THE OYSTER; WHERE, HOW, AND WHEN?TO FIND, BREED, COOK, AND EAT IT!??OF the Millions who live to eat and eat to live in this wide world of ours, how few are there who do not, at proper times and seasons, enjoy a good oyster. It may not be an ungrateful task, therefore, if I endeavour to inform them what species of animal the little succulent shell-fish is, that affords to man so much gastronomical enjoyment—how born and bred and nurtured; when, and where; and, lastly, how best it may be eaten, whether in its living and natural state, or having undergone the ordeal of cooking by the skill of a superior artist.??Now let us proceed to open the oyster.???The Oyster! The mere writing of the word creates sensations of succulence—gastronomical pleasures, nutritive food, easy digestion, palatable indulgence—then go sleep in peace!??Lobster salads, beef and veal, truffles and chestnuts, all good in their way, are, nevertheless, attended with evil consequences to the human frame.??But oysters—ye pleasant companions of the midnight hours, or the mid-day feast; is there a man, woman or child in all Europe—ay, or in Asia, Africa, or America—who does not owe you a debt of gratitude which they repay to the full by the enjoyment of your society tete-a-tete? ??You are eaten raw and alive, cooked and scolloped, in sauce and without sauce. ?True, true, oh oyster! ??Thou art the best beloved of the loved!

But Why Vegan?' is not a cookbook and it has no recipes. What it is is a deep dive into Veganism and how it not only?transforms your mind, body, and spirit, but did you know?it also positively impacts all of humanity, too? If you are thinking about making the transition to Veganism this book will push you over the edge. Becoming vegan makes you a trendsetter and that is a heavy burden to carry. Trendsetters are the ones that brave the tornado of dissent and yet change the world in their path. If this is you, then let's get moving.?Being vegan is a decision that you make for the long term. It's not a fad diet, and it's not a fleeting fancy because becoming vegan says that you are serious about being healthy and you are determined to go far in this world and that is why you are preparing your body for the long haul.Becoming vegan takes guts. You have to push against dissenters around you and a craving mindset within you. Being vegan is as much about the recipes as weight lifting is about the brand of barbells you use. No, being vegan is not about changing recipes, it's about changing minds. It's about blazing trails and heading out west because you know there is a better life awaiting you once the hardship of change subsides.?That's what this book is about. It tells you what the real deal is when it comes to considering veganism and goes two steps further in cleaning up your food source. It dives into Vegan Plus, where it's not just about the meat and dairy that you stop, it's also about the cessation of processed foods. In essence, it's about taking back your life. If you're ready to transform your mind, body, and spirit (while helping all of humanity) then scroll up and click the 'Buy Now' button to begin understanding what Veganism is all about!

Are you sick of stepping in "puppy surprises" in the middle of the night? Do you dream of the day when your puppy stops staining your carpet? If so, this is the book for you. Not in the House! is the ultimate guide to potty training your puppy quickly and effectively. Gone are the days where you just toss down some newspaper and hope for the best. This guide can get that puppy of yours potty trained in no time!?Potty training puppies takes time and patience, but all you have to do is follow the suggestions in this book and you and your puppy can get past this awkward stage and start enjoying each other without any stinky surprises!? Scroll up and click the 'Buy Now' button to get that cute little puppy potty trained!

O culegere edific?toare de aforisme ?i pamflete, din care nu lipsesc umorul, inteligen?a vie, ascu?it?.

Che cos'è che lo rende un uomo di super successo? Che cosa gli ha permesso di trasformare un'idea in una mega-compagnia che ha cambiato il mondo?? Che cosa, in lui, puoi rivedere in te, e cosa ti manca? Che cosa potresti imparare da lui?Leggi, e scoprilo. Il bisogno di capire coloro che ci circondano e ce l'hanno fatta in modi che superano la nostra immaginazione è insito in tutti noi. Questo desiderio innato è guidato dal nostro bisogno profondo e fondamentale di trovare modi migliori che ci permettano di raggiungere i nostri obiettivi, comprendere i nostri sogni e superare le sfide che ci si presentano. Questo libro parla degli eventi di fondo nella vita di Jeff Bezos e dei modi in cui hanno influenzato la sua vita, del modo in cui ha reagito ad essi e li ha usati a suo vantaggio. Il libro non pretende di conoscere le fibre di cui è composto il suo cuore - nessun uomo può conoscerle. Ma quello che fa è mettere insieme eventi e vedere le ombre che proiettano. Tutto ciò affinché tu possa trovare dentro di te gli elementi che potrebbero essere il seme del tuo successo, della tua realizzazione e grandezza. La storia di Bezos traccia un percorso attraverso la sua vita da giovane e osserva le sue azioni e conquiste, decifrando l'esistenza del suo più grande successo - Amazon - in un modo che riflette il suo carattere, il suo intelletto e la sua educazione. La sua storia è diversa da quella di altre persone di successo nella storia. Il suo marchio di etica del lavoro è familiare ma differente. Non aspettare un altro minuto! Scorri verso l'alto e clicca il pulsante

The Code of Hammurabi (Codex Hammurabi) is a well-preserved ancient law code, created ca. 1790 BC (middle chronology) in ancient Babylon. It was enacted by the sixth Babylonian king, Hammurabi. One nearly complete example of the Code survives today, inscribed on a seven foot, four inch tall basalt stele in the Akkadian language in the cuneiform script. One of the first written codes of law in recorded history. These laws were written on a stone tablet standing over eight feet tall (2.4 meters) that was found in 1901.

La limita extrem? este un roman de scandal nu numai literar, o capodoper? ?n care se lupt? cu prejudec??ile morale, sexuale, sociale. O carte scris? ?n bun? tradi?ie inaugurat? de D.H. Lawrence ?i Henri Miller. Mihail Ar??ba?ev, romancier, prozator rus, este contemporan cu Nabokov ?i al?i scriitori care se formeaz? ?i se lanseaz? ?la r?scrucea“ secolelor XIX ?i XX. Moare t?n?r. Sanin, capodopera d-sale ap?ruta ?n 1907, i-a adus autorului o celebritate scandaloas?. La ini?iativa Bisericii ortodoxe ruse, lui Ar??ba?ev i s-a intentat un proces, scriitorul fiind ?nvinuit de propagarea pornografiei. ?n consecin??, Sanin ?i alte scrieri ale lui Ar??ba?ev au fost interzise ?n patria autorului r?stimp de decenii.

George Gissing est un auteur anglais estimé, dont les livres ont cependant été peu traduits et, souvent, relativement peu vendus, y compris dans sa contrée d'origine. Son ?uvre, comme sa biographie, est restée marginale, comme la plupart des écrivains, dont il a régulièrement décrit l'existence dans ses romans. Pourtant, il entretenait et dans une certaine mesure, en tant que sujet d'études, de recherche, entretient toujours des liens privilégiés avec la France, où il a passé les dernières années de sa vie. Revitrans fait revivre par la traduction en langue fran?aise des auteurs oubliés ou en marge, dont l'oeuvre ne trouve pas sa place dans l'édition classique. Cette brève nouvelle de Gissing, qu'on peut interpréter comme une forme de danse macabre, est sa première expérience, dont les suites dépendront des capacités du traducteur et des éventuelles réactions des lecteurs.

Sunt convins c aceast carte va intra n istoria literaturii, aa cum este ea, minunat. Nu cunosc n literatura romn un mai frumos omagiu adus mamei...“ (Ana Blandiana)Titlul unui roman care ar trebui s intre n manualele de literatur: Veneticii de Ion Lazu. Acest roman nseamn anexarea unui nou domeniu pentru literatura noastr, dar mai nseamn i un pas pentru proza romneasc de dup razboi, n-a spune doar pentru cea de dup ’89. El se detaeaz prin virtui stilistice cu totul remarcabile. Aceast oper literar condenseaz n ea att un proiect autobiografic, ct i o experien extraordinar n domeniul romanescului. Este un roman emblematic pentru secolul XX, cci figura refugiatului este ea nsi emblematic pentru acest secol… Cred c cele mai bune pagini din Veneticii pot concura cu pagini memorabile din Donul linitit, pentru c bntuie peste tot acel suflu de mare proz realist.“ (Radu Voinescu)

Fic?iunea a fost blând? cu mine: mi-a ar?tat cum traversau ora?ele crupe de dame, pe când boschetarii dormeau, mi-a ar?tat cum un om poate s? fie luat din genunchi ?i a?ezat într-un pat de femeie, a?ezat acolo ca un semn de întrebare. ?i tot ea mi-a ar?tat ce r?mâne când secunda se termin? ?i cum se poate racorda timpul la ritmul b?t?ilor inimii unei necunoscute dup? o criz? de astm, ?i cum s? supravie?uiesc tr?ind singur ca un Dumnezeu bolnav, ?i cum se pot ridica scriitorii, ca ni?te duhuri, din ma?inile lor de scris – în vremea vi?eilor de aur. În povestiri am d?râmat temple, aici am fost înjunghiat la o r?scruce de t?ceri, aici am fost cel mai bun. Toate aceste texte m-au vindecat atât cât puteam fi vindecat de mine însumi. Andrei Cr?ciun

Dup D. Cantemir, a doua mare personalitate a literaturii romne este fr ndoial I. Eliade Rdulescu, scriitor cu suflet ardent, creator pretutindeni, desfurat deopotriv n via i n art, nzestrat cu mari nsuiri i cu tot att de mari cusururi. […] Eliade e un mistic la modul dantesc, cu uriae viziuni profetice. Anatolida sau Omul i forele ar fi fost adevrata biblic, poemul n 20 de cnturi al omului, de la creaie pn la victoria asupra Forei, amestec de soteriologie i program social, soluiunea n veac a problemei sociale fiind totdeodat cheia mntuirii spiritului, a cetii eterne.“ – George Clinescu, Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent

Ei desc?lecar? atunci am?ndoi??i se iau la lupt? ca doi juni eroi.Ochii tuturora cat? cu mirareLa Buzescu Preda ?i t?tarul mare.Ei se bat la raza stelei cei de foc Flac?rile-i albe pe-a lor zale joc.V?ntul r?core?te fruntea lor udat???i m?nia dulce sufletul le-mbat?. Ei se bat ?n spade – spadele se fr?ng;??i se iau la bra?e – se smucesc se str?ng.C?nd t?tarul scoate o secure mic?Si lovind pe Preda pav?za ?i stric?.Dar el cu m?ciuca astfel ?l loviInc?t deodat? c?zu ?i muri. Iar dup? aceasta oastea rom?neasc?Pleac? ?i ?nvinge horda t?t?rasc?. Dimitrie Bolintineanu - Preda Buzescu

Exist? ?n activitatea publicistic? a lui Eminescu trei perioade distincte ?n cadrul c?rora putem fixa ?i c?teva momente mai semnificative pentru o problem? sau alta. Criteriul de baz? pe care ne ?ntemeiem ?n periodizarea noastr? ?l constituie schimb?rile intervenite ?n statutul personal al poetului ?n cursul activit??ii sale scriitorice?ti, schimb?ri care hot?r?sc ?n fond orientarea ?i caracterul ei. Publicistica eminescian? din prima perioad? se circumscrie ?ntre ianuarie 1870, c?nd public? primul articol, O scriere critic? ?n Albina din Pesta ?i mai 1876, c?nd intr? ?n redac?ia Curierului de Ia?i, foaia ie?ean?. Vom distinge aici o publicistic? a epocii studiilor universitare la Viena, c?nd Eminescu colaboreaz? la publica?iile rom?nilor din Imperiul austro-ungar ?i se situeaz? pe pozi?iile acestora ?n ap?rarea institu?iilor culturale, critic? dualismul ?i se afirm? ca un exponent al "tinerilor" ?n lupta pentru ?nf?ptuirea idealului de unitate na?ional? a poporului rom?n. Eminescu se manifest? ?n direc?ii multiple, de la articolul pe teme culturale la editorialul de orientare politic? ?i lansarea de apeluri c?tre public pentru solidaritatea na?ional?. Pozi?ia sa este a t?n?rului intelectual rom?n, ?nsufle?it de lupta poporului s?u ?i acest av?nt tineresc se reflect? ?i ?n publicistica sa. Acestei prime perioade se impune s?-i al?tur?m ?i un al doilea moment care coincide cu activitatea de bibliotecar la Biblioteca Central? din Ia?i. Activitatea publicistic? de acum este redus? ca extindere ?i are, ?n chip evident, caracter c?rtur?resc. Eminescu ?ine, tot acum, ?i conferin?a Influen?a austriac? asupra rom?nilor din Principate, ?n care sintetizeaz? ideile din articolele anterioare ?i din ?nsemn?rile din manuscrise ?i schi?eaz? un program pentru viitoarea sa activitate publicistic?. Perioada a doua a gazet?riei lui Eminescu o ?nscriem ?ntre 19 mai 1876, c?nd avem date sigure c? poetul intr? ca redactor la Curierul de Ia?i, ?i ultima s?pt?m?n? din octombrie 1877, c?nd p?r?se?te redac?ia foii ie?ene. Se produce acum o schimbare fundamental? ?n statutul personal al poetului, ?n sensul c? devine ziarist profesionist. Foaia ie?ean? era, pe de alt? parte, o publica?ie oficial?, cu o apari?ie de trei ori pe s?pt?m?n? ?i care rezerv? p?r?ii neoficiale, din cele patru pagini, una singur?. Concep?ia lui Eminescu despre menirea ziarelor este cea a ?nainta?ilor s?i Asachi, Kog?lniceanu, Alecsandri, Negruzzi, care f?ceau din publica?iile lor organe de pres? cu caracter enciclopedic. Pe acest drum merge ?i Eminescu ?i ?n acea singur? pagin? o unei foi oficiale face cronic? de politic? extern?, cronic? de politic? intern?, cronic? cultural?, cronic? dramatic? ?i artistic?. Nic?ieri ?n gazet?ria lui Eminescu nu se vede mai bine ca la Curierul de Ia?i ce poate realiza geniul cu mijloace materiale reduse ?i ?ntr-un spa?iu tipografic restr?ns. Activitatea publicistic? a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea ?i buna informare ?i prin modul de-a polemiza ?n chestiunile controversate. Aici, la Curierul de Ia?i – ?i nu la Timpul – ?l g?sim pe Eminescu cronicarul de politic? extern?, cronicarul cultural ?i cronicarul dramatic. Perioada a treia a gazet?riei lui Eminescu este cuprins? ?ntre octombrie 1877, data intr?rii ?n redac?ia Timpului, cotidianul bucure?tean, ?i iunie 1883, pr?bu?irea sa intelectual?. Aparent nu se schimb? nimic ?n statutul personal al poetului, de vreme ce trece ca ziarist profesionist de la foaia ie?ean? la cotidianul bucure?tean. ?i totu?i situa?ia nu se prezint? a?a. Poetul intr? ?n redac?ia Timpului, ca simplu redactor, cum era ?i I. Slavici, la chemarea c?ruia p?r?se?te foaia ie?ean?, trece apoi ?n fruntea ziarului, ca redactor-?ef, ca s? ocupe, ?n final, postul de prim-redactor. Eminescu ??i asum? sarcina, la intrarea ?n redac?ia Timpului, s? fac? cronica de politic? intern? ?i se ocup? cu intermiten?e de evenimentele interna?ionale ?i de mi?carea cultural?. Publicistica sa cunoa?te, sub aspectul diversit??ii, o ?ngustare evident? ?n raport cu cea de la foaia ie?ean?. Dar dac? la cotidianul bucure?tean nu ne ?nt?mpin? peisajul caleidoscopic din foaia ie?ean?, se impune aten?iei ?nc? din primele articole amplificarea discursului critic ?i verva polemic?. Publicistica eminescian? cunoa?te desf??urarea cea mai larg? ?ntre februarie 1880 ?i decembrie 1881. Acum Eminescu este redactor-?ef al cotidianului bucure?tean ?i ?l transform? ?n organ de pres? al orient?rii sale politice. Poetul sus?ine, ?n zeci de articole, primatul muncii ?n promovarea ?n ierarhia social?, ia ap?rarea "claselor pozitive" ?i critic? ?n termeni necru??tori "p?tura superpus?" ?i demagogia din via?a politic?. Eminescu p?r?se?te conducerea Timpului ?n ianuarie 1882, ca urmare a apropierii "sincerilor conservatori" de "sincerii liberali" ?i a form?rii "opozi?iei coalizate". Poetul trece r?spunderea conducerii ziarului lui Grigore G. P?ucescu, membru marcant al "opozi?iei coalizate" ?i r?m?ne prim-redac

Cu totul nea?teptat, Susan Morrow prime?te manuscrisul unui roman scris de Edward, so?ul de care a divor?at ?n urm? cu dou?zeci ?i cinci de ani. Pe m?sur? ce cite?te, Susan ?i, odat? cu ea, cititorul ?nsu?i p?trund din ce ?n ce mai ad?nc ?n via?a personajului principal al romanului din roman, profesorul de matematic? Tony Hastings, care c?l?tore?te ?mpreun? cu so?ia ?i fiica lui spre casa lor de vacan??. ?n vreme ce via?a obi?nuit?, civilizat?, a familiei Hastings cade prada violen?ei ?i crimei, o sumedenie de amintiri tulbur?toare o arunc? pe Susan ?napoi ?n trecut, provoc?nd-o s? se confrunte cu tenebrele propriei vie?i ?i cu teama care ?i amenin?? viitorul. Un thriller cutremur?tor se ?mbin? astfel cu o poveste despre team? ?i regret, despre r?zbunare ?i ?mb?tr?nire, despre c?s?torie ?i creativitate.Cu un talent literar unic, Austin Wright ilustreaz? fascinant? experien?? a lecturii, prin rela?iile pe care le creeaz? at?t ?ntre cititor ?i oper?, c?t ?i ?ntre autor ?i cititor, ?ntr-o scriere surprinz?toare ?i pasionant?.

Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei? Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri

A selection of chocolate recipes which were produced for Walter Baker & Co, the oldest producer of chocolate in the United States.?Chocolate and Cocoa Recipes and Home Made Candy Recipes gives detailed instructions for creating 139 Victorian Era chocolate delicacies ranging from the simplest hot breakfast cocoa to the most extravagant desserts and elegant party dishes and delights. A must-own collectible volume for lovers of chocolate, vintage cook books and American Victoriana alike!

O stare de s?n?tate bun? este asociat? cu un sistem imunitar ce func?ioneaz? corespunz?tor. Dar aceast? func?ionare este independent? de via?a psihic?, organismul nostru se protejeaz? automat? Acest volum ofer? at?t o introducere bine documentat? ?n imunologie, c?t ?i o perspectiv? de ansamblu asupra rela?iilor dintre comportamentul uman, procesele neurologice ?i endocrine ?i func?ia imunitar? bazat? pe cercet?ri recente din domeniu. Sunt abordate diferite subiecte importante precum: modul ?n care stresul influen?eaz? func?ia imunitar?, modific?rile func?iei imunitare induse psihosocial, influen?a puternic? a depresiei asupra bolilor cardiovasculare ?i autoimune, rolul precum ?i efectele benefice ale ?n?elegerii ?i exprim?rii emo?iilor asupra func?ion?rii sistemului imunitar. De asemenea, un loc important ?n acest volum ?l ocup? prezentarea unor modele explicative ale rolului benefic al interven?iilor comportamentale ?i al diferitelor forme de psihoterapie asupra func?ion?rii sistemului imunitar. Cartea se adreseaz? medicilor, psihologilor ?i tuturor celor interesa?i de interac?iunea minte–corp.

Cartea de Poezii a poetei confirm? un stil, o atitudine estetic? ?i o capacitate de a dep??i ?ngr?dirile presupuse de reactualizare a vechilor formule poetice. Claudia Voiculescu ??i asum? riscul de a p?rea demodat?, abord?nd ceea ce majoritatea poe?ilor din diverse genera?ii ori promo?ii, a respins, cel mai adesea din neputin??.Cred c? poezia Claudiei Voiculescu merit? aten?ia criticii ?i o mediatizare corespunz?toare. (Liviu Gr?soiu)Claudia Voiculescu ridic? forma fix? a rondelului la ?n?l?imi demne de orice competi?ie.... Este o poet? ?n al c?rei talent cred. (C.D. Zeletin)Poet? de ?nalt? for?? r?scolitoare, talent viguros cu cizel?ri de art? adev?rat? ?n ad?ncul substrat al cuv?ntului, vers pasional ?i cotropitor... (Pan. M. Vizirescu)Claudia Ilie, preoteas? ?ntru poezie... (Tudor George)Delicata poet? Claudia Ilie Voiculescu este o voce liric? de mare sensibilitate... (Dumitru Radu Popa)

M? numesc Gicu ?i sunt poli?ist. Mama crede c? a?a mi-a fost scris ?n marea carte a vie?ii, s? fiu poli?ist, ?i c?, de?i totul pare ?mpotriva mea, Dumnezeu are compasiune pentru mine ?i m? va ajuta. Sunt poli?ist la sec?ia 66 din Bucure?ti, la ordine public?. Acum sunt ?n ?nt?rziere la o ?nt?lnire conspirativ?. Eram decis s? nu m? las impresionat de ceea ce urma s? v?d.De la Universitate o iau pe jos. Ajung t?rziu la ?nt?lnire. Discu?iile introductive au durat mai mult dec?t ar fi fost necesar ?i pentru o clip? m-am ?ntrebat dac? nu era o ?nscenare, ?ns? am respins ideea.

Gndul c a fi putut-o sugruma pe sora mea mai mic, adormit n patul de sub mine i pe care o iubeam mai mult dect orice altceva pe lume. Nu o nebunie slbatic, ci una aproape n joac. O sugestie lene, somnoroas, maliioas, care prea s atepte acolo de mult vreme.“ Acolo, adic n pivnia ntunecoas a fiinei. Gnduri ceoase, impulsuri obscure, vinovii fr vin, acuzaii difuze. Inexplicabilul sau inavuabilul resimite ca reacie fireasc. Benign demonism infantil, dincolo de logic i de orice explicaie. i totul n caruselul Relaiei, cadrul obsedant al acestor istorii de via amar, pestri, derizorie. Relaii ntre prini i copii, surori i frai, bunici i nepoi, unchi, mtui, vecini. Cu avorturi, adultere, accidente, sinucideri, apendicite, bovarism, sex aiurea, decizii pripite de nunt i desprire. Gelozie ntre surori, ura fetiei fa de predicile mamei, Parkinson i Alzheimer, Toronto i Vancouver, baluri provinciale, paralizii, primele fantazri erotice ale vrstei nubile, rochia mamei, azilul, recuperri sentimentale dup jumtate de veac, apologia vieii neinhibate“, dar i rigorile inflexibile ale unui mediu intens irizat religios. Pe scurt, via. Mai precis: draga noastr via. Cea pe care adesea uitm s-o trim, necum s-o mai i gndim.

„În 1964, ca parte dintr-un proiect de istorie oral? despre via?a ?i cariera lui John F. Kennedy, mama mea a intrat într-un dialog cu Arthur M. Schlesinger Jr. pentru a-?i împ?rt??i amintirile ?i percep?ia asupra lucrurilor. Înregistrate la mai pu?in de patru luni dup? moartea so?ului ei, aceste conversa?ii reprezint? un dar f?cut istoriei... Sper c? tinerele genera?ii care încep s? afle mai multe despre anii 1960 vor considera aceste rememor?ri o introducere util? în modul în care se face istoria ?i vor g?si în ele inspira?ia de a oferi ceva acestei ??ri care ne-a oferit tuturor atât de multe.“