The Man in the Iron Mask tells a story based on historic facts. In 1661, King Louis XIV of France had his minister of finances - Nicolas Fouquet - arrested for embezzlement. Also in that year, Louis successfully wooed a young handmaiden named Louise, which caused some stir. In this novel, Dumas gives us the secret history behind these facts, and it is no surprise that the story involves his famous Four Musketeers.More specifically, Aramis becomes privy to the fact that Louis has a twin brother languishing in the Bastille, and he attempts to switch the two. The novel details his fascinating and rather intricate plot to pull this off, as well as how the other Musketeers fit into the plan.The first couple of pages concern mainly the aforementioned historic events, and its a bit of reading before you get to the meat of the action.This book is highly recommended - it will become part of your life, the way some good books can.If you love literature, if you love stories of complex intrigue, and especially if you love the Four Musketeers, you HAVE to read this book at least once in your life!

Acestea-s cuvintele, Petra. Am aternut copertele peste ele, lsndu-le s se limpezeasc. Timpul trecea, cartea nu-mi mai ncpea n trup. ntr-o zi, mi plimbam ochii peste literele ei. Dup aceea, am rspuns ctorva e-mailuri. Printre tirile care nsoesc n mod obinuit o csu electronic, mi-a atras atenia una. Plasa pianjenului se lsa peste mine, dar cui s-i strig mirarea i bucuria mea Eram singur i ngheat, n biroul pustiu. Atunci, m-am repezit s-i atern aceste nimicuri despre Shaun Higgins, specialistul ce a reuit s rezolve misterul insulei-fantom din Pacific. Aprea pe mai toate hrile, dar nu a fost gsit de cercettorii care au plecat s o caute cu vreo lun n urm. Din 1876 s-a strecurat eroarea. Atunci, comandantul balenierei Velocity a raportat n jurnal o serie de stnci mari i nite insulie de nisip, marcnd poriunea de pmnt pe o hart. Informaiile lui au tot fost copiate i recopiate, postulnd drept insul un probabil i posibil recif. Cineva din lumea aceasta, cu un veac n urm, s-a mai gndit la Plasterca. i dai seama ce lucru minunat i s-ar putea ca lumea despre care am zis odat c nu am gsit-o, aceea ce spuneam c i se cuvine, alturi de aceast carte care abia mai ncape n colivie, s se afle undeva, pe-aproape.“ – Clin Torsan

Treasure Island is an adventure novel, a thrilling tale of "buccaneers and buried gold." Traditionally considered a coming of age story, it is an adventure tale of superb atmosphere, character and action, and also a wry commentary on the ambiguity of morality—as seen in Long John Silver—unusual for children's literature then and now.?

Ar fi prea simplu s? dai fr?u liberlacrimilor pe coala alba, virginal? –ci tu te ?nc?p???nezi s? la?i un semn deslu?itdespre aleanul din sufletu-?i oprimat – ?ncercis? ?ntinzi pe h?rtie materia stelar? a unei pic?turialbastre; o ?mpingi ?ncolo ?i ?ncoace, caligrafiezi litere,le ?ns?ilezi ?n cuvinte ne?nc?p?toare – ?i e de parc??n interiorul pic?turii de cerneal?s-ar afla un ce viu ?i neostoit, care se zbates? r?zbeasc? ?ntr-o parte sau alta, afar? dincaptivitatea pungii elastice – un spirit vital, care?mpunge orbe?te, nereu?ind s? evadeze, blestemats? se chinuiasc? acolo,ve?nic...

Proiectul acestei cri m frmnta de mai muli ani. n ultimul timp am tot cutat motivaii pentru care o asemenea carte merit s fie scris. Iat ce am gsit.n primul rnd, chiar dac printr-o fereastr foarte ngust, ea este o mrturie a ultimilor 20 de ani. Conine o frm din istoria acestor dou decenii, mici instantanee ale devenirii Romniei dup 1989.n al doilea rnd, exist n mintea fiecrui romn – i aici m includ i pe mine – preconcepia c toate afacerile postrevoluionare sunt mnjite, nscute din privatizri dubioase sau dezvoltate la umbra unor reele de influen care-i ntind rdcinile n era comunist. Povestea din aceast carte arta contrariul. S-au putut constitui i iniiative independente i curate, cum sunt convins c mai exist cu miile. Povestea de fa poate fi o contribuie la schimbarea de mentalitate, att de necesar pentru intrarea n normalitate.“ (Mihail Penescu)

Când un cuplu vindec? un psihoterapeut... Ioana ?i Valentin Dorek: un cuplu cu doi copii, ajuns într-un moment de criz? la un consilier marital. Într-un stil comic ?i prin diverse exerci?ii, consilierul încearc? s?-i ajute s?-?i rezolve problemele ce par iremediabile. Ioana ?tie întotdeauna ce vrea, ce gânde?te ?i ce o s? spun? so?ul ei, ceea ce o face s? nu-i mai acorde nicio aten?ie. La rândul lui, Valentin o trateaz? cu indiferen?? ?i r?ceal?. Dar nu numai cuplul Dorek are probleme, însu?i consilierul pare c? trece prin aceea?i situa?ie. În Exerci?iul miraculos, Daniel Glattauer se dovede?te a fi un foarte bun cunosc?tor al firii umane ?i surprinde cu m?iestrie h??i?ul sentimentelor contradictorii ale omului contemporan. Adev?rul e c? sunt un scriitor care pretinde mult de la personajele sale, dar f?r? s? le considere ni?te biete marionete. Le las s? dobândeasc? via?? proprie. Sunt libere s? ac?ioneze, a?adar, s? simt?. Sunt un romantic incurabil. – Daniel Glattauer „Valentin: P?i, v? mai mul?umim o dat? din suflet pentru terapeutica… sau mai pu?in terapeutica… m? rog, pentru eforturile… ?i pentru r?bdarea dumneavoastr?… Ioana: ?i acum o suna?i imediat pe so?ia dumneavoastr?, trebuie s? ne promite?i! Consilierul: Da, asta, da, sigur… v? promit. Am s? atac imediat problema. N-am s?… n-am s? m? ascund. Am s? combin chestiunile acestea, no?iunea mea de în?elegere ?i… da, domnule Dorek, s? spunem cutezan?a dumneavoastr?. Am s? încerc. V? promit! La revedere! Ie?i?i singuri?! Ioana (îi strig? în urm?): Iar la urm?toarea ?edin?? ne povesti?i care a fost rezultatul.“

Pentru Lucio Battistini, aceasta e ?ansa de a-?i petrece restul vie?ii a?a cum ar fi trebuit mereu s? o fac? – pre?uind fiecare moment. Îi plac femeile, are multe defecte, dar ?i mult farmec personal – simpaticul Lucio Battistini a fost dat afar? din cas? de so?ie ?i doarme într-o înc?pere din spatele cofet?riei pe care o de?ine socrul s?u. Îns? vestea c? are o tumoare malign? inoperabil? îi schimb? complet perspectiva asupra vie?ii. Astfel încep cele o sut? de zile pe care le mai are de tr?it: Lucio se hot?r??te s? aib? grij? de familia sa, s?-?i recucereasc? so?ia ?i s?-?i petreac? urm?toarele trei luni tr?ind la intensitate maxim?. Alc?tuit din 100 de capitole scurte, unul pentru fiecare zi care i-a mai r?mas de tr?it lui Lucio, O sut? de zile de fericire e delicios ca o gogoa?? fierbinte ?i un cappuccino. Impregnat? de melancolie, umor ?i duio?ie, cartea lui Fausto Brizzi ne aminte?te tuturor c? via?a e nepre?uit? ?i c? fiecare clip? conteaz?. Un roman despre fericire ?i moarte. Mai precis, un roman despre ce se poate face cu ultimele o sut? de zile de via??, în care protagonistul ia o hot?râre foarte clar?: aceea de a fi fericit. Singurul s?u regret este acela c? va trebui s? moar? pentru a începe s? tr?iasc?. – Repubblica O num?r?toare invers?. O poveste original? ?i plin? de mesaje pozitive despre în?elesul profund al vie?ii. – Planeta de Libros Un roman uluitor, care ne înva?? s? savur?m fiecare minut ce ne-a fost dat pe acest p?mânt. -- librosquevoyleyendo.com „Voi ce a?i face dac? a?i mai avea o sut? de zile pân? la moarte?Iat? ni?te sugestii:V-a?i duce la birou sau la ?coal? mâine-diminea???A?i face dragoste în fiecare or? cu persoana pe care o iubi?i?A?i vinde totul ?i v-a?i muta la tropice?V-a?i ruga la Dumnezeul în care crede?i?V-a?i ruga la un Dumnezeu în care nu a?i crezut niciodat??A?i urla pân? când a?i r?mâne f?r? suflare?A?i privi la nesfâr?it în tavan, sperând s? se pr?bu?easc? peste voi ?i s? v? ucid??“

Al doilea volum al seriei Clubul fetelor dependente de ciocolat? În aceast? serie senza?ional?, fiecare dintre surori are o poveste de spus – care e preferata ta? Skye ?i Summer Tanberry sunt surori gemene ?i cele mai bune prietene. Fac totul împreun?, dar de curând Skye a început s? simt? c? e pe locul doi. Iar când Alfie îi m?rturise?te c? nu de ea s-a îndr?gostit, ci de sora ei, Skye sufer? ?i mai mult. Va putea oare Skye s? ias? din umbra surorii sale atât de grozave ?i s? se fac? remarcat?? G?se?ti aici o mul?ime de re?ete delicioase, teste de personalitate ?i multe altele! Cite?te ?i Pasiunea lui Cherry, primul volum din seria Clubul fetelor dependente de ciocolat?. Seria Clubul fetelor dependente de ciocolat? are în distribu?ie surori rebele, b?ie?i supercool ?i una dintre marile iubiri ale lui Cathy – ciocolata. Autoarea se declar? a fi o vegetarian? convins?, îndr?gostit? de ciocolat?. Cathy Cassidy ador? s?: citeasc?, s? scrie, s? viseze cu ochii deschi?i; înoate, s? se plimbe, s? m?nânce pr?jituri cu amicii; stea în jurul unui foc de tab?r? împreun? cu prietenii ?i familia, sub un cer plin de stele. Dintotdeauna am ?tiut ce gândim fiecare. Ne completam una alteia frazele, mergeam peste tot împreun?, împ?rt??ind acelea?i visuri, speran?e, juc?rii, mânc?ruri, haine ?i amici. Eram cele mai bune prietene. ?i chiar mai mult decât atât. Tr?iam una în pielea celeilalte. — Sunt de a dreptul superbe, zicea lumea. Nu i a?a c? sunt cele mai dulci fiin?e pe care le a?i v?zut vreodat?? ?i noi nu f?ceam decât s? ne uit?m una la alta, s? izbucnim în râs ?i s? fugim departe de persoanele adulte, ad?postindu ne în mica noastr? lume perfect?.

Cum se face c? atât de mul?i dintre cei care ?in diete nu reu?esc s? sl?beasc?? Ba din contr?, tind chiar s? dep??easc? greutatea avut? ini?ial. Ce-i deosebe?te pe oamenii care totu?i reu?esc, de ceilal?i? Dar pe cei gra?i de cei slabi? În cartea sa bazat? pe cuno?tin?e din diverse domenii de specialitate ?i pe studii ?tiin?ifice, Sara Gilbert demonteaz? mituri, ar?tând c? succesul pe termen lung al unei diete nu ?ine de voin??, ci de factori personali precum a?tept?ri ?i încredere în sine, sau de circumstan?e sociale ?i familiale. Cititorului i se ofer? strategii de monitorizare a dietei, astfel încât s? fie preg?tit dintru început pentru dificult??ile inevitabile ap?rute atunci când se încearc? schimbarea unor vechi obiceiuri. Este înv??at cum s? recunoasc? emo?iile ?i situa?iile care stau la baza unui comportament alimentar nedorit sau chiar periculos pentru propria s?n?tate ?i s? utilizeze tehnici cognitive ?i comportamentale de gestionare a acestora. Cartea Sarei Gilbert nu propune diete miracol, fiind în schimb un instrument cât se poate de util pentru to?i cei care doresc s? ating? ?i s? p?streze o greutate ideal?.

Unul tr?ie?te, cel?lalt moare. E singura solu?ie. Roman din seria Helen Grace Doi ostatici. Un singur glon?. Doar unul va supravie?ui. Sunt suflete-pereche. Vor s?-?i petreac? restul vie?ii ?mpreun?. ?ns? c?nd se trezesc singuri ?i dezorienta?i ?ntr-un subsol p?r?sit, groaza ?i cople?e?te. Nu au la dispozi?ie dec?t o arm? ?nc?rcat? cu un singur glon? ?i ?nso?it? de urm?torul mesaj: ?C?nd unul dintre voi ?l va ucide pe cel?lalt, supravie?uitorul va fi liber“. Cine a putut concepe un astfel de scenariu sinistru, ?n care victimele ?nse?i comit crima? Tortura?i de spaim?, disperare, sete ?i inani?ie, pentru ostatici nu exist? dec?t o singur? cale de a pune cap?t acestui supliciu: unul dintre ei trebuie s? moar?. M. J. Arlidge a creat o eroin? memorabil?: inspectoarea Helen Grace. – Daily Mail O poveste captivant? ?i ?nfrico??toare, scris? magistral. – Sun ??i d? fiori! – Sunday Mirror ?Mi se pare mie sau ?mbr??i??rile noastre nu ne mai prea ?nc?lzesc? ?i nu ne mai ap?r?? De c?nd s-a ?nt?mplat, ne-am ag??at zi ?i noapte unul de altul, dorind s? supravie?uim am?ndoi, dispera?i s? nu r?m?nem singuri ?n locul acesta cumplit. Am jucat tot felul de jocuri ca s? treac? timpul, imagin?ndu-ne ce vom face dup? ce va sosi cavaleria — ce-o s? m?nc?m, ce-o s? le spunem rudelor, ce-o s? primim de Cr?ciun. ?ns? aceste jocuri s-au terminat treptat, pe m?sur? ce am ?n?eles c? am fost adu?i aici cu un scop ?i c? nu va exista un sf?r?it fericit.“

Capitala a c?zut. ?ntunecatul conduce Ravka din tronul s?u de umbre. Acum, soarta ??rii depinde de fragila Invocatoare a Soarelui, de o iscoad? c?zut? ?n dizgra?ie ?i de r?m??i?ele unei armate magice, c?ndva m?rea??. Pornit? ?n c?utarea ultimului amplificator al lui Morozova, Alina ?ncheie noi alian?e ?i las? deoparte vechile rivalit??i. Pe m?sur? ce afl? secretele ?ntunecatului, descoper? un trecut ce va schimba pentru totdeauna felul ?n care vede leg?tura lor, precum ?i puterea cu care e ?nzestrat?. Numai pas?rea de foc mai poate ?mpiedica distrugerea Ravk?i, ?ns? prinderea ei ar putea s? o coste pe Alina viitorul pentru care lupt?. Alina este o marginal? ?i a?a m? sim?eam ?i eu c?nd eram mic?. ??i dore?te foarte mult s? apar?in? unui loc din lumea asta ?i din aceast? cauz? face ni?te alegeri gre?ite. Am fost crescut? de bunicii mei ?ntr-un loc straniu, unde nu prea ?nt?lneai copii. Casa lor se afla pe un deal ?i mai tot timpul eram l?sat? de capul meu. Cred c? ceva din senza?ia aceea de izolare s-a strecurat ?i ?n descrierea Keramzinului (orfelinatul ?n care cresc Alina ?i Mal). – Leigh Bardugo, pentru Entertainment Weekly Elegan?a ?i fluiditatea stilului, ?mpreun? cu acea lume imaginar? des?v?r?it? fac din Trilogia Grisha o pies? de rezisten?? a genului fantasy. – RT Book Reviews Am reu?it s? m? ridic ?n picioare. Capul mi se ?nv?rtea. Mi-am str?ns bra?ul r?nit cu m?na teaf?r? ?i am pornit cl?tin?ndu-m? prin ?ntuneric. Nu vedeam nimic, eram complet dezorientat?. Dar am continuat s? merg prin bezn?, ?ncerc?nd s?-mi deblochez mintea, s? ?ncropesc un plan. ?tiam c? volcrele m? puteau ataca ?n orice clip?, dar era prea riscant s? folosesc lumina. G?nde?te!, m? mustram ?n sinea mea. Nu mai aveam nicio idee. R?m?sesem f?r? explozibili ?i nu puteam folosi T?ietura. M?neca ?mi era plin? de s?nge ?i pa?ii ?mi ?ncetineau. Trebuia s? g?sesc pe cineva s?-mi vindece bra?ul. Trebuia s? m? refac ?i s? atac din nou. Nu puteam fugi iar??i de ?ntunecatul, la fel ca prima oar? c?nd luptaser?m ?n Falie. De atunci, fugisem ?ntruna.

Reunind extrase din lucr?rile scrise de Albert Ellis pe parcursul a cincizeci de ani, exemple ?i prezent?ri de caz, aceast? carte surprinde evolu?ia g?ndirii p?rintelui terapiei comportamentale ra?ional-emotive, numit totodat? ?i bunicul psihoterapiei cognitiv-comportamentale. Focalizat? ini?ial asupra educa?iei sexuale ?i a libert??ii sexuale, ?n contextul unei societ??i americane destul de stricte la acea vreme ?n ceea ce prive?te nuditatea sau sexul ?n afara c?s?toriei, munca lui Albert Ellis s-a extins treptat asupra unor domenii mai largi ale psihicului uman.Este o lucrare inedit?, interesant? ?i util? pentru psihologii ?i psihoterapeu?ii din indiferent ce orientare, dar ?i pentru nespeciali?ti, care pot avea ocazia s? se familiarizeze astfel cu opera unuia dintre cei mai mari deschiz?tori de drumuri ai secolului XX.

n lucrarea sa, care a ctigat premiul Pulitzer n 1981, Robert K. Massie prezint detaliat viaa acestui captivant personaj istoric i evideniaz evenimentele cruciale care au transformat un biat ntr-o legend, inclusiv cltoriile sale incognito prin Europa, curiozitatea sa de nepotolit fa de obiceiurile occidentale, obsesia pentru mare i constituirea mreei flote ruseti, modul n care a creat o armat de nenvins i relaiile sale cu cei pe care i-a iubit cel mai mult: Ecaterina, iubita sa tandr, i Menikov, prinul fermector i lipsit de scrupule care a ajuns la putere prin intermediul prieteniei cu Petru. Un loc special n carte l ocup relaia dificil a lui Petru cu fiul su Aleksei, care a fost judecat i condamnat la moarte n 1718. Autorul nu neglijeaz nici viaa politic, social, cultural i religioas din Rusia pe parcursul jumtii secunde a secolului al XVII-lea i primei pri a secolului al XVIII-lea. Astfel, Massie i conduce cititorii n lumea ruseasc medieval i premodern schimbat iremediabil, uneori n mod violent, de reformele iniiate de monarhul autocrat Petru cel Mare. Fie c sunt schimbri care au afectat n primul rnd individul, precum obligativitatea tierii brbilor, sau iniiative care au vizat consolidarea forei statului, de exemplu, nfiinarea marinei ruseti i a Sankt-Petersburgului, reorganizarea administrativ inspirat de modelul occidental, toate acestea au transformat Rusia medieval ntr-un stat modern. n acelai timp, multe dintre reformele din timpul lui Petru au avut o influen ndelungat asupra societii ruseti. Cartea lui Massie nu ofer doar o perspectiv intern a societii ruseti, ci urmrete i aciunile lui Petru n planul politicii externe, la nivel european sau chiar global. Astfel, dou dintre cele cinci seciuni ale lucrrii se ocup de relaiile Rusiei cu celelalte state europene. Poate cel mai important conflict din timpul domniei lui Petru a fost cel mpotriva Suediei. n urma Marelui Rzboi Nordic (1700-1721), Rusia a obinut o serie de teritorii (Estonia, Livonia i Ingria). Totodat, deznodmntul acestui lung rzboi a nsemnat i ascensiunea Rusiei la rangul de putere continental. Pe plan militar, ns, domnia lui Petru nu a fost scutit de eecuri. Campania arului din Moldova, pornit mpotriva Imperiului Otoman, s-a terminat prin nfrngerea de la Stnileti (1711). Nu de puine ori, autorul american i aduce n prim-plan pe actorii politici importani din Europa sfritului secolului al XVIII-lea i nceputului secolului al XVIII-lea. Regi, comandani militari, nobili, toi sunt prezentai cititorilor, care pot astfel nelege mai bine aciunile sau atitudinile lor. arul Aleksei, tatl lui Petru, Ludovic al XIV-lea, Wilhelm de Orania, Carol al XII-lea, Augustus de Saxonia, ducele de Marlborough, prinul Eugeniu de Savoia sau feldmarealul Rehnskild se numr printre figurile ilustre descrise de Massie. De regul, atunci cnd analizeaz anumite perioade, istoricii pun accentul pe rolul proceselor i al fenomenelor de lung durat, lsnd cumva n umbr personalitile excepionale. Tocmai pentru a sugera impactul lui Petru cel Mare asupra istoriei Rusiei, n special, putem face apel la istoria contrafactual i s ne ntrebm: Cum ar fi artat Rusia contemporan dac n-ar fi existat Petru cel Mare

John Holt - Promotorul educa?iei la domiciliu - homeschooling ?Tot ce spun eu ?n cartea acesta poate afi rezumat ?n patru cuvinte: Ave?i ?ncredere ?n copii!“ – John Holt Copiii ?nva?? cel mai bine ?nainte de a merge la ?coal?, c?nd ??nv??atul este precum respiratul“, atrage aten?ia celebrul reformator educa?ional John Holt. Odat? intra?i ?n sistemul clasic de ?nv???m?nt, micii ?colari ajung repede s? fie umili?i, speria?i ?i descuraja?i. V?duvi?i de dorin?a fireasc? de a explora, ei se vor sim?i cople?i?i de cerin?e f?r? noim? ?i de test?ri care ignor? punctele lor forte. Vor c?uta strategii de a p?c?li profesorii sau se vor limita la a ?nv??a strict ?pentru examene“. Plec?nd de la observarea procesului natural ?i fascinant ?n care copiii mici ?nva?? pe cont propriu s? mearg?, s? vorbeasc? sau s? rezolve jocuri complicate, autorul ?ndeamn? p?rin?ii ?i educatorii s? creeze un mediu de ?nv??are bazat pe ?ncredere ?i deschidere, care s? ?ncurajeze nu doar achizi?ia unor fragmente din diverse teorii, dar ?i dezvoltarea ?ncrederii, r?bd?rii ?i autonomiei elevilor afla?i la v?rste fragede. Miza c?r?ii const? ?n transformarea ?colii (dar ?i a c?minului familial) ?ntr-un loc unde copiii s?-?i poat? ?mbun?t??i stilul natural de g?ndire ?i ?nv??are.

n aceast carte de referin pentru psihologia dezvoltrii umane, Erik Erikson combin profundele intuiii ale psihanalizei cu datele empirice ale antropologiei culturale, pentru a evidenia legturile strnse dintre educaia copilului i constrngerile socioculturale. Publicat n 1950 i reeditat n mai multe rnduri, cartea de fa are meritul de a fi aplicat cu succes teoria freudian a sexualitii infantile la munca de teren" a antropologiei. Astfel, autorul a studiat dou triburi amerindiene, comparndule diversele moduri de educaie i socializare ale copiilor. Plecnd de aici, a elaborat teoria celor opt stadii ale dezvoltrii Eului, concepie care a rmas extrem de influent pn n prezent. Cartea ofer analize revelatorii asupra civilizaiei nordamericane, la care se adaug dou inedite psihobiografii dedicate lui Hitler i Maxim Gorki.

Luca D’Andreapoate fi comparat cu Stephen King i Jo Nesb." - La RepubblicaCu o voce inconfundabil i o stpnire desvrit a ritmului i a naraiunii,Luca D’Andreaspune povestea unui om copleit de obsesia sa, pentru care e gata s sacrifice tot ce are mai de pre."D’Andreaeste un adevrat maestru." – La StampaEsena ruluieste n curs de publicare n peste 30 de ri.n Italia, a intrat direct n top 10 pe lista de bestselleruri, iar n opt luni a ajuns la a asea ediie.n Germania, n a doua sptmn de la publicare, a urcat pe locul doi n topul Der Spiegel.O tripl crim, crud i sngeroas, zguduie satul Siebenhoch, o comunitate retras i linitit din Tirolul de Sud.Dei s-a petrecut cu mult timp n urm, teribila ntmplare din creierii Alpilor Dolomii i bntuie nc pe locuitori i nvluie zona ntr-o atmosfer violent i misterioas.Totodat, locul crimelor, defileul Bletterbach, este un punct strvechi al planetei, care ar putea fi adpostul unei creaturi periculoase i nspimnttoare, care s-a trezit la via.Un american, venit n Alpi alturi de familia sa, are un accident ngrozitor i, dei supravieuiete, muntele pare s-l atrag n cele mai morbide feluri. El devine din ce n ce mai implicat n enigmele locale, lucru care-i va dezbina familia i-l va arunca ntr-un comar cumplit.

Al doilea volum al trilogiei HALF LIFE Time Magazine o nume?te „periculos de captivant?“, iar Daily Telegraph declar? c? Sally Green este „noua J.K. Rowling“.Descoper? povestea pe care cititorii din lumea întreag? o a?teapt? cu sufletul la gur?. Din nou, Sally Green r?stoarn? defini?iile. Ce înseamn? s?lbatic? Ce înseamn? uman sau civilizat? Tensiunea insuportabil?, dorin?a de a supravie?ui cu orice pre?, precum ?i dihotomia bine-r?u, dragoste-ur?, s?lbatic-civilizat, toate acestea bântuie cititorul, culminând cu un deznod?mânt care anun?? atmosfera sumbr? ?i misterioas? din ultimul volum al trilogiei. – Booklist Dup? ce ?i-a întâlnit tat?l, pe Marcus, temutul Vr?jitor Negru, ?i a primit de la acesta cele trei daruri, semnul devenirii unui Vr?jitor cu drepturi depline, Nathan lupt? pentru supravie?uire, h?ituit de Vân?torii Consiliului ?i mânat constant de dorin?a de a-l reg?si pe Gabriel ?i de-a o salva pe Annalise. Adev?rata provocare îns? este s? înve?e s?-?i controleze Darul proasp?t descoperit, latura s?lbatic? a sinelui, sursa unei puteri ce amenin?? s? spulbere totul în calea ei. Iar miza nu e numai propriul s?u destin, ci destinul întregii lumi a Vr?jitorilor. Jum?tatea S?lbatic? are personaje la fel de complexe, elementul magic la fel de pregnant ?i scene de ac?iune tot atât de tensionate ca în romanul care o precede, Jum?tatea Rea. – Publishers Weekly

Romanul 2666 este scris ?n ultimii trei ani ai lui Bola?o, ?ntr?o curs? contra cronometru cu moartea. Alc?tuit din cinci p?r?i pe care autorul, ?ntr?o ?ncercare de a asigura viitorul financiar al copiilor s?i, le inten?iona publicate drept cinci romane separate, 2666 a ap?rut totu?i drept o singur? carte, valoarea literar? a ansamblului fiind mult prea mare pentru a fi divizat din ra?iuni comerciale. Toate cele cinci p?r?i contribuie la configurarea unui spa?iu ?n care crima ?i literatura sunt dou? fe?e ale aceluia?i mister. Ora?ul Santa Teresa din de?ertul Sonora, la grani?a Mexicului cu SUA, este scena unor crime ?n serie ?mpotriva femeilor, dar ?i destina?ia final? a celui mai important scriitor german al secolului trecut, Benno von Archimboldi (personaj fictiv). ?n Chile a c??tigat Premiul Altazor ?n 2005. ?n SUA a c??tigat National Book Critics Circle Award ?n 2009 (premiu acordat postum). ?Trebuie s? ascul?i ce spun femeile. [...] Nimeni nu d? aten?ie acestor asasinate, dar ?n ele se ascunde secretul lumii.“ ?La 40 de ani dup? ce García Márquez a zguduit literatura din temelii cu Un veac de singur?tate, Bola?o o face din nou. 2666 este, pur ?i simplu, epocal. F?r? ?ndoial?, prima carte mare a secolului XXI.“ The Complete Review ?Nu un roman, ci un breviar al timpurilor prezente, un imens manual de doliu ?i de melancolie. Un De profundis baroc ?i enigmatic, crima pasional? a unui om care a murit de ?i pentru literatur? ?i care las? supravie?uitorilor aceast? carte, a?a cum o armat? ?nvins? p?rjole?te p?m?ntul ?n urma ei.“ Olivier Mony, Le Figaro ?Data viitoare c?nd mai auzi?i pe cineva vorbind de “moartea romanului“, da?i?i ?n cap cu 2666. ?i apoi pune?i?l s??l citeasc?. Cinci c?r?i ?ntr?una singur?, des?v?r?it ?ntre?esute nu doar prin idei recurente ?i personaje, ci ?i printr?un umor toren?ial, o profund? umanitate ?i o verv? dezl?n?uit?, capodopera postum? a acestui magician [...] trebuie s? se afle ?n orice bibliotec? demn? de acest nume.“ Boyd Tonkin, The Independent

Muzica ?i atmosfera fantastic? leag? cele nou? povestiri din acest volum ?ntr?un fascinant concert literar. Dintr?un camion rul?nd sub ploaie, spre uimirea trec?torilor, se revars? sunetele unei pre?ioase orgi Carolina. Un b?iat dement p?ze?te cu sfin?enie un clavecin abandonat de uzurpatoarea unui vechi castel. Membrii unui cor bisericesc cap?t? un ajutor nea?teptat c?nd le lipse?te un glas. Strig?tele puternice ale unui fost c?nt?re? de oper? o trezesc pe sora lui din cel mai profund somn. Fiecare povestire e ca o cutie muzical? pe care trebuie s?o ?ntorci cu chei?a ei ca s??i auzi melodia subtil?. Doamna Cati Giurgiu a scris o carte de un farmec rareori ?nt?lnit azi ?n literatura rom?n?.

Aceste cinci eseuri pot constitui un (incomplet) tratat de literatur? comparat? care are ?n vedere ca termen de referin?? deschiderile teoretice diversificate din ultimul deceniu al secolului trecut ?i ?nceputul noului secol. Caracterul fluid al no?iunii face din comparatism o mitologie plural? at?ta vreme c?t lipse?te o teorie general unificatoare. Imposibilitatea de a-i legitima pe deplin obiectul, indeterminat ?i imprecis, l-a f?cut pe Charles Bernheimer s? defineasc? literatura comparat? drept o ??tiin?? anxiogenic?“. Este literatura comparat? o disciplin? autonom? sau, dimpotriv?, una anexat? studiilor culturale care nu dispun de o justificare teoretic?? Direct sau indirect, cartea lui Vasile Voia, profesor la Facultatea de Litere a Universit??ii Babe?-Bolyai, a luat forma unui discurs polemic. Comparatismul modern maximalist, renun??nd la rigorile anacronice ale comparatismului francez, p?n? la a uita de text ca obiect estetic, a devenit domeniul predilect al tuturor diletantismelor ?i formelor estetice ?n care dispare orice rigoare. Vasile Voia se situeaz? principial de partea pozi?iei ferme exprimate de Adrian Marino, ?n descenden?a lui René Wellek ?i René Etiemble, a profesorilor de la Yale, Harold Bloom ?i Peter Brooks, care au militat pentru men?inerea canonului tradi?ional occidental ?i a esteticului ca valoare primordial? a operei literare.

Tr?im ?ntr-o societate modern?, tehnologizat? la maximum. Avem acces rapid la informa?ii ?n diferite forme. Nici nu ne mai putem imagina via?a altfel!Dar ne ?ndep?rt?m tot mai mult de spiritualitate…Ap?rut? la Editura Adenium, O inim? de broscu?? vrea s? ne aminteasc? (?ntr-o form? original?), c? ?n multe din col?urile p?m?ntului, religia ?i-a pus amprenta ?n mod hot?r?tor asupra istoriei ?i civiliza?iei. Confrunt?rile ideilor personajelor, originalitatea acestora, momentele lor de medita?ie, confesiunile pe care ?i le fac sunt tot at?tea ipostaze ?n care cititorii se pot reg?si cu u?urin??.Pe m?sur? ce vom ?nainta ?n acest foileton, prefa?at de scriitorul ie?ean Liviu Antonesei, pove?tile eroilor vor deveni din ce ?n ce mai complexe, ceea ce ne ?ndrept??e?te s? afirm?m c? O inim? de broscu?? poate fi considerat? o carte de ?nv???tur?, un mic tratat (de altfel) de filosofie, o POVESTE PENTRU TOATE V?RSTELE.Peni?a aurie, ?nger sau c?l?u?, primul volum al seriei O inim? de broscu?? semnat? Gheorghe V?rtosu deschide drumul unei incursiuni ?ntr-o lume cu totul inedit? a copil?riei, a prieteniei ?i a credin?ei curate ?n Dumnezeu. ?nscris? ?n curentul realismului magic, aceast? lucrare aduce ?n prim-plan personaje inedite. Dialogurile lor, medita?iile, confesiunile pe care ?i le fac – o micu?? Pic?tur? de S?nge, un Viermi?or de M?tase ?i un Puricel – sunt tot at?tea situa?ii ?n care fiecare dintre cititori se vor reg?si cu u?urin??.?nv???tura final? a acestui volum relev? faptul c? Peni?a aurie, acest instrument simplu, ?inocent“ la prima vedere, are de fapt o putere inimaginabil?: ajuns? ?n m?na ginga?? a unui artist, poate da na?tere unor lucruri minunate: poezii, opere inestimabile… Dup? cum, ajuns? ?n m?na unui decizionar, a unui justi?iar poate anula libertatea sau chiar via?a oricui.