Un b?iat care a tr?it ?n Italia, la Vene?ia, acum ?apte sute de ani. Un adolescent care a c?l?torit ?n China - ?i s-a ?ntors dup? dou?zeci ?i patru de ani. Autorul unei c?r?i de c?l?torii care l-a inspirat pe Cristofor Columb. Iat? o biografie ilustrat? despre Marco Polo ?i lumea ?n care a tr?it!

Spune nu agresiunii ?i h?r?uirii, fii un bun prieten! Ghidul de supravie?uire pentru adolescen?i acoper? toate problemele legate de h?r?uire: de la h?r?uirea cibernetic? la cea din ?coal?, de acas?, din grupul de prieteni ?i multe altele. Parcurg?nd acest ghid, vei ?nv??a cum po?i s?-?i ?nvingi frica ?i s?-?i construie?ti via?a pe care ai visat-o. Cartea Aijei Mayrock ??i pune la dispozi?ie ?roeme“ (poezii rap) inspirate, ponturi de supravie?uire, pove?ti personale ?i chestionare rapide, un capitol despre cum s? le dezv?lui p?rin?ilor problema ta ?i un interviu ?n exclusivitate cu autoarea. Ghidul de supravie?uire pentru adolescen?i a fost supervizat de dr. Deborah Temkin, specialist? ?n fenomenul de h?r?uire ?n ?coal?, ?i de dr. Myrna Fleishman, psiholog. Pentru fete ?i b?ie?i de 11–16 ani.

Proasp?t ajuns? ?n Japonia, Adriana ?ncearc? s? se integreze ?n via?a studen?easc?, cu rezultate ?ndoielnice. ?n cele din urm?, ??i g?se?te locul ?n r?ndul celorlal?i studen?i str?ini: australieni petrec?re?i, englezi plini de ei, finlandezi scandalagii ?i, bine?n?eles, singurul alt rom?n pe care ?l ?nt?lne?te acolo. ?mpreun?, exploreaz? temple, ?ncearc? diverse chimonouri, particip? la ceremonii, viziteaz? cluburi de jazz ?i travesti?i ?i filosofeaz? pe tema eternei fascina?ii japoneze. O perspectiv? plin? de umor asupra frumuse?ii, frustr?rilor ?i nebuniei vie?ii ?ntr-una dintre cele mai admirate culturi din lume.

n noiembrie 2011 i n lunile ce au urmat, mpreun cu un grup entuziast de oameni, dintre care doi investitori i doi directori ai companiei holding am pus bazele unei noi companii de IT, numit F-Startup.Am considerat important s pstrez n acest jurnal amintirea vie a evenimentelor trite, pentru ca i alii s beneficieze de pe urma experienei noastre. Anumite ntmplri le-am inut ascunse, din motive profesionale, ns acum m simt ndatorat s le scot la lumin. Voi, cei care suntei nceptori, putei considera acest jurnal confesiunea mea i sper c, dup ce vei citi povestea, vei nelege mai bine ce a mers prost i de ce.n momentul n care compania a dat faliment, m-am considerat responsabil pentru eecul colectiv. Totui cred c eforturile noastre nu au fost n van, deoarece am ctigat cu toii o lecie valoroas de via i o prietenie frumoas.n final, pot spune doar att: v urez succes n ncercrile voastre viitoare!

Initial value.~~Am citit o statistic? din care reie?ea c? procentul de pelerini rom?ni pe Camino de Santiago este de 0,04%. A fost momentul ?n care s-a n?scut ideea acestei c?r?i din dorin?a de a dezv?lui faptul c? exist? ?n lume un Drum pe care miracolul este la el acas?, un Drum pe care trebuie s? ai mare grij? ce-?i dore?ti, pentru c? acolo visele se materializeaz? cu mare repeziciune. Drumul reg?sirii de sine, Drumul care ??i ofer? privilegiul de a deveni varianta ta cea mai bun?. Cei ?apte milioane de pa?i f?cu?i mi-au revelat faptul c? ?n via?? nu exist? gre?eli, doar JOCUL ?n care ?n?elegi c? e?ti Lumin? ?i ?ntuneric. El Camino de Santiago sau Drumul Sf?ntului Iacob este o rut? legendar? de pelerinaj ce porne?te din Saint Jean Pied de Port ?i se termin? ?n Santiago de Compostela, ora? din nord-vestul Spaniei. ?nsum?nd o lungime de aproximativ 800 de km, Drumul c?l?uze?te pelerinul c?tre catedrala din Santiago ?n care ??i doarme somnul de veci apostolul iubirii, Sf?ntul Iacob. Po?i str?bate drumul pe jos, cu bicicleta sau c?lare, po?i s?-l parcurgi singur sau ?n compania cuiva. Urm?nd s?ge?ile galbene, care ??i indic? direc?ia de mers, vei fi c?l?uzit c?tre un loc magic: Sinele t?u.Buen Camino!

Am nceput s scriu pentru c aa am simit chemarea. E la fel ca preoia: devii pstor de suflete pentru c ai trimitere de sus, de la Tata. Aa s-a croit i destinul meu. Probabil c obria mea flticenean e de vin. n acest loc binecuvntat am crescut i am primit educaie. colile, dasclii, istoria literar a oraului – nesat de nume mari i sonore, care au trecut i trit pe aici – mi-au creat creuzetul. Mai departe a trebuit s muncesc singur, ca un rob, pe aceast plantaie plin ochi de litere, cuvinte i fraze. Aa am fost, sunt i voi rmne: un ego ce intersecteaz anii pe orizontal i vertical, aducndu-mi i eu, la rndul meu, contribuia pe care un ora minunat, numit Flticeni, mi-o cere. Mark Twain spunea: Dou zile sunt importante n viaa unui om: ziua n care s-a nscut i ziua n care a aflat de ce. Tu, cititorule, ai aflat” (Romulus Andriescu)

(asta nu e poezie, ve?i spune a?a e, ave?i perfect? dreptate e ?ip?t)

Around the Moon, Jules Verne's sequel to From the Earth to the Moon, is a science fiction novel which continues the trip to the moon which was only partially described in the previous novel. It was later combined with From the Earth to the Moon to create A Trip to the Moon and Around It. Having been fired out of the giant Columbiad space gun, the Baltimore Gun Club's bullet-shaped projectile, along with its three passengers, Barbicane, Nicholl and Michel Ardan, begins the five-day trip to the moon. A few minutes into the journey, a small, bright asteroid passes within a few hundred yards of them, but does not collide with the projectile. The asteroid had been captured by the Earth's gravity and had become a second moon.

Treasure Island is an adventure novel, a thrilling tale of "buccaneers and buried gold." Traditionally considered a coming of age story, it is an adventure tale of superb atmosphere, character and action, and also a wry commentary on the ambiguity of morality—as seen in Long John Silver—unusual for children's literature then and now.?

Now ponder well, you parents deare,?These wordes which I shall write;?A doleful story you shall heare,?In time brought forth to light.??A gentleman of good account?In Norfolke dwelt of late.?Who did in honour far surmount?Most men of his estate.??Sore sicke he was, and like to dye,?No helpe his life could save;?His wife by him as sicke did lye,?And both possest one grave.??No love between these two was lost,?Each was to other kinde;?In love they liv'd, in love they dyed,?And left two babes behinde:??The one a fine and pretty boy,?Not passing three yeares olde;?The other a girl more young than he?And fram'd in beautye's molde. Randolph Caldecott (1846 – 1886) was an English artist and illustrator, born in Chester. The Caldecott Medal was named in his honour. He exercised his art chiefly in book illustrations. His abilities as an artist were promptly and generously recognised by the Royal Academy. Caldecott gre-atly influenced illustration of children's books during the nineteenth century. Two books illustrated by him, priced at a shilling each, were published every Christmas for eight years. Caldecott also illustrated novels and accounts of foreign travel, made humorous drawings depicting hunting and fashionable life, drew cartoons and he made sketches of the Houses of Parliament inside and out, and exhibited sculptures and paintings in oil and watercolour in the Royal Academy and galleries. After six years at Whitchurch, Caldecott moved to the head office in Manchester of the Manchester & Salford Bank. He lodged variously in Aberdeen Street, Rusholme Grove and at Bowdon. He took the opportunity to study at night school at the Manchester School of Art and practised continually, with success in local papers and some London publications. It was a habit of his at this time, which he maintained all his life, to decorate his letters, papers and documents of all descriptions with marginal sketches to illustrate the content or provide amusement. A number of his letters have been reprinted with their illustrations in Yours Pictorially, a book edited by Michael Hutchings. In 1870, a painter friend in London, Thomas Armstrong, put Caldecott in touch with Henry Blackburn, the editor of London Society, who published a number of his drawings in several issues of the monthly magazine. Encouraged by this evidence of his ability to support him-self by his art, Caldecott decided to quit his job and move to London; this he did in 1872 at the age of 26. Within two years he had become a successful magazine illustrator working on commission. His work included individual sketches, illustrations of other articles and a series of illustrations of a holiday which he and Henry Blackburn took in the Harz Mountains in Germany. The latter became the first of a number of such series.

C?t?lin Ghi?? este unul dintre cei mai serio?i, mai informa?i ?i mai inspira?i cercet?tori care se afirm? ?n comparatistica literar? ?i cultural? de la noi. Neotematismul s?u este unul atent la diferen?e – ?i ?n primul r?nd la diferen?a estetic? –, reticent fa?? de exploatarea ideologizant? a literaturii. Cartea de fa?? ??i acoper? tema cu mare grij?, cu acribie filologic? ?i teoretic?, dar o ?i dep??e?te uneori prin implica?ii nea?teptate ?i prin considera?ii de ansamblu. ?mi place ?n mod deosebit luciditatea autocritic? a autorului, ?n care v?d reflexul moral al modestiei ?i, ?n acela?i timp, orgoliul justificat al competen?ei profesionale“. – Mircea Martin

Om foarte bine inzestrat in ce priveste largimea cercului sau de vedere energia in exprimarea sentimentelor mladierea in tratarea temelor celor mai deosebite entuziasmul unei forme de un idealism inalt in sfarsit bogatia de cuvinte si usurinta de vers el scrie in acesti ani (pana la 1848 n. n.) cari sunt si cei mai buni ai talentului sau o intreaga opera poetica. […]Bolliac e fireste – asa cerea vremea si asa cerea si firea sa – poetul libertatii dusmanul privilegiilor osanditorul boierilor… N. IORGA Istoria literaturii romane in veacul al XIX (de la 1821 inainte)

Paul Cernat: ?Optzecist? prin v?rst? ?i background, prozatoarea Doina Popescu are o inteligen?? vie, mobil?, robuste?e dezinvolt? a nara?iei ?i, fapt deloc la ?ndem?na oricui, o bun? priz? la umanitatea personajelor. Scrise alert, americ?ne?te, cu prospe?ime stilistic? ?i o predilec?ie special? pentru relatarea la prezent proiectat? ?n trecut, cele opt povestiri din Vipia amiezii surprind, ?n registre diferite, scene de via?? cotidian? cu miez atroce. Dincolo de cotidianul consumerist al scenelor de cuplu sau al feliilor de actualitate social?, textele developeaz?, prin filtre livre?ti sau existen?iale abil montate, imagini ale degrad?rii biologice, secrete inavuabile, derive f?r? ie?ire ale unor personaje ?n conflict cu lumea. Amestecul de vitalitate ?i morbid e con?inut, de altfel, chiar ?n titlu. Cel pu?in trei nara?iuni sunt antologice: ?Bimbu?ca? (despre m?rirea ?i dec?derea postdecembrist? a unei sp?l?torese care, ?n anii ’80, ?inea singur? ?n fr?u infernul unei gr?dini?e de copii cu dizabilit??i), ?Reka, un frison galactic de demult? (istoria cu substrat psihanalitic a unei rela?ii tulburi din studen?ie, dintre naratoare ?i o stranie, deviant? coleg? de c?min unguroaic?) ?i piesa-titlu (o devastatoare diagram? clinic? ?n care cancerul galopant, brusc descoperit, al unui sexagenar ?i destabilizeaz? via?a so?iei, proiect?nd-o din realitatea medical? ?ntr-o irealitate hipnotic?). U?oara tendin?? demonstrativ?, prezent? mai ales ?n dialogul dramatic mam?-fiic? din ?Un pian pentru concert? ?i ?n ekfrastic-melodramatica ?Tabloul?, e compensat? de vitalitatea povestirii, de pregnan?a personajelor ?i acuitatea observa?iei realiste. O carte de proz? matur?, la temperaturi interioare ?nalte”.

C eti un artist dramatic care se zbate s supravieuiasc sau c eti un om care nu se identific cu sexul cu care a fost nzestrat i ncearc disperat s remedieze aceast problem, c eti un geniu ajuns n zdrene, care cerete ansa de a-i spune povestea, c eti un ndrgostit iremediabil, care ncaseaz doar indiferen, c eti un nimeni urmrit venic de autoriti, de probleme i eecuri, c eti captiv n lumea ta, singurul loc n care nu eti perceput ca fiind nebun tocmai fiindc sfideaz noiunea unanim acceptat de normalitate, c eti un scriitor care i aterne realitatea bidimensional, pe foaie, n replici, n didascalii, n uniti de msur a emoiei – numite cuvinte –, i ridic n alii realiti tridimensionale, c eti o ntmplare care citete aceste rnduri, tii foarte bine c orice fapt consumat d singur startul la o continuare i c exist mereu o a doua ans, la fel cum Moartea tie cnd trebuie s lase ceva s continue, cnd s-i spun stop sau cnd s nchid ochii, fiindc intervenia ar descalifica-o. Totul poart eticheta cu va urma i depinde doar de noi s lsm eticheta acolo i s urmm indicaia.Teatrul prelungete viaa fiindc este o prelungire a vieii. Nu e att parte a ei, ct o extensie, ca o pereche de aripi cu care plonjm ntr-un bar supraaglomerat, ntr-un dormitor n care ncap fix dou persoane, ntr-un vis policrom cu iz de psihotrope, sau ntr-o scen care ne va marca fiindc urmeaz s se petreac n acel interval de timp pe care niciodat nu suntem n stare s-l dibuim, dar tim atunci cnd se ntmpl c nu putea fi altcndva.Trei piese care ne zguduie, ne las simurile bulversate, creierii bruscai, inima n aritmie, dar sufletul cumva ridicat. Trei piese de prelungit viaa, chiar i a celor care cred c aceasta urmeaz abia dup ce vor muri. Moartea strig: Bis!“ cnd se vede aplaudnd de una singur, fiindc nu are de ales dect s lase spectacolul s continue n momentul n care tocmai se dezintegreaz.ndrznete i citete!“ – Andrei Vornicu

Acestea-s cuvintele, Petra. Am aternut copertele peste ele, lsndu-le s se limpezeasc. Timpul trecea, cartea nu-mi mai ncpea n trup. ntr-o zi, mi plimbam ochii peste literele ei. Dup aceea, am rspuns ctorva e-mailuri. Printre tirile care nsoesc n mod obinuit o csu electronic, mi-a atras atenia una. Plasa pianjenului se lsa peste mine, dar cui s-i strig mirarea i bucuria mea Eram singur i ngheat, n biroul pustiu. Atunci, m-am repezit s-i atern aceste nimicuri despre Shaun Higgins, specialistul ce a reuit s rezolve misterul insulei-fantom din Pacific. Aprea pe mai toate hrile, dar nu a fost gsit de cercettorii care au plecat s o caute cu vreo lun n urm. Din 1876 s-a strecurat eroarea. Atunci, comandantul balenierei Velocity a raportat n jurnal o serie de stnci mari i nite insulie de nisip, marcnd poriunea de pmnt pe o hart. Informaiile lui au tot fost copiate i recopiate, postulnd drept insul un probabil i posibil recif. Cineva din lumea aceasta, cu un veac n urm, s-a mai gndit la Plasterca. i dai seama ce lucru minunat i s-ar putea ca lumea despre care am zis odat c nu am gsit-o, aceea ce spuneam c i se cuvine, alturi de aceast carte care abia mai ncape n colivie, s se afle undeva, pe-aproape.“ – Clin Torsan

Maszumé hétk?znapi kamaszlány a 60-as évek Iránjában. Iskolába menet meglát egy fiatalembert, akivel egymásba szeretnek. Maszumé bátyjai megtalálják ártatlan levelezésüket, húgukat megverik, majd máshoz kényszerítik feleségül. A lánynak fel kell adnia álmait, és el kell indulnia egy g?r?ngy?s úton, melyet a sors rendelt neki. Az ?tven évet fel?lel? regény a hazáját jól ismer? szerz? szemével k?veti végig Irán viharos t?rténelmét: a 60-as évek a sah elnyomó uralma alatt, majd az iszlám forradalom, mely visszahozta Iránba a k?zépkort, az iraki–iráni háború. A regényt, mely az utóbbi évtized legnagyobb bestsellere lett Iránban, kétszer is betiltották, azonban nem politikai tartalma miatt, hanem mert egy olyan független és er?s n? sorsát állítja példaképül, aki a sorscsapások és nehézségek ellenére sosem adja fel a reményt, s bár csendesen, mégis határozottan tiltakozik társadalmának elnyomó hagyományai ellen. Parinoush Saniee szociológus és pszichológus, t?bb regény szerz?je. A sors k?nyve els? regénye, melyet t?bb nyelvre fordítottak le, Olaszországban elnyerte a Boccaccio-díjat, Németországban bestseller lett. Az iráni írón? 1949-ben született, férjnél van, két fia külf?ld?n él.

Medicina modern? a f?cut progrese imense. Cu toate acestea, nu a reu?it s? ?nving? cancerul, boala nemiloas? care face milioane de victime ?n fiecare an, la nivel mondial. ?i totu?i, dr. Max Gerson (1881-1959) ne-a oferit o raz? de speran??, prin terapia alternativ? care ?i poart? numele. ?n 1958, el a fost primul medic din lume care a spus despre cancer c? ar fi cauzat de mai mul?i factori independen?i. Dintre cei 49 de astfel de factori identifica?i p?n? ?n prezent (deficien?ele de nutri?ie, radia?iile de diverse tipuri, ingerarea aditivilor alimentari, stresul cronic, consumul de tutun ?i de alcool etc.), ?n mod surprinz?tor, alimentele toxice fac cel mai mare r?u. Peste 70% dintre tumorile maligne sunt cauzate, ?ntr-un fel sau altul, de ceea ce m?nc?m. Tocmai de aceea, Terapia Gerson are la baz? o diet? care include fructe ?i legume proaspete, cultivate organic, ?i 13 pahare de sucuri proaspete pe zi, la intervale fixe. Dup? 70 de ani de la apari?ia terapiei, timp ?n care mii de pacien?i au fost trata?i cu succes, fiica dr. Gerson, Charlotte, ea ?ns??i terapeut ?n medicina alternativ?, ?mpreun? cu dr. Morton Walker ofer? ?i mai multe informa?ii despre efectele puternice de vindecare ale fructelor ?i legumelor organice. Afl?: cum s? ?nvingi cancerul schimb?nd chimia organismului;cum s? prepari sucuri prin tehnici speciale pentru a le maximiza puterea de vindecare;cum s? scapi de alergii, obezitate, hipertensiune, SIDA, lupus ?i alte boli;ce suplimente ?nt?resc sistemul imunitar. Terapia Gerson – cea mai bun? metod? pentru oricine a spus vreodat? ?Vreau s? m? fac bine. Ar?ta-mi cum“ A func?ionat ?i pentru al?ii, va func?iona ?i pentru tine! ?nvinge boala cu ajutorul Terapiei Gerson!

Scriitorul George Colpit a publicat pan? in prezent cinci romane, un volum de reportaje ?i eseuri publicistice, un volum de poezii ?i prezenta culegere de nuvele.Cartea de fa?? demonstreaz? c? deosebitul talent ale romancierului de a da via?? unor personaje vii, pregnante, cu o prezen?? aproape material?, palpabil?, ?n situa?ii cotidiene veridice, duce, ?i ?n cazul ?n care scrie proz? scurt?, la realizarea unor mini-capodopere literare, dovedind un talent deosebit.V? invit?m s? citi?i ?i celelalte opere ale acestui talentat scriitor: Judecata de pe urm?. Despre Opera?iunea Psi ?i Laboratorul Psihotronic. Roman; Nebunul. Roman; Dorina tranzi?iei. Roman erotic interzis minorilor; Legionarul communist. Roman; Partidele coliba?ului. O saga arge?ean?. Roman; Articole din pia?a politic?. Despre oportuni?tii de forma?ie intelectual?. Publicistic?; Oglinda retrovizoare. Poezii

Irene Matoko, rom?nc? cu tat? congolez, scrie cu lacrimi ?n ochi ?i cu durere ?n suflet. Scurta sa relatare ne impresioneaz? profund ?i ne face s? ne ?ntreb?m cum este posibil ca, ?n secolul XXI, s? persiste ?n sufletele unor oameni ura de ras? ?i prejudec??ile ?n fa?a tr?s?turilor fizice native ale semenilor no?tri.Din p?cate, profesori ?i colegi, persoane la care ne-am a?tepta cel mai pu?in s? prigoneasc? o fiin?? uman? pentru simplul fapt c? are pielea de alt? culoare, ac?ioneaz? brutal ?i inuman ?mpotriva unor copii nevinova?i.Citi?i cartea aceasta ?i pl?nge?i. Citi?i cartea aceasta ?i privi?i-v? ?n oglind?. Citi?i aceast? carte ?i aminti?i-v? de cele dou? porunci ale lui Isus: iube?te-l cu toat? fiin?a pe Dumnezeu (acesta, care a creat rasele umane) ?i iube?te-l pe semenul t?u ca pe tine ?nsu?i.Chiar dac? semenul t?u are alt? culoare.

The electrical problems of the present day lie largely in the economical transmission of power and in the radical improvement of the means and methods of illumination. To many workers and thinkers in the domain of electrical invention, the apparatus and devices that are familiar, appear cumbrous and wasteful, and subject to severe limitations. They believe that the principles of current generation must be changed, the area of current supply be enlarged, and the appliances used by the consumer be at once cheapened and simplified. The brilliant successes of the past justify them in every expectancy of still more generous fruition.??The present volume is a simple record of the pioneer work done in such departments up to date, by Mr. Nikola Tesla, in whom the world has already recognized one of the foremost of modern electrical in-vestigators and inventors. No attempt whatever has been made here to emphasize the importance of his researches and discoveries. ??Great ideas and real inventions win their own way, determining their own place by intrinsic merit. But with the conviction that Mr. Tesla is blazing a path that electrical development must follow for many years to come, the compiler has endeavored to bring together all that bears the impress of Mr. Tesla's genius, and is worthy of preservation. Aside from its value as showing the scope of his inventions, this volume may be of service as indicating the range of his thought. There is intellectual profit in studying the push and play of a vigorous and original mind.?

gata! Mito? Micleu?anu (n. 1972), pictor, scriitor, muzician. Cofondator al proiectului ?Planeta Moldova“.