mult de modelul printelui ideal dect mamele i taii biologici ai celorlalte personaje. Paresh Babu i Anandamayi se nscriu n galeria acelor nobile figuri ce nu pot fi uitate i nu e deloc o surpriz c, n cele din urm, Gora i recunoate ca noii si prini spirituali. Naterea este aadar tema n jurul creia se construiete drama eroului principal. i nu ntmpltor. n hinduismul ortodox, naterea determin att casta, ct i religia, mrci comunitare ce nu pot fi schimbate individual. Cineva se nate hindus i brahman – de pild –, nu poate s devin dect cel mult un bun hindus“ sau un bun brahman“, cum ar fi spus un reprezentant al ortodoxiei de la noi.

Acum, von D?niken exploreaz? misterele Greciei Antice!Cercet?rile exhaustive ale celebrului autor al unor bestselleruri precum Amintiri despre viitor ?i Amurgul zeilor sugereaz? c? ?zeii“ din mitologia greac? au fost de fapt extratere?tri care au sosit pe P?m?nt cu mii de ani ?n urm?. Dovezile arheologice ?i scrierile din antichitate, apar?in?nd unor autori precum Aristotel sau Platon, arat? c? ace?ti zei s-au ?ncruci?at cu oamenii, au efectuat experimente genetice ?i au creat f?pturi ?mitice“, cum ar fi centaurii ?i ciclopii. Pentru to?i cei interesa?i de Grecia, de ?nt?lnirile cu extratere?trii sau de istoria nerostit? a civiliza?iei, Odiseea zeilor constituie o interpretare fascinant? ?i revolu?ionar? a siturilor ?i legendelor Greciei antice.Istoria contactelor extraterestre din Grecia Antic?De peste patru decenii, Erich von D?niken scrie ?i vorbe?te sus?in?ndu-?i ideea conform c?reia oamenii ?i extratere?trii ?i-au ?ncruci?at drumurile ?n trecutul ?ndep?rtat.Von D?niken st?rne?te o nou? controvers? cu o supozi?ie care ne pune pe jar imagina?ia: ?i dac? miturile Greciei antice sunt de fapt tentative de a descrie evenimente reale? Dac? popoarele din antichitate au fost vizitate nu de zei ?i zei?e imaginare, ci de fiin?e extraterestre, sosite pe planeta noastr? cu mii de ani ?n urm?? Dup? ce a cercetat mitologia antic? ?i descoperirile arheologice curente, autorul a ajuns la c?teva ipoteze explozive. Astfel, el sus?ine c? explica?ia cea mai bun? pentru creaturi neobi?nuite precum centaurii ?i ciclopii, precum ?i pentru pove?tile despre continentul disp?rut al Atlantidei ?i r?zboaiele dintre zeit??i, ar putea fi expresia eforturilor depuse de arti?tii vremii pentru a consemna fenomene nemaiv?zute p?n? atunci.Concluziile lui von D?niken sunt uluitoare, dar sunt argumentate cu at?ta vigoare ?i claritate ?nc?t cititorul va fi stimulat ?i provocat s? considere implica?iile descoperirilor sale revolu?ionare pentru trecutul cosmic al omenirii.Dovezile explorate ?n cartea de fa?? sugereaz? c?:Situl oracular de la Delphi era de fapt o sta?ie de alimentare a aeronavelor;?L?na de aur“ pe care o c?uta Iason era de fapt o component? esen?ial? a unei nave aeriene;Troia ?i Atlantida au fost una ?i aceea?i cetate, distrus? ?n urma unui r?zboi nimicitor ?ntre extratere?tri ?i descenden?ii acestora;Ceea ce noi consider?m acum c? ar fi ?mitologie greac?“ este de fapt istorie;Legenda Atlantidei are o explica?ie nou? ?i surprinz?toare.

Conect?nd punctele nodale dintre experien?ele supranaturale ?i cercet?rile clasice ?i contemporane ?n domeniul percep?iei extrasenzoriale, memoriei ?i psihologiei sociale, Wiseman descifreaz? cu m?iestrie mintea supersti?ioas? ?i explic? cum ?i de ce avem tendin?a s? credem tot felul de afirma?ii legate de paranormal. Cercet?rile privind telepatia, prezicerea viitorului ?i experien?ele extracorporale ne pot oferi informa?ii remarcabile despre creierul, comportamentul ?i convingerile noastre. Cartea de fa?? declan?eaz? o adev?rat? v?n?toare de fantome cu aceast? nou? ?tiin?? a supranaturalului ?i con?ine o mul?ime de activit??i care te ?nva?? s? experimentezi imposibilul.A sosit momentul s? descoperi adev?ratele secrete ale paranormalului. ?nva?? cum s?-?i controlezi visele ?i cum s?-?i p?r?se?ti corpul. Convinge-i pe necunoscu?i c? ?tii totul despre ei. Dezl?n?uie-?i puterea subcon?tientului.?Oamenii se simt atra?i emo?ional de supranatural.“ – Prof. Richard Dawkins?Experimentele care investigheaz? paranormalul sunt bizare ?i antrenante, iar Wiseman este un ghid iscusit ?ntr-un domeniu fascinant. ?n ultim? instan??, vei descoperi de ce creierul t?u este mult mai interesant dec?t oricare dintre fenomenele supranaturale investigate ?n aceast? carte.“ – New Scientist

Biblioteca pentru toi copiii“ cuprinde cele mai preuite opere ale scriitorilor clasici ai literaturii romne i universale. Crile de neuitat ale copilriei sunt disponibile astzi si in format e-book.Publicat n 42 de limbi, aceast carte este una dintre cele mai traduse opere dup Biblie.Generaii ntregi de copii au hoinrit pe meleagurile Angliei n compania Sobolului, a oarecelui de ap, a Broscoiului i a Bursucului, prietenii memorabili din Vntul prin slcii. De la naterea lor acum mai bine de un secol, pentru a nsoi somnul fiului autorului lor, aceste poveti despre prietenie n lumea naturii au ncntat cititori de toate vrstele. O carte pe care toi o iubim i o citim iar i iar, cu voce tare sau n gnd: Vntul prin slcii. Aceast carte reprezint, ntr-un fel, dou cri ntr-una. Pe de o parte, sunt capitolele referitoare la aventurile Broscoiului, pe de alt parte sunt cele care exploreaz emoii omeneti precum frica, nostalgia, mirarea, dorul de duc.

Un ghid complet pentru femeile care doresc s? r?m?n? ?ns?rcinate. Con?ine aspectele medicale, sociale, psihologice ?i sexuale ale unei astfel de ?ncerc?ri ?i este relatat? cu umor ?i compasiune, ?n stilul unei discu?ii cu o bun? prieten? care a trecut prin toate acestea. Analiz?nd cantitatea imens? de informa?ii – uneori contradictorii, frecvent alarmiste ?i adeseori descurajante – culese de pe internet, de la rude ?i prietene, ?i din c?r?i, autoarea ne d? o veste bun?: lucrurile nu sunt at?t de stresante cum par s? fie.Pornind de la ultimele studii din domeniu, cartea abordeaz? problemele esen?iale legate de sarcin?:cum s? te preg?te?ti fizic ?i mental c?nd vrei s? r?m?i ?ns?rcinat?;cum s? discu?i cu rudele, prietenii ?i partenerul t?u;cum s? treci peste marea triste?e a unei pierderi de sarcin? spontane.De asemenea, afli:cum s? ?tii c?nd ai ovula?ie, c?nd s? faci sex;cum s?-?i programezi sarcina;cum s?-?i maximizezi ?ansele de a r?m?ne gravid?;cum s? determini probabilitatea de a avea b?iat sau fat?;care este cea mai bun? diet? prenatal?.Ce e adev?rat ?i ce e fals ?n toate aspectele ?ncerc?rii de a deveni mam?, de la perioada optim? pentru sex, la problemele legate de stres ?i la alegerea unei alimenta?ii care s? duc? la cre?terea fertilit??ii… ?i nu numai at?t!?Aceast? carte este exact?, lini?titoare ?i foarte amuzant?! O recomand c?lduros!“ – Dr. Christiane Northrup, obstetrician ginecolog, autoare a c?r?ilor Women’s Bodies, Women’s Wisdom ?i The Wisdom of Menopause

Poemele lui Marius Aldea sunt inteligent-fanteziste i dau o senzaie de prospeime, dei refolosete, frecvent, i mijloace de seducie inventate de Nichita Stnescu, Emil Brumaru, Mircea Dinescu. Marius Aldea are o plcere de a scrie care face ca tot ce mprumut s devin al lui.“ – Alex tefnescu Marius tefan Aldea face parte din plutonul tinerilor poei crora li se flfie de generaia imediat anterioar, ns nu li se deloc de generaiile vechi. Vd i prevd o promoie de poei lucizi i cultivai printre care compozitorul Simfoniei frnei va strluci. Pentru c are umor, deci i permite s fie cinic, i pentru c izbutete nite metafore trsnite, dar fluente, nu rscutate. Apoi ochiul su este flmnd i precis, nu hoinrete pe firmament pn se ntoarce cu albul n sus. Viteza, claritatea i subtilitatea artei lui monteaz un spectacol inteligent – un deliciu pentru durii ca el, care, de fapt, ascund un suflet sensibil n spatele rictusului sceptic. Un romantic de factur excelent este Marius, adic dintre aceia cu witz, care muc tot, iar apoi se muc pe ei nii. Irezistibil poezia asta ca un roman scris la col de strad de un designer care tie exact ce vrea de la manechinele lui.“ – Felix Nicolau Marius tefan Aldea are atta energie poetic, nct exist riscul s supratensioneze Sistemul Naional de Distribuie a Literaturii. Dar cum SNDL nu exist dect n imaginaia noastr, nu v rmne, dragi cititori, dect s v conectai singuri la aceast surs de energie. E simplu: deschidei cartea lui Marius i citii puin. Dac nu suntei purttori de mnui izolante i cizme de cauciuc, ar trebui ca n secunda a doua s fii scuturai zdravn, iar minile s vi se ncleteze pe carte. E doar unul dintre efectele pe care l are poezia bun asupra omului.“ – Robert erban

Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei?Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate.Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri.

Auzim adesea pe c?te cineva spun?nd, Via?a mea e un roman! Dar c??i dintre noi au curajul s? zugr?veasc? ?n cuvinte ?i s? pun? pe h?rtie ceea ce li s-a ?nt?mplat de-a lungul anilor?Elena Dican este unul dintre foarte pu?inii care ?i-au transformat amintirile ?ntr-un roman. Domnia-sa nu numai c? a trecut testul curajului, dar a ?i dovedit c? are toate calit??ile necesare pentru a duce un astfel de proiect la bun sf?r?it: u?urin?a de a construi scene memorabile, de a da via?? fiin?elor evocate, cre?nd personaje veridice, gata s? sar? din pagin? ?n via?a real?, precum ?i capacitatea de a medita pe marginea celor v?zute, auzite, experimentate ?i rememorate.?n acest fel, scrierea Elenei Dican creeaz? nu un jurnal al vie?ii sale, ci un adev?rat roman, cu toate valen?ele ?i atributele romanului, dar care p?streaz? ?n acela?i timp ?i valoarea de document al vremurilor ceau?iste ?i al vremurilor de azi. Prin mijloacele specifice acestei specii literare, autoarea direc?ioneaz? cu mare pricepere curiozitatea ?i imagina?ia cititorului c?tre mesajul pe care ?l are de transmis.Un mesaj plin de c?ldur?, de umanitate, de ?ncredere ?n via?? ?i de recuno?tin?? pentru ceea ce este frumos ?i atr?g?tor pe aceast? lume.

Cafeaua fierbinte coboar i urc n acelai timp, ceaca se umple, pereii rotunzi se nclzesc, Tante Dante (din prun) simte cldura i se trezete, Nea Tza simte n nri aburul cafelei i deschide ochii, midiile snt deja fierbini, Tante Dante ateapt cuminte, n prun, s fie servit. De ani de zile, n fiecare diminea, mblnzitorul privete amuzat cum cafeaua fierbinte readuce la via imaginea inscripionat pe ceaca de cafea, mblnzitorul privete cum, simind cldura cafelei, Tante Dante i Nea Tza ncep s se mite de fiecare dat dup acelai scenariu, adresndu-i din fotografia aceea fierbinte aceleai cuvinte, de ani i ani de zile:— Bun dimineaa, Tante Dante!— Bune midii, Nea Tza!“

Odysseia'n?n MO 800 ila 600 y?llar? aras?nda yaz?ld??? dü?ünülmektedir. Manzum eser ?lyada'n?n devam? niteli?indedir ve Yunan kahraman Odysseus'un Truva'n?n dü?ü?ünden sonra vatan? ?thaka'ya yapt??? maceralarla dolu uzun yolculu?u anlat?r. 10 y?l süren sava?tan sonra Odysseus'un ?thaka'ya d?nmesi 10 y?l?n? al?r, ve bu 20 y?ll?k uzakl???nda o?lu Telema?hus ve kar?s? Penelope ülkeyi y?netmek ve Penelope ile evlenerek (Odysseus'un oldu?u iddia edilmektedir) ?thaka'n?n hükümdar? olmak isteyen bir grup soylu ile mücadele etmek zorundad?rlar. ?iir Bat? edebiyat?n?n ve kültürünün temel eserlerinden say?l?r, ve antik Yunan kültürüne ???k tutan en ?nemli kaynaklardan biridir. Odysseia, Truva'n?n dü?mesinden 10 y?l sonra Odysseus'un ?thaca'ya evine d?nünceye kadar maceralar?n? anlat?r. ?lyada 10 y?l süren Truva Sava??, Odysseia, 10 y?l boyunca Odysseus'un ba??ndan ge?enlerden ibarettir. ?lyada, bir olay?, Odysseia ise bir ki?inin destan?n? anlat?r. Truva Destan?nda olaylar birbirini izleyecek ?ekilde anlat?l?r. Halbuki, Odysseia'da olaylar an?lar, geriye d?nü?ler, atlamalarla canland?r?l?r. Bat? dillerindeki Ulysses'nin türedi?i Latince Ulyxes, yi?idin bir Yunan leh?esinden al?nm?? ad?d?r. Odysseus (Ulysses, Ulis), kuzeybat? Yunanistan k?y?lar?n?n kar??s?nda bulunan ?thaca (?thaka, ?thake) adas?nda do?du. Babas?n?n ad? Learthes, anas?n?n ad? Antikleia idi. Yalan dolanda usta Autolykos'un k?z? olan Antikleia'n?n Learthes ile evlenmeden ?nce S?syphos ile yatt???, Odysseus'un bu birle?meden do?du?u da s?ylenir. Odysseus'un gen?li?i, Akhilleus'unki gibi hekim Kheiron'un yan?nda ge?ti. Birgün Odysseus, dedesi Autolykos'a konuk olarak gitti. Orada bir yaban domuzu av?na kat?ld? ve baca??ndan yaraland?. ??te, Truva Sava?? sona erdikten sonra, bir 10 y?l daha türlü maceralar ge?irerek ?thake'ye d?ndü?ünde, dad??? Eurykleia taraf?ndan ya?l? Odysseus'un tan?nmas?n? sa?layacak yara izi, bu yara izidir. Truva Sava??na kat?lmadan ?nce Odysseus, ?thake taht?na ??kt? ve kral oldu. Babas? Learthes'in o?lunu tahta nas?l ge?irdi?i pek anlat?lmaz. Ama kral olunca bir e? se?mesi olayl? oldu. Hemen dünyan?n en güzel k?z? Helena'ya talip oldu ama güzel k?z?n taliplilerinin ?oklu?undan ürkerek ondan vazge?ip, Helena'n?n babas?n?n karde?i ?karios'un k?z? Penelope'u (Penelopeia) istedi. Tyndereos'un ise akl? karmakar???k oldu?undan Odysseus'un bu yakla??m?n? ?nce be?enmedi. Odysseus ise Penelope'u almak i?in ?art?n? s?yledi. Tyndereos'u dü?tü?ü durumdan kurtaracak, buldu?u ??zümle kimse aras?nda kavga olmayacakt?. Bu arada Tyndereos'un k?z?n? türlü prensler, krallar ve sava???lar istiyorlar, türlü hediyeler g?nderiyorlard?. Tyndereos da onlar?n kalplerini k?r?p bir felakete yol a?mamaya ?al???yordu. Sonunda Tyndereos, Penelope'u vermeye raz? olunca Odysseus fikrini s?yledi: Kocas?n? Helena kendisi se?sin ama her kimi se?erse di?er tüm talipliler bunu sorun etmeyecek ve Helena'n?n kendine se?ece?i kocaya her zaman arka ??kmaya ant i?ecekti. Tyndareos, fikri be?endi ve i? k?z?n se?imine b?rak?ld?. ?karios ?nce herkesi yemin etmeye ?a??rd?. Herkes yemin etti, Odysseus dahil. Dünyan?n en güzel k?z? Helena, kocas? olarak Agamemnon'un karde?i Menelaos'u se?ti. Herkes karara sayg? duydu ve kabul etti. Herkes?e edilen bu yemin, ileride on y?l sürecek olan "Truva Sava??"na yol a?acakt?.

Eski Yunan’da, ?air Homeros’un yazd??? varsay?lan büyük bir destand?r. Bir ba?ka Homeros destan? olan ?deysseia ile birlikte, bat? edebiyat?n?n en eski ?rne?i ve tüm zamanlar?n en güzel ?iirlerinden say?l?r. Hem ?lyada hem de Oysseisa, Truva Sava?? ve bu sava?ta yer alan insanlarla ilgili s?ylenceleri dile getiren, ko?ukla yaz?lm?? destanlard?r. Tarih?iler Yunanistan’tandaki Akhalar ile Bat? Anadolu’da ya?am?? olan Truval?lar aras?ndaki bu sava??n yakla??k I.O. 1199’da ge?ti?i g?rü?ündedir. Akhalar’?n Truva’y? ku?atmalar?n?n ise 10 y?l sürdü?ü san?lmaktad?r. Bu konuda o kadar ?ok ?ykü ve s?ylence vard?r ki, hangisinin ger?ek hangisinin uydurma oldu?unu bilme olana?? yoktur. Yunanca’da Truva’n?n bir ad?n?n da ?lios olmas?ndan dolay? Homeros’un destan? ?lyada ad?n? ald?. Homeros, ya?ad??? d?nemde herkesin bu ?yküyü bildi?ini dü?ünerek, Truva ku?atmas?n? ba?tan sona anlatmaz; sava??n 10. y?l?nda sadece d?rt gün i?inde ge?en olaylar? anlat?r. Sava? neredeyse bitmek üzeredir. Truva efsanesinin bu b?lümü "As?l’?n ?fkesi" olarak bilinir. ?lyada’n?n ?yküsü: Kral Agamemnon, Truva Sava?? s?ras?nda Akhalar’?n ba?komutan?yd?. Kral?n en yi?it ve bas?na buyruk sava???s? olan As?l, kimseye boyun e?meden, kendi bildi?ince hareket ediyordu. As?l’?n sava?ta ka??rd??? Briseis ad?nda Truvali bir k?z yüzünden As?l ile Agamemnon aras?nda anla?mazl?k ??kt?. Tutsa?? olan bir k?z? babas?na geri vermeye raz? olan Agamemnon, onun yerine As?l’?n sevdi?i Briseis’i istiyordu. Agamemnon’a boyun e?mek zorunda kalan As?l, k?z? ona verdi. Ne var ki, h?rs?n? alamayarak sava?tan ?ekildi. Agamemnon’u cezaland?rmas? i?in, deniz tanr??as? olan annesi Theti?’i ?a??rd?. Theti?, tanr?lar?n kral? Zeus’tan yard?m istedi. B?ylece ?ok ge?meden yaln?zca As?l ve Agamemnon de?il, tanr? ve tanr??alarda kavgaya kar??t?. Tanr?lar?n ise kar??mas? Yunan askerlerini tela?land?rd?. Agamemnon, g?rdü?ü bir dü?e aldanarak, ordusuna art?k Yunanistan’a d?nülece?ini bildirdi. Askerlerin Truva’y? ele ge?irmeden d?nmek istemeyeceklerini sanarken, onlar?n gitmeye can att?klar?n? g?rmek onu dü? k?r?kl???na u?ratt?. Yunanl? komutanlar orduyu yeniden sava? düzenine sokmakta gü?lük ?ektiler. Bütün bu olaylar Yunan ordusunun sava? gücünü ve birli?ini zay?flatm??t?. ?ki ordu aras?nda sava? yeniden ba?larken, Paris’in karde?i Hektor, sava??n nedeni Paris’in Sparta Kral? Menelaos’un kar?s? Helen ‘i ka??rmas? oldu?una g?re, anla?mazl???n Paris ile Menelaos aras?nda d?vü?le ??zümlenmesini ?nerdi. Bu d?vü?te tam Paris yenilecekken, annesi olan tanr??a Afrodit onu son anda ka??rarak kurtard?. B?ylece ordular aras?nda bir kez daha sava? ba?lad?.

Ce livre n'est pas un nouvel ouvrage de l'auteur. Il regroupe et réunit ses deux guides pratiques, actualisés, sur la mise en ?uvre du magnétisme curatif et l'usage du pendule, publiés séparément en juin 2015 (Magnétiser, un acte d'amour) et en décembre 2016 (Le pendule, un fil de l'?me).??L'auteur s'est initié seul à ces deux méthodes qu'il utilise conjointement. Le pendule intervient comme un assistant, un "conseiller" sur la zone de souffrance à traiter et le geste à faire.

Anna Karenina (in russo: Aнна Каренина) è un romanzo di Lev Tolstoj che fu pubblicato per la prima volta nel 1877. Considerato un capolavoro del realismo, l'autore trasse ispirazione da "I racconti di Belkin" dello scrittore e poeta russo Aleksandr Sergeevi? Pu?kin. Sebbene la maggior parte della critica russa stroncasse il romanzo fin dalla prima pubblicazione, definendolo ?un romanzo frivolo dell'alta società?, secondo lo scrittore russo F?dor Michajlovi? Dostoevskij ?Anna Karenina in quanto opera d'arte è la perfezione... e niente della letteratura europea della nostra epoca può esserle paragonato?. La sua opinione fu condivisa da Vladimir Vladimirovi? Nabokov, che lo definì ?il capolavoro assoluto della letteratura del XIX secolo?.

Nuova edizione illustrata con i disegni originali di Alec Ball, Frederic Dorr Steele, Knott e T. V. McCarthy. "La scomparsa di Lady Frances Carfax" è uno dei 56 racconti di Sherlock Holmes scritto dall'autore britannico Arthur Conan Doyle, inizialmente pubblicato nelle riviste American Magazine e The Strand Magazine e in seguito parte di una raccolta di otto racconti pubblicata come libro con il titolo di ""Il suo ultimo saluto: alcune reminiscenze di Sherlock Holmes"", in alcune edizioni intitolato ""L'ultimo saluto di Sherlock Holmes"". ? uno dei pochi racconti in cui per gran parte della trama Watson deve agire da solo e cerca di fare del suo meglio con Holmes posto in secondo piano. Sir Arthur Ignatius Conan Doyle (Edimburgo, 22 maggio 1859 – Crowborough, 7 luglio 1930) è stato uno scrittore scozzese, considerato, insieme ad Edgar Allan Poe, il fondatore di due generi letterari: il giallo e il fantastico. In particolare è il capostipite del sottogenere noto come giallo deduttivo, reso famoso dal personaggio dell'investigatore Sherlock Holmes. La produzione dello scrittore tuttavia spazia dal romanzo d'avventura alla fantascienza, dal soprannaturale ai temi storici. Altre edizioni Disponibile anche in inglese e in edizione bilingue con testo inglese a fronte, specifica per tablet (il testo originale e la traduzione vengono visualizzati su due colonne affiancate).

LET us now go to Switzerland, and see its wonderful mountains, whose steep, rocky sides are covered with trees. We will climb up to the fields of snow, and then make our way down to the grassy valleys, with their countless streams and rivulets, impetuously rushing to lose themselves in the sea. The sunshine is hot in the narrow valley; the snow becomes firm and solid, and in the course of time it either descends as an avalanche, or creeps along as a glacier. ??THERE are two of these glaciers in the valleys below the Schreckhorn and the Wetterhorn, near the long village of Grindelwald. They are a remarka-ble sight, and therefore many travelers from all countries come in the summer to visit them: they come over the high mountains covered with snow, they traverse the deep valleys; and to do this they must climb, hour after hour, leaving the valley far beneath them, till they see it as if they were in an air-balloon. ??The clouds hang above them like thick mists over the mountains, and the sun's rays make their way through the openings between the clouds to where the brown houses lie spread, lighting up some chance spot with a vivid green. Below, the stream foams and blusters; but above it murmurs and ripples, and looks like a band of silver hanging down the side of the rock.??On either side of the path up the mountain lie wooden houses. Each house has its little plot of potatoes; and this they all require, for there are many children, and they all have good appetites. The children come out to meet every stranger, whether walking or riding, and ask him to buy their carved wooden ch?lets, made like the houses they live in. Be it fine or be it wet, the children try to sell their carvings.??About twenty years since you might have seen one little boy standing apart from the others, but evidently very desirous to dispose of his wares. He looked grave and sad, and held his little tray tightly with both hands as if he was afraid of losing it. This serious look and his small size caused him to be much noticed by travelers, who often called him and purchased many of his toys, though he did not know why he was so favored. His grandfather lived two miles off among the mountains, where he did his carving. He had a cabinet full of the things he had made. ??There were nut-crackers, knives and forks, boxes carved with leaves and chamois, and many toys for children; but little Rudy cared for nothing so much as for an old gun, hanging from a rafter in the ceiling, for his grandfather had told him it should be his own when he was big enough to know how to use it.

Half way up the side of a tall tree there was a round hole in the trunk. The hole was lined with soft, dried leaves, and bits of white, fluffy cotton, from the milkweed plant. And, if you looked very carefully at the hole, you might see, peering from it, a little head, like that of a very small kitten, and a pair of very bright eyes.??But it was not a kitten that looked from the little hole in the trunk of the tree. Kitties can climb trees, but they do not like to live in them. They would rather have a warm place behind the stove, with a nice saucer of milk.??Now if I tell you that the little creatures who lived in this hole-nest had big, fluffy tails, and that they could sit up on their hind legs, and eat nuts, I am sure you can guess what they were.??Squirrels! That’s it! In the nest, half way up the big tree in the woods, lived a family of gray squirrels, and I am going to tell you about them, or, rather, more particularly, about one of the little girl squirrels whose name was Slicko.