购物车
个人中心
A v?r?slámpás ház
￥8.83
BORNAI TIBOR ?S BORNAI TIBOR? Talán csak nem ?nmagával fog társalogni a szerz?? Nos, ezúttal másról van szó. A k?nyvet, amit most a kezében tart az olvasó, ketten írták: Bornai Tibor, az édesapa, aki hatvanéves korában, negyven évvel ezel?tt hunyt el, és fia, Bornai Tibor, aki akkor még csak tizenhét éves volt. Az apa 1912-ben született, és 1972-ben halt meg. Fia 1955-ben látta meg a napvilágot, a másik dátum még titok. Kettejük t?rténeteib?l rajzolódik ki ez a nehéz, csodákkal és tragédiákkal telezsúfolt id?szak, amelynek kezdete éppen most, a k?nyv megjelenésekor ér százéves évfordulójához. Err?l a száz évr?l mesélnek ?k ketten: a kályha mellett ülve téli estéken, a Balaton partján heverészve, egy május elsejei felvonuláson, egy Párizs felé robogó kisbuszon, a Népliget mutatványosbódéi el?tti padon vagy egy ?ll?i úti bérház konyhájában. Sírós-nevet?s k?nyv ez, dokumentumregény, minden benne szerepl? tény és adat valóságos. Apa és fia jegyzetfüzetében lapozgathatunk csodálkozva, hogy mennyire rímel egymásra ez a két sors. ?s talán sokan lesznek majd, akik a maguk életében is megtalálják az ugyanilyen rímképlet? verssorokat. ?Oroszlán az Ecseri úton? Hogy kerül egy oroszlán az Ecseri útra, ahol a használt gyerekkocsitól a hibás rádióig, a szakadozott k?nyvekt?l a molyos rókaboáig ócska tárgyakat adnak-vesznek az emberek?” Kiderül majd, ahogy az olvasók az igazi, nagy kérdésekre is választ találnak ebben az emberséggel és humorral átsz?tt k?nyvben.
Darabokra t?rt szívek
￥57.31
Meg lehet-e gyógyulni egy súlyos betegségb?l, amelynek már a puszta neve is sokakat rettegéssel t?lt el? Péceli Rita válasza: igen! S hogy mi kell hozzá? Elszántság, bátorság, bizalom és szeretet. Odafigyelés ?nmagunkra, remek orvosok, barátaink támogatása és nem utolsósorban egy h?séges társ, aki jóban-rosszban kitart mellettünk. Mert a gyógyulás lehetséges, még akkor is, ha a bajban éppen azoktól nem kapunk segítséget, akikre a leginkább számítunk. A t?rténet bizonyítja: a legnehezebb helyzetb?l is megtalálhatjuk a kiutat. Mert a szeretet és a segítség er?t ad. Ennek k?sz?nhet?en Rita felveszi a keszty?t, és a hosszú, gy?trelmes küzdelem végén megtalálja a gyógyulást, a boldogságot és igazi hivatását is. Visszakapja egészségét, normális életét, s?t a szenvedés árán egy sokkal gazdagabb, igazabb életet nyer a régi helyett. ?Hamarosan hozzám is odaj?ttek. – Ni, csak, a vicces kedv? h?lgy. – Engem is átraktak a kórtermi ágyamba. Megint elveszítettem az ?ntudatomat. Amikor végleg felébredtem, úgy éreztem, majd kicsattanok. Az ablaküvegen átfúródó napsugarak táncot jártak a szobában, minden sarokba jutott bel?lük. Az ágynem?k a korábbinál is fehérebben vakítottak. Egy darabka mennyország dicsfénnyel és felh?kkel. Valóságos eufória lett úrrá rajtam. – ?lek, élek, élek! – kiáltottam. – Micsoda boldogság!” A visszakapott élet Rados Virág második regénye, a nagy siker? Bipoláris folytatása, amely szintén igaz t?rténet alapján íródott.
Jocurile Daniei
￥0.01
Cartea de fa surprinde momente de libertate, arcuiri de libertate, zvcniri libere, explozii spre frumos, notate n fragmente lirice. n esen ei ncape i mulumirea pentru aceste momente, pentru minunea coninut n ele. Iar bucuriei acestei liberti i dau o orientare n sus i spre rsrit, c mrturisire i c recunotina pentru putin de a o fi trit-o.Din punct de vedere muzical, poeziile se acordeaz i cu muzica pe care o interpretez i studiez – muzica psaltic – prelund multe din elementele ntlnite n acest gen muzical. sub aspectul formei, n multe situaii am pstrat varianta cea mai brut, considernd c pstreaz cel mai bine culoarea momentului poeziei.“ –Cristian Boro
O inim? de Broscu??. Volumul IX. ?arpele de aur
￥43.98
Gina Sebastian este o foarte autentic prozatoare. Chiar rnile, dezamgirile, nemplinirile au lsat urme ce dau sensibilitii care se exprim n scrisul ei, nota lor particular, tonul lor, parfumul lor“.Nicolae BalotUn scriitor profesionist de prim mn… O construcie de carte extraordinar, nemaintlnita n carile altor scriitori“.Alex tefnescuEste o carte de meditaii, meditaii asupra unor teme i asupra unor personaliti. Rareori n lumea noastr, n sensul de lumea contemporan, mai poi gsi un spirit att de echilibrat i cu o asemenea scar de valori morale i culturale“.Ana Blandiana
Mamac broj 1
￥18.74
asopis za kulturu i drutvena pitanja, bavi se socijalno angaovanim temama. Izlazi kvartalno. Prvi broj posveen je Oskaru Daviu
Pia?a sfatului
￥23.14
Aceast? carte a fost, este ?i va fi o fabuloas? c?l?torie spre centrul fiin?ei mele, chiar ?i la mul?i ani dup? ce voi fi terminat-o. V? mai aminti?i problemele de aritmetic? din clasele primare? Un tren pleac? cu viteza H, Y, Z (?tiind c? viteza este variabil?) din punctul A ?i ajunge ?n punctul B dup? un num?r de ore. Ei bine, povestea care urmeaz? este acea problem? de aritmetic?. Dac? trenul sunt eu, ?nseamn? c? Dumnezeu este o problem? de aritmetic?. Grea. ?i de rezolvat. (Daniela Lungu)
Xerxes la Hellespont
￥23.14
E cu putin?? ca un studiu despre Constantin Noica – unul care se respect? ?i vrea s? fie respectat – s? fie scris de un literat? Noica are la noi statutul filosofului tare (faptul se explic? poate tocmai prin absen?a unei filosofii tari ?n spa?iul cultural rom?nesc) ?i, ?n plus, a cam dezavuat literatura, consider?nd-o cumva frivol?. Poate chiar pe scriitori. Prin urmare, s?nt toate datele ca acest fapt s? par? cel pu?in riscant. Dac? nu o insolen??. Doar c? Dorin Popescu, autorul c?r?ii, de?i absolvent de studii filologice, nu e numai ceea ce se nume?te ?ndeob?te prin literat; pe de alt? parte, din confruntarea cu exerci?iul exegetic nici Constantin Noica nu mai iese la fel de ?ncorsetat ?n tiparele prejudec??ilor. Altfel spus, nici Constantin Noica nu mai este Constantin Noica – a?a cum apare ?n tratatele despre filosofia rom?neasc?. (Mircea A. Diaconu)
Comparatism ?i germanistic?
￥65.32
Halucina?ii, semne ?i prevestiri, psihoze, scindare ?i panic?, abandon, decrepitudine, demen?? entropic?, suicid – iat? tot at?tea nume ale ?v?milor depresiunii”, ?n care sufletul nostru intrasecular se zbate, crucificat ?i, totu?i, cu speran?a m?ntuirii. Este tabloul crizei omului, profetizate de vizionari ai veacului al XIX-lea – Dostoevski, Kierkegaard, Nietzsche, Kafka – oferit acum ?n versiune milenarist? de naratori rom?ni precum Nicolae Breban, Augustin Buzura, Florin ?lapac, Radu Aldulescu, Dumitru ?epeneag, Marius Tupan. (Geo Vasile)
11 elegii
￥24.44
Cartea lui Michael Finkenthal ofer o prim, ptrunztoare, lectur critic mai ampl a scrierilor suprarealiste ale lui Dolfi Trost, unul dintre membrii Grupului suprarealist romn – foarte activ ntre anii 1940 i 1947 la Bucureti –, coautor, alturi de Gherasim Luca, al celebrului manifest Dialectique de la dialectique. E o contribuie valoroas, revelatoare pentru suprarealismul frenetic al bucuretenilor angajai ntr-un ndrzne dialog cu micarea european de avangard. Documente inedite rotunjesc profilul unui spirit nonconformist, pe care interpretul su are grij s-l situeze, atent la nuane, n contextul agitat al epocii. O recuperare, aadar, salutar care mbogete substanial imaginea acestei ultime etape a avangardei istorice romneti.“ – Ion Pop
Z?pad? neagr? ?i alte povestiri
￥24.44
Dar mai bine las-m pe o strad pustie i privete cum nimic nu se schimb.“ – Laureniu Ion
Pove?ti de adormit adul?ii
￥57.14
ntr-o cultur temeinic articulat, ideile au ecouri. Antinomia lui Turgheniev a fost strlucit confirmat de arta urmtoarelor decenii, ntr-o polarizare tipologic esenial, confirmat anume de neierttorul su oponent. Idiotul“ Mkin, Makar Ivanovici Dolgoruki sau Aleoa Karamazov sunt ipostaze ale unui Don Quijote rusesc, iar n aceleai mprejurri Hamlet are chipul omului din subteran, al lui Raskolnikov, Ippolit, Stavroghin, Versilov, Ivan Karamazov. Hamlet are descendeni sntoi i morbizi. Diagnosticarea celor din urm este obsesia constant a lui Dostoievski. El a surprins genial spiritul analitic dizolvant, egoismul, cinismul, rceala, scepticismul devenit i indiferentism, a prezis profetic pactul unui tip de intelectual din secolul douzeci cu diavolul. Acestui Hamlet bolnav al epocii moderne i-am consacrat cteva lucrri... – Ion Ianoi
Cartea lui Andrei
￥16.27
Sunt un om modelat mai mult de literatur dect de prini i de coal, aa c practic nu-mi pot imagina cum a fi artat, n alt context social-familial, ce a fi devenit, cum a fi evoluat. Atras de lumea din cri. Poate i pentru c personajele din literatur sunt mai pregnante, mai coerente, mai plauzibile, cu noim i de neles, n ultim instan, iar nu indecise, confuze, lipsite de sens, ca n viaa obinuit. Cnd spun uneori c eu i fr studii superioare, rmas funcionar ori meteugar, a fi fost acelai om, cam la asta m refer. La faptul c pentru formarea mea decisive au fost crile, lecturile, lumea stilizat, nsmnat cu mesaj. Poate c abia prin asta m apropii de ali scribi...Exist suflet, m ntrebam azi, n parc, pe o slab ninsoare, dnd un semiocol lacului. Poate c nu exist, n sensul dat acestui cuvnt de cei care neag transcendentul. ns pentru unul ca mine sufletul exist, el este ceea ce a rmas din prinii mei i mi umple mie viaa, gndurile; ceea ce m face s fiu n comuniune cu ei.“ – Ion Lazu
Fisica Spirituale: Filosofia, conoscenza e tecnologia dal futuro
￥69.81
n parcul acela mare dintr-o suburbie a Chicago-ului am descoperit un col mai prginit, cu un lac plin de ppuri, de ierburi acvatice al cror nume l ignoram, de rae slbatice, ceva cam ca pe la noi. Se pare c, pe ct de mult difer locurile n care omul i face viaa lui civilizat, tot pe att de mult se aseamn ntre ele locurile care i-au pstrat, ca printr-o minune, starea lor de la nceput, netulburat de homo faber. Poate n-o s credei, dar nu ne mai dezlipeam de acel loc, cruia unii i-ar putea spune prloag. M-a impresionat faptul c aceti copii s-au artat receptivi la mesajul natural. nseamn c omul, atunci cnd i se ofer ocazia, alege n modul cel mai firesc un peisaj linitit, odihnitor. La drept vorbind, sunt attea lucruri interesante de vzut aici, la fratele meu Ionel Americanul! i tocmai n momente ca stea, gndul meu se ntoarce la ce-a fost cndva. Se pare ca i sufletul i are ochii lui...“ – Lidia Lazu
Povesti minunate cu lucruri fermecate
￥40.79
Un demers hermeneutic grav, efectuat ?n profunzimile operei ionesciene, ?i demonstr?nd cu asupra de m?sur? c? ??n prima pies? a lui Ionesco, Engleze?te f?r? profesor, comunicarea este repetitiv? ?i alienant?. Recurenta cli?eelor limbii de lemn burgheze este efectul (cauz?) unei existen?e osificate. Alienarea ?ncepe prin a fi pa?nic? ?i sf?r?e?te ?n agresiune. La ?nceput, b?tr?nii so?i Smith se afund? ?n banalitatea comunic?rii. Tinerii so?i Martin fac la fel, potrivit psihologiei v?rstei lor. Primii au o ?n?elepciune senil?. Ultimii, o vitalitate copil?reasc?. Pe parcurs (in)comunicarea se ad?nce?te, cuvintele ??i ?ndep?rteaz? tot mai mult sensurile, p?n? la a le abandona ori livra unei anamneze enun?iative. Sensul, p?r?nd genetic absent, ??i caut? identitatea ontologic? fictiv?, ?ntr-o deriv? total?. Noile contexte generate de un astfel de tip de enun?are creeaz? spa?ii retorice ale (?n)comunic?rii, inabitual proliferante, sf?r?ind adesea, cum s-a observat, ?ntr-un joc de-a masacrul logocratic, rupt de comandamentele – instan?ele – enun??rii. Personajele rostesc replicile automat, ?ntr-un ritm tot mai accentuat“.
Munca
￥24.44
O carte pe s?pt?m?n? reprezint? norma decent? pentru un critic de ?nt?mpinare, cu at?t mai mult cu c?t el mai scrie ?i studii sau eseuri, ??i duce copilul la ?coal?, plimb? c?inele pe trasee lungi, dinainte calculate, petrece mult timp printre studen?i la cursuri ?i seminarii, formeaz? oameni tineri ?i ?ncurajeaz? debuturi, fiind prezent c?teva ore zilnic ?i pe Internet, pentru a prelua comenzi de colaborare sau ca s? onoreze unele mai vechi, cu scaden?e ?n general respectate. Cartea de fa?? prezint? jum?tatea pedanta, disciplinat? a celui care a scris, ca un program personal de evaziune, Visul lupului de step?: 52 de texte, dedicate scriitorilor rom?ni, formeaz? aici un ?an ideal“ consacrat literaturii recente, compus din respect pentru munca altora, din admira?ie ?i entuziasm, dar ?i din responsabilitatea critic? a disocierilor lucide, tran?ante, atunci c?nd cazurile o impun. Practic?nd cu pl?cere cronica de ?nt?mpinare de mai bine de 30 de ani, autorul c?r?ii de fa?? ?tie prea bine c? nu laude a?teapt? ?n primul r?nd scriitorul rom?n din partea criticului s?u, ci ?n?elegerea obiectiv? a demersului literar ?i onestitate. ?n consecin??, se prea cuvine ca recenzentul s? r?m?n? un om marginal ?i s? priveasc? vedetele din penumbr?. ?n ultim? instan??, critica de ?nt?mpinare devine stil prin coregrafia subtil? a distan??rilor reciproce: a scriitorului de sine ?nsu?i prin intermediul criticului s?u, ?i a acestuia din urm? de propria sa fixa?ie, prin mijlocirea c?r?ilor mereu noi pe care le cite?te.
Tratamente naturiste ?n serviciul s?n?t??ii
￥40.79
O edi?ie aniversar?, dedicat? unuia dintre cei mai mari creatori europeni, realizat? cu participarea unor importante personalit??i ale culturii rom?ne (Nicolae Balota, Eugen Simion, Nicolae Manolescu etc.); edi?ie special? ce con?ine o bogat? iconografie. Textele sunt menite s? omagieze o legend? vie a literaturii rom?ne – ctitor, al?turi de Liviu Rebreanu ?i Hortensia Papadat-Bengescu, al romanului modern.
Nietzsche ?i muzica
￥48.97
De ce fr minotaur Fiindc literatura, din perspectiva mea, este un labirint, iar naintarea n ea, una plin de pericole, topite ns n pura iridiscen. Un labirint, dar unul radios, menit s atrag atenia asupra infinitii de jocuri ascunse n textul literar. Jocuri care te prind (mai bine-zis te seduc), doar ca s te poi elibera, s fii vzut n mijloc, schind un salut triumfator – poate spre nite prieteni nevzui. Cu nimic altceva n jur dect pietre ncinse, ncrustate cu nestemate. Nevoit s mergi mereu nainte, lai averea asta altcuiva, n-o poi lua cu tine – sensul e s iei din labirint cu totul nud (neatins de prejudeci ori de cliee), fr cicatrici literare, literatura s fie pentru tine o poart, nu o temni. Ea poart, ntr-adevr, n sine, aceast imens generozitate. Niciun minotaur care s te sfie, doar picurul de miere al bucuriei lecturii, pe lespezile arse de soare: suntem la amiaz, ateni, vigili (minotaurul ar fi doar creaia noastr). Senzaia de deschidere druit de literatur st deci la originea acestei cri, mai degrab un sinuos autoportret de cititor (nu att narcisiac, ct fidel siei) dect o lucrare sistematic. Un chip caleidoscopic, conturat din capricii reunite, firesc, ca rsplata pentru a fi urmrit cu ncredere traiectoria neregulat a lecturii – sinuozitate nelipsit totui de un sim al unitii, tradus n meditaia continu asupra unor noiuni precum familiaritate i alteritate, a relaiona ori a insolita.“ – Simona Grazia Dima
Karma s?n?t??ii
￥40.79
Lidia Lazu a scris aceste poeme. i pe urm a uitat c le-a scris. Le-a gsit pe marginea unei ferestre, ciugulite de psrile cerului, cu frumuseea pierdut pentru totdeauna – c toate lucrurile sortite s ntrein miracolul existenei. Acesta este mitul n jurul cruia ar putea s se consolideze o ntreag oper poetic. Eu cred c nici unul dintre poeii romni nu a reuit s construiasc o asemenea imagine, care ntr-adevr s ne reprezinte ntr-un asemenea chip i ntr-o asemenea msur. Lidia Lazu scrie din preaplinul firii sale. (...) Ea face parte dintre acei oameni care nu scriu din pricina slbiciunilor lor, ci din pricina prea multelor daruri cu care a fost nzestrat de Dumnezeu.“ – Mircea Ciobanu
Karma norocului
￥40.79
Sub limita de detec?ieVorbi?i ?n ?oapt?Ceva se petreceSub pragul vostru auditiv.A?a cum silabele gurii taleSunt sorbite de timpanele ei, tot astfelAcolo, ?n ad?nc,Picur? ceva –P?m?ntului ?i scap? lacrimiPe care le-nghit r?d?cinile;Acolo, ?n ?naltSe spulbera ceva –V?zduhului ?i scap? lacrimiPe care le-nghit ?ngerii.E un plan?et f?r? istovAl lucrurilor, fertil –Doar c? se petreceSub limita de detec?ie.
101 poeme
￥32.62
mi nchipui pe pmnt locuriUnde nu ajunge raza de soareLocuri unde nu adie vntulLocuri oarbe i surde, fr cldurFr memorie –Dar nu am destul putere s-mi nchipuiLocuri unde s nu ajungi s nu m ajungDurerea.
Desene naravase
￥40.79
Poemele dense, pline de miez ale lui Andrei Fischof curg unul dup altul. Fr ostentaie. Firesc, aa cum ploaia se scurge din orbitele zeilor fr nume, aa cum iarba poate fi numit iarb numai dac este pscut, din timp in timp, de pegaii morilor tineri. nfurat n toga marelui frig, poetul refuz zgomotul, nvlmeala, furtunile agitaiilor zadarnice, optnd mereu pentru ipostaza martorului tcut, marcat de o sensibilitate atent, ochiul su, da, cel triunghiular, din frunte, nregistrnd totul, aproape totul. Poemele-peisaje contureaz o lume a sfritului ntunecat, a degenerescentei, a decadenei i pierderii reperelor. E o lume de comar, o lume nurubat n albia apocalipsei care se inventa, clipa de clipa, provocnd martorul – adunat, strns n el nsui, atent la forurile-i luntrice i la vocea creia i se supune necondiionat – s imagineze discret, evaziv, surpat n uimirea de a fi el nsui: o ans de salvare. i martorul rspunde provocrii, aa cum un copil, fiind, pe malul mrii, harponat spre orizonturile mirabile ale dorinei de a fi, deseneaz, cu un beior, pe nisip, o uria corabie fantastic...“ – Aura Christi.
