购物车
个人中心
Paradigma puterii ?n secolul al XIX-lea
￥130.72
Educa?ia poate fi relaxant? ?i distractiv? at?t pentru copil c?t ?i pentru p?rinte, odat? ce de?inem bagajul minim necesar de cuno?tin?e despre etapele dezvolt?rii copilului ?i un set de metode simple ?i eficiente pentru a ie?i din ?ncurc?turi precum crizele de furie ?ntr-un magazin aglomerat sau manifest?rile de gelozie ?ntre fra?i.Interactiv?, clar? ?i instructiv?, aceast? carte ne arat? cum putem stimula imagina?ia, creativitatea, vorbirea sau abilit??ile practice ale copiilor ?ntr-un mod juc?u?, cum ?i de ce s? select?m din noianul de juc?rii de pe pia?? ?i, pe scurt, la ce s? ne a?tept?m ?i cum s? interac?ion?m cu copilul ?n func?ie de v?rsta ?i de pragul s?u de dezvoltare.
Convorbiri psihanalitice cu p?rin?ii
￥65.32
Cartea asta e inteligent. i amuzant. Nu, n-am dreptate. E genial i demenial. Dar avei grij: tocmai cnd o s v prpdii de rs, uluii i ngrozii de sinceritatea dezarmant a lui Alex, va schimba brusc tonul ntr-unul tandru i plin de compasiune.“ – Lawrence Cohen, PhD autorul crilor Reete de jocuri, Arta hrjonelii, Reete mpotriva ngrijorrii (ed. Trei).
Negru ca abanosul: Al treilea volum al trilogiei Alb?-ca-Z?pada
￥57.14
Un roman tulbur?tor despre via??, iubire ?i moarte.Unde se afl? via?a noastr? con?tient?? E posibil s? o transfer?m altcuiva? S? o p?str?m intact??Hope, Josh ?i Luke sunt trei studen?i la neuro?tiin?e, lega?i inseparabil printr-o priete?nie necondi?ionat? ?i o idee genial?.C?nd unul dintre ei ajunge pe moarte, hot?r?sc s? ?ncerce imposibilul ?i s?-?i pun? ?n practic? proiectul lor ie?it din comun.Emo?ionant, misterios ?i ?n acela?i timp plin de umor, Orizontul r?sturnat e o poveste de dragoste etern? cu un dez?nod?m?nt uluitor."Cea mai bun? carte a lui Marc Levy! Teribil de captivant?!" - Le Parisien
Un Corazón de Ranita. 3° volumen. El vals estelar de la vida
￥53.30
Pe Nicolae Breban l-am citit, din primul an de facultate, a?a cum i-am citit pe marii scriitori: de la primul la ultimul titlu. ?n cazul s?u, mai mult poate dec?t ?n al oric?rui alt romancier postbelic, acest exerci?iu de fidelitate este obligatoriu. Romanele sale nu sunt indiferente unul fa?? de altul, ci comunic?, toate, ?ntre ele, alc?tuind un sistem omogen, ?n care fiecare pies? este necesar? ?i contribuie la armonia ?ntregului. De altfel, Breban a avut ?nc? de la primele c?r?i ambi?ia operei monumentale, displ?c?ndu-i fragmentarismul ?i proiectele care ?ncep ambi?ios, dar sucomba levantin. Romanele care au ap?rut p?n? ?n 1990, dup? care cititorii s?i fideli de p?n? atunci ?nc? mai suspin? nostalgic, ?n care marile sale teme sunt clar delimitate, reprezint? un reper nu doar pentru literatura rom?n? a ultimei jum?t??i de secol, ci ?i pentru opera ulterioara a scriitorului. C?r?ile publicate ?n ultimii dou?zeci ?i ceva de ani pierd mult dac? sunt citite ??n sine“, f?r? a fi raportate la ?ntregul operei brebaniene. Mai mult dec?t ?nainte, scriitorul a ?nceput s? se ?ntoarc? din ce ?n ce mai des la propriile crea?ii, s? le lege ?ntr-un silogism epic nu ?ntotdeauna facil de sesizat. Cine nu proiecteaz? ?ns? personajele, cazurile contorsionate, ac?iunile din ultimele ispr?vi epice ale autorului la vechile sale realiz?ri pierde imaginea de ansamblu, pierde poate chiar ?i ?calea de acces“ c?tre nucleul acestei opere majore. (Bogdan Cre?u).Ai o imens? ?tabl? de ?ah“, care se ?nt?mpl? s? fie lumea, manevrat? de dou? sisteme aparent antagonice (dar care se ?n?eleg foarte bine, fiindc? au fost de aceea?i parte a frontului ?n r?zboi), c?rora li se subsumeaz? unele subsisteme cu interese colaterale (cum a fost Lumea a treia sau alian?a ??rilor nealiniate). Dincolo de milioanele de mici episoade locale sau regionale care coloreaza jocul, unde se consuma nevroze f?r? num?r ?i mistific?ri extrem de sofisticate, dou? mize profunde r?m?n mereu pe tabl?, estompate ca relevan?? sau voit obscurizate, pentru a nu le vedea adversarul: planetarizarea surselor de energie ?i necesitatea cre?rii unui sistem inovator de control informa?ional, din care va ie?i, ?n cele din urm?, lumea Internetului de azi. Adic?, daca ne g?ndim bine, chiar cele dou? domenii ?n care comuni?tii au fost pu?i s? piard? partida, intr?nd apoi ?n colaps sistemic ?i ?n insolven??. Aminti?i-v? de ce se spunea dup? '89: c? Ceau?escu a fost mefient fa?? de computere. N-a fost singurul, din lumea comunista. Q.e.d. (?tefan Borbely)
Opera lui Tudor Arghezi
￥106.19
Cartea lui Dan Dungaciu se individualizeaza prin originalitatea metodei sale: logistica. Sociologia este, prin excelenta, o "stiinta de spate", cum ar spune logisticienii, adica o stiinta care serveste marilor incordari colective (ofensive sau defensive) pe o durata anumita. Dan Dungaciu propune, in acest sens, cel putin trei procedee de cercetare a sociologiei la scara unei epoci si a unei arii de civilizatie, cea europeana in acest caz: a) "centrele logistice ale gandirii sociale" (care sustin retelele sociologiei); b). "Harta logistica a sociologiei" (romanesti in acest caz); c). Seria teoriilor reprezentative pentru cateva dintre temele dominante ale sociologiei interbelice. Modelul lecturii dezvaluie o fata surprinzatoare a uneia dintre cele mai spectaculoase manifestari ale sociologiei in secolul XX: sociologia romaneasca interbelica. Istoria logistica a sociologiei romanesti reconstituie astfel una dintre secventele de mare tensiune creatoare ale dramei neamului romanesc in secolul al XX-lea, ceea ce face din cartea lui Dan Dungaciu una de exceptie.
Un Corazón de Ranita. 5° volumen. La traición, novia de la maldición
￥55.34
Titlul se refer? la ceea ce autorul c?r?ii consider? esen?a mitului faustic: surmontarea limitelor cunoa?terii ?i tenta?ia spre ceea ce exist? dincolo, necunoscutul sau imposibilul ?n ordinea normal? a lumii. Tenta?ia limitei ?i limita tenta?iei este o investigare critic? a ideilor ?i motivelor din perspectiva unui comparatism orientat spre filosofie ?i estetic?, pe care profesorul universitar clujean, Vasile Voia, l-a practicat consecvent ?n cariera sa.
Un deceniu de literatur? rom?n?
￥77.31
Drept cadru general al discu?iei noastre propun o poetic? a traducerii. Dup? p?rerea mea, aceast? disciplin? – al c?rei teritoriu ?nc?lca (ba chiar ??nc?leca“) domeniile lingvisticii teoretice ?i aplicate, teoriei literaturii ?i crea?iei literare – se pliaz? pe modelul actului comunic?rii. Dup? cum se ?tie, actul respectiv implic? un produc?tor de mesaje, mesajul sau textul produs ?i un receptor sau lector (care arareori e unul cu totul pasiv; cel mai adesea el exercit? func?ia de interpret al mesajului ori textului).S? observ?m acum c? procesul traducerii este compus de fapt din dou? acte de comunicare ?nl?n?uite, dintre care primul se desf??oara ?n spa?iul limbii ?i culturii de plecare, adica al Limbii sursa, iar cel?lalt ?n sfera limbii ?i culturii de destina?ie, altfel spus a Limbii ?int?. Traduc?torul reprezint? veriga de leg?tura dintre cele dou? segmente, c?ci lui ?i incumb? at?t lectura ?i interpretarea textului surs?, c?t ?i producerea textului ?int?.
De la joc la ?nv??are. Cum folosim jocul didactic ?n educa?ia timpurie
￥57.14
Om politic liberal mai pu?in cunoscut, Gheorghe D. Pallade a l?sat un jurnal care, de?i cuprinde o perioad? destul de scurt? ?n timp, 1 martie 1897 - 8 ianuarie 1898, ne va introduce ?n atmosfera extrem de fr?m?ntat? din interiorul Partidului Na?ional Liberal.S-a n?scut ?n anul 1858 la B?rlad, dintr-o familie ?nst?rit?. ?i-a f?cut studiile secundare ?i universitare ?n ?ar?, lu?ndu-?i licen?a ?n drept la Facultatea de drept a Universit??ii din Bucure?ti ?n anul 1880. Intr? ?n magistratur? p?n? ?n 1884 c?nd, particip?nd la alegeri este ales deputat pe listele Partidului Na?ional Liberal. Din acest moment via?a lui devine public? ?i intr? ?n v?ltoarea luptelor politice. ?n acela?i an, al?turi de C.A. Rosetti a sus?inut colegiul unic ?i libertatea absolut? a presei. De fapt a ?i fost colaborator al ziarului Rom?nul.Paginile de jurnal, de?i nu acoper? nici un an de zile, prezint? una din cele mai zbuciumate perioade al Partidului Na?ional Liberal. Subiective sau nu, paginile r?mase de la Gh.D. Pallade vin s? completeze istoria politic? a Rom?niei de la sf?r?itul secolului al XIX-lea.L?s?m pe seama cititorului s? analizeze jurnalul lui Gh.D. Pallade. Nou? nu ne r?m?ne dec?t s? ar?t?m c? am considerat ca notele s? fie c?t se poate de complete, persoanele ?i locurile fiind foarte numeroase, f?r? de care, chiar un cititor avizat nu s-ar descurca. Iat? de ce am recurs la solu?ia de a desp?r?i notele de indicele de nume. Trebuie, de asemenea, s? atragem aten?ia c? notele sunt a?ezate alfabetic, deoarece tot volumul ar fi fost prea ?nc?rcat de numere ?i cifre. Sper?m c? modesta noastr? contribu?ie prin editarea acestui jurnal s? ?mplineasc? un scurt moment din fr?m?ntata noastr? istorie politic? a Rom?niei de la sf?r?itul secolului al XIX-lea.
Arta supravie?uirii
￥116.01
Cartea de Poezii a poetei confirm? un stil, o atitudine estetic? ?i o capacitate de a dep??i ?ngr?dirile presupuse de reactualizare a vechilor formule poetice. Claudia Voiculescu ??i asum? riscul de a p?rea demodat?, abord?nd ceea ce majoritatea poe?ilor din diverse genera?ii ori promo?ii, a respins, cel mai adesea din neputin??.Cred c? poezia Claudiei Voiculescu merit? aten?ia criticii ?i o mediatizare corespunz?toare. (Liviu Gr?soiu)Claudia Voiculescu ridic? forma fix? a rondelului la ?n?l?imi demne de orice competi?ie.... Este o poet? ?n al c?rei talent cred. (C.D. Zeletin)Poet? de ?nalt? for?? r?scolitoare, talent viguros cu cizel?ri de art? adev?rat? ?n ad?ncul substrat al cuv?ntului, vers pasional ?i cotropitor... (Pan. M. Vizirescu)Claudia Ilie, preoteas? ?ntru poezie... (Tudor George)Delicata poet? Claudia Ilie Voiculescu este o voce liric? de mare sensibilitate... (Dumitru Radu Popa)
Eugenio Barba ?i m?rul de aur
￥61.83
M? numesc Gicu ?i sunt poli?ist. Mama crede c? a?a mi-a fost scris ?n marea carte a vie?ii, s? fiu poli?ist, ?i c?, de?i totul pare ?mpotriva mea, Dumnezeu are compasiune pentru mine ?i m? va ajuta. Sunt poli?ist la sec?ia 66 din Bucure?ti, la ordine public?. Acum sunt ?n ?nt?rziere la o ?nt?lnire conspirativ?. Eram decis s? nu m? las impresionat de ceea ce urma s? v?d.De la Universitate o iau pe jos. Ajung t?rziu la ?nt?lnire. Discu?iile introductive au durat mai mult dec?t ar fi fost necesar ?i pentru o clip? m-am ?ntrebat dac? nu era o ?nscenare, ?ns? am respins ideea.
Spirit, imagini ?i ?n?elesuri
￥59.68
Gndul c a fi putut-o sugruma pe sora mea mai mic, adormit n patul de sub mine i pe care o iubeam mai mult dect orice altceva pe lume. Nu o nebunie slbatic, ci una aproape n joac. O sugestie lene, somnoroas, maliioas, care prea s atepte acolo de mult vreme.“ Acolo, adic n pivnia ntunecoas a fiinei. Gnduri ceoase, impulsuri obscure, vinovii fr vin, acuzaii difuze. Inexplicabilul sau inavuabilul resimite ca reacie fireasc. Benign demonism infantil, dincolo de logic i de orice explicaie. i totul n caruselul Relaiei, cadrul obsedant al acestor istorii de via amar, pestri, derizorie. Relaii ntre prini i copii, surori i frai, bunici i nepoi, unchi, mtui, vecini. Cu avorturi, adultere, accidente, sinucideri, apendicite, bovarism, sex aiurea, decizii pripite de nunt i desprire. Gelozie ntre surori, ura fetiei fa de predicile mamei, Parkinson i Alzheimer, Toronto i Vancouver, baluri provinciale, paralizii, primele fantazri erotice ale vrstei nubile, rochia mamei, azilul, recuperri sentimentale dup jumtate de veac, apologia vieii neinhibate“, dar i rigorile inflexibile ale unui mediu intens irizat religios. Pe scurt, via. Mai precis: draga noastr via. Cea pe care adesea uitm s-o trim, necum s-o mai i gndim.
Les Trois Mousquetaires
￥8.09
Vreau s? cred c? drumul lui Eugenio Barba este cel ?n care ?nt?lne?te copacul de care at?rn? pe creanga cea mai de sus un m?r de aur ?i f?r? s? ?i pese de cei din jurul lui, de privirile lor arogante sau sc?nteind a dispre?, se ca??r? ?n copac, ?n plin? lumin? de zi, ?i culege m?rul. M?rul norocos al destinului. Curaj, perseveren??, credin?? de nezdruncinat ?n vocea l?untrului care mereu ?i ?opte?te drumul pe care s?-l urmeze, c?ci este drumul lui.Eugenio Barba, vizionar, reformator, artist, dramaturg-regizor, maestru, scriitor, ?n dramaturgia sa, ?n cuvintele sale imortalizate ?n reflec?ii asupra sensului ?i condi?iei artei teatrului ?i a artistului, ?n cercet?rile de natur? artistic? ?i ?tiin?ific?, ?n laboratorul de teatru, sesiunile ?colii Interna?ionale de Antropologie Teatral? forjeaz? un act artistic unificator prin coprezen?e ale contrariilor, ?ntrup?ri ale simultaneit??ilor, combin?ri temporale ?i spa?iale, dintre trecut ?i viitor, dintre Est ?i Vest, declan??nd ?o revolu?ie copernician? f?r? de care ?tiin?a teatrului de la sf?r?itul secolului XX ar fi incomprehensibil?“. (Diana Cozma)
Puzzle
￥46.36
Azi tr?im o Miori?? r?sturnat?, lumea, ?gur? de rai“, transformat? ?ntr-o lume din ce ?n ce mai mercantil? ?i vanificant?, o lume a g?ndirii economice, cu omogenizarea, dispari?ia diferen?elor, omogenizarea sexelor, a binelui ?i a r?ului, a?a-zisul ?global village“; lumea virtual? care gole?te realitatea, pentru a o umple ?n loc cu ?emo?ii“ dozate de al?ii, ?n tentativa de colectivizare ?i dirijare a sentimentelor ?i g?ndirii oamenilor.Revolu?ia rom?n? a fost o revolu?ie a jertfei mioritice, a tinerilor care au opus r?ului piepturile goale, care a dat, ciudat rod, o societate a corup?iei morale: ea a fost contrapus? ?colhozului global“, at?t sub sensul colectivistic al colhozului comunist, c?t ?i al aceluia omologant, dup? o unic? m?sur?, al popoarelor ?i al valorilor.Cine va recrea punctele cardinale, utopia paradisului mioritic? Noul Ierusalim?Poate c? Miori?a, prin for?a ei spiritual?, ne va reda punctele cardinale ?i pe noi, cei r?t?ci?i de noi, nou? ?n?ine. Altfel, moartea Miori?ei, cea din urm? mioar?, ar fi moartea noastr? a tuturor.
Identific?ri
￥24.44
Cine alearg? dup? doi iepuri nu prinde nici unulAsaltul zilnic de e-mailuri, mesaje ?i ?nt?lniri te distrage de la ce e important ?i te streseaz? enorm. Solicit?rile de la locul de munc? ?i din familie sunt din ce ?n ce mai numeroase. Rezultatul: productivitate sc?zut?, deadline-uri dep??ite, c??tiguri mai mici, ?ncetarea ascensiunii profesionale. DAR VREI MAI MULT. Vrei mai mult? productivitate. Vrei c??tiguri mai mari, pentru un nivel de via?? mai ridicat, vrei mai mult timp pentru tine, familia ?i prietenii t?i. ACUM PO?I S? FACI MAI PU?INE LUCRURI ?I S? REALIZEZI MAI MULT. Un singur lucru te ?nva??:s? ob?ii rezultate mai bune ?n mai pu?in timp;s? reduci stresul;s? scapi de sentimentul de cople?ire;s? ??i recape?i energia;s? ob?ii rezultate extraordinare la munc? ?i ?n via?a personal?.?nva?? s? te concentrezi pe ceea ce conteaz?!
La gurile Africii
￥57.14
Roman inspirat din istoria contemporan?, Puzzle realizeaz? o viziune cuprinz?toare a voca?iei rom?nilor de-a armoniza ?ntr-un mod necunoscut celorlalte ??ri europene (Constantin Noica) dou? mentalit??i istorice?te opuse: oriental? ?i occidental?. ?n centrul c?r?ii se afl? un singur personaj – profesorul pensionar Neghibaur – ?n jurul c?ruia se dispun faptele ?i oamenii ca pe un ecran al imagina?iei, observa?iei ?i experien?ei fostului dasc?l. Construc?ie dens? ?i insolit?, romanul se re?ine ?i prin deschiderea de amploare ?i de ad?ncime asupra mecanismelor ascunse ale reac?iilor suflete?ti individuale determinate de importantele schimb?ri sociale intervenite ?n via?a ??rii dup? Revolu?ia din Decembrie, 1989.
Scardanelli
￥24.44
Cin? cu langustine, ap?rut ini?ial ?n anul 1987 (Editura Cartea Rom?neasc?), se constituie dintr-o suit? de schi?e ?i povestiri av?nd, ca numitor comun, spa?iul geografic al Peninsulei Iberice. Stilul prozelor este alert, cu nota?ii scurte, imprim?nd un ritm viu lecturii. Este o proz? care angajeaz? subtil interesul cititorului, provoc?ndu-l ?ntr-un registru discret la reflec?ie ?i coresponden?e de tr?iri. Povestirile iberice ar putea fi ?i un posibil vestibul de p?trundere ?n lumea uneori fabuloas? a celuilalt cap?t de orizont al Europei. Mihai Giugariu (n. 1929), este autorul unei literaturi beletristice variate, cu predilec?ie romane, proz? scurt?, dar ?i eseuri ?i traduceri. Din portofoliul activit??ii sale literare pot fi re?inute romanele: Condotierul, O vacan?? at?t de lung?, Magdalena, Spre sear?, C?l?uza, precum ?i volumul de eseuri M?rul lui Paris. Romanul Destine, editat ?n 1990 ?i reeditat ?n 2003 a fost distins (ex aequo) cu premiul pentru proz? din anul 1992 al Academiei Rom?ne.
Europa acas?
￥90.84
Te voi lua totu?i cu mine, M?iastro… Te voi ascunde ?n inim?, ?n g?nd, ?n vis…. Te voi oglindi ?n treizeci ?i trei de chipuri – ?n marmor? alb?, sur? ?i neagr?, ?n bronz lustruit ca aurul, ?n aur ?nsu?i… Te voi sculpta ?n lumin?, dincolo de lut ?i carne, ??i voi face cu m?inile mele de ??ran din Gorj aripi ?nalte de piatr? sau metal, ?i cu ele te vei ?n?l?a ?i vei zbura ca ?i aci, str?b?t?nd P?m?ntul, de la un cap la altul… (?ncet de tot.) ?i vei c?nta… c?ntecul t?u… ?i al meu…O carte pentru copii antrenant?, pentru pu?tii de toate v?rstele.
?nvierea
￥106.19
Dup? apari?ia monumentalei (la propriu) Istorii a literaturii rom?ne contemporane, 1941-2000, Alex ?tef?nescu este omul zilei ?n critica literar? rom?neasc?. Admirat sau pizmuit de confra?i, invitat ?i celebrat cu fast ?n ora?ele de provincie, intervievat de superbe ziariste, Alex ?tef?nescu se afl? mereu ?n centrul aten?iei, prezen?a sa ?ntr-un loc este imposibil s? treac? neobservat?. Chiar ?i cei care ??i propun s? ?l ignore ajung p?n? la urm? s? ??i piard? cump?tul, ?ncep s?-l v?neze cu invectivele lor, sporindu-i, indirect, vizibilitatea, notorietatea ?i popularitatea. Alex ?tef?nescu este, ?n lumea literaturii, genul de personaj care nu las? pe nimeni indiferent. Unii ?i sunt prieteni, al?ii du?mani de moarte (cei neinclu?i ?n Istorie ?i cei men?iona?i ?n emisiunea sa TV rezervat? c?r?ilor proaste, Tichia de m?rg?ritar). ?n fine, mai exist? o categorie, a celor care ?l cultiv? cu speran?a secret? c? i-ar putea intra ?n gra?ii ?i c? ?n felul acesta ?i-ar putea asigura un viitor luminos ?n literatura rom?n?. (Tudorel Urian)?Alex. ?tef?nescu este singurul critic rom?n contemporan care, metodic, confer? criticii caracteristicile unui ?act de persuasiune?. El face uz de o veritabil? strategie de seducere a cititorului: limbajul este dezabstractizat, f?r? a-?i pierde ?ns? competen?a ?i precizia conceptual?; expresia critic?, mereu dezinvolt? ?i de multe ori memorabil?, are o anumit? materialitate fraged?, fiind astfel u?or de receptat; pl?cerea lecturii ?i a scrisului, aproape palpabil?, devine contaminant? ?i ?mbie la reverii hedoniste; ?n sf?r?it, discursul e ?mp?nat de compara?ii sugestive ?i cu at?t mai ?ocante cu c?t nu se produc ?n spa?iul livrescului, ci al experien?ei comune, con?in?nd ?i o infuzie de umor gra?ios care ?ntre?ine comuniunea afectiv? cu cititorul.“??n volumul Cum se fabric? o emo?ie autorul adopt? forma dialogal? a discursului (?ntre un eu inocent-iscoditor ?i unul doct, profesoral) d?nd dinamism ?i o concrete?e plin? de substan?? problemelor convocate: stilul aluziv, natura artei, rela?ia artist-public, talentul, valoarea, mecanismul psihologic al crea?iei, succesul etc. Este vorba, de fapt, despre un mic ?tratat“ de educa?ie estetic?, alert, eficient ?i care, ?n mod expres, se adreseaz? unui public concret.“ (Petru Poant?)
Piktasis princas
￥9.32
i acest volum intr ?n seria celor pregtitoare, anun?nd O istorie politic a literaturii rom?ne postbelice. Nu e vorba de un ?rzboi cu estetismul”, reanim?nd fantoma lui Gherea, ci de reevaluri pe temei estetic, la mai multe m?ini, folosind achiziiile criticii literare; i, firete, de recontextualizri (interog?nd epoca), in?nd cont, ?ns, de fluctuaiile recepiei i de capricioasa meteorologie politic. ?n fond, suntem consecveni cu programul, anunat ?nc de la debut (Orizontul lecturii, 1983), ?neleg?nd c, sociologic judec?nd, nu putem examina fenomenul literar retez?ndu-i ombilicul istoric. Generaia orfelin discut, prin profiluri sintetizatoare, despre o serie creatoare, av?nd drept numitor comun vitregele condiii formative; ea a fost modelat de interdicii (lecturi clandestine, maetri ?ascuni”, biblioteci epurate), provoc?nd o reacie polemic (ruptura) i promov?nd, astfel, la start, un program negativ. Dar, ?n acelai timp, este o generaie auroral, cu rol de verig, redescoperind – euforic – tradiia, definind o stare de spirit, angaj?ndu-se, prin combustie creatoare, la o lucrare comun, recuperatoare, fecund, susinut, prin propulsie adjectival, de o critic solidar, risipind i cronici ?tactice”, cum recunotea Matei Clinescu. Chiar dac noi discutm, ?n acest volum, poeii ei, evident nu poate fi vorba doar despre o generaie de poei, transport?nd legenda Labi, anun?nd, prin voci tinere, o nou epoc de lirism. Nu e vorba, aadar, de o compact ?echip” liric, ci de un buchet de personaliti, cu voci distincte, evolu?nd ?n direcii imprevizibile, isc?nd, ?n timp, disensiuni, controverse ?nfierb?ntate, ierarhizri provizorii. i propun?nd un inventar tematic, hrnind un imaginar, p?n la un punct, comun, definind o fizionomie specific. (Adrian Dinu Rachieru)
Po?ta?ul nocturn. Ночной Почтальон
￥20.44
Edi?ie bilingv? Veaceslav Samo?kin este rus, corespondent de pres? la Bucure?ti, dar ?n primul r?nd, poet. Universul lui poetic penduleaz? ?ntre tragismul ?nsingur?rii ?i nevoia de confesiune. Elegiac? ?i intimist?, lirica din volumul Po?ta?ul nocturn este strig?tul de am?r?ciune al intelectualului lucid ?n fa?a vicisitudinilor unei istorii contorsionate ?i, totodat?, supapa prin care se revars? preaplinul propriilor drame existen?iale. Poet prin excelen?? citadin, Veaceslav Samo?kin ??i aminte?te cu nostalgie de ora?ul natal ?cu nume bol?evic“, care ?i-a pus amprenta asupra ?ntregii lui vie?i – ?Arhitectura sufletului meu/ e-a str?zilor lui prelungire“–, descrie cu delicate?e ner?bdarea de a ?nt?lni fata drag? – ?ochii mei ?nverzesc semaforul“ –, identific? ?n triste?ea unei toamne destinul unei iubiri trecute – ?era acea toamn?/ nu un anotimp, ci/ soarta noastr? doamn?“–, sufer? al?turi de femeile care pl?ng noaptea, cu hohote ?n?bu?ite, ?vie?ile nen?scute ori ucise/ ?n disperate p?ntece de mam?“... Tr?itor de c?teva decenii ?n ?ara noastr?, Veaceslav Samo?kin s-a integrat perfect ?n peisajul d?mbovi?ean: ?l putem ?nt?lni pe str?zile ora?ului sau ?i putem asculta, ?ntr-o cafenea, considera?iile generoase asupra literaturii ?i artei, politicii sau vie?ii, ?n general. C?ci cel pe care prietenii ?l apeleaz? cu diminutivul Slava nu este doar un intelectual de stirpe aleas?, impresionant prin erudi?ie, ci ?i un om de o fermec?toare ?i bl?nd? colocvialitate. ?n c?teva din versurile sale, poetul pentru care Rom?nia a devenit a doua patrie zugr?ve?te imaginea Bucure?tiului sub ar?i?a necru??toare a verii, anotimp ?nscris ?ntr-un ineluctabil ciclu universal. (Dinu Moraru)
Via?a unui c?rturar
￥186.80
Tr?g?nd linie, am spune c? ne afl?m ?n prezen?a unui demers pertinent de mare actualitate, a unui pre?ios instrument de lucru menit s? umple un gol ?n literatura didactico-?tiin?ific? de specialitate, dar totodat? put?nd deveni util ?i unor cercuri intelectuale interesate de evolu?ia fenomenului poetic rusesc ?n secolul XX, situate ?n afara comunit??ii universitare. (Mircea Croitoru) E o bibliotec? umbl?toare. A citit mii de c?r?i ale altora ?i a scris c?teva ale sale. ?l recuno?ti dintr-o mie. Ziarele, revistele, c?r?ile ?i sunt lipite de degete. Merge pe strad? ?i cite?te, a?teapt? lini?tit la o coad? ?i cite?te. Absent pentru lumea aceasta viermuitoare ?i pragmatic?, el s-a retras protector ?n spatele ziarelor ?i c?r?ilor, ?i a rezistat. Cu o ?inut? sobr?, de o ?epeno?enie verde, demn? de ?ara Fagilor de unde-?i trage ob?r?ia, nu-i po?i da anii pe care, incredibil, ?i are. (…) Dac? te duci la el acas?, totul pare sprijinit pe tomuri, iar dac? ai proasta inspira?ie s? clinte?ti ceva, acea ?arhitectur? intelectual?“ ??i poate fi fatal?. Un soi de Manole Anapoda, zidit ?n chip de An? ?ntr-o m?n?stire de c?r?i. Prietenii ?i spun Dima. Am tradus ?mpreun? din Bulat Okudjava volumul de versuri C?ntecul esen?ial ?i, din mul?i al?i poe?i contemporani ru?i, ?n periodice. Metodic, punctual, suferind de acribie ?i, bine?n?eles, scufundat ?ntr-o lectur? atunci c?nd nu lucram ?mpreun?, a dovedit c? nu e doar un consumator de literatur?, ci ?i un excelent cunosc?tor al limbii din care traducea, ?i chiar un creator. ?l invidiez pentru felul sfid?tor ?n care ?tie s? uite de televizor ?i de calculator. Dima cite?te. El e scufundat ?n ecranul unei file de carte, al unei pagini de ziar sau de revist?. ?ntr-o vreme ?n care aceste dou? ustensile subjug? lumea obosind-o, nevroz?nd-o, ?mb?tr?nind-o, f?c?nd abstrac?ie de mirajul lor, el a r?mas ?nc? proasp?t, zdrav?n ?i t?n?r. (Passionaria Stoicescu)
