Aceast? lucrare, rezultat al unei colabor?ri de peste cinci ani ?ntre studen?ii spanioli interesa?i de studiul limbii rom?ne ?i profesoara Dana Oprica, este un instrument care vine s? completeze cu ?i mai multe aspecte de limb? ?i de cultur? cuno?tin?ele celor care studiaz? limba rom?n? sau c?l?toresc ?n Rom?nia. Fiecare tem? e precedat? de c?teva date de interes cultural care prezint? c?teva orient?ri legate de formulele de salut, de realizarea unei vizite, de obiceiurile rom?nilor de s?rb?tori, de normele de circula?ie s.a. Ca noutate am introdus glosare de expresii ?i exclama?ii, interjec?ii ?i onomatopee, al?turi de un vocabular tabu, care nu dep??e?te limitele decen?ei ?i care ajut? la cunoa?terea unor formule familiare. Reiter?m ideea c? aceast? lucrare a fost inspirat? de necesit??ile vorbitorilor de limb? spaniol?, precum studen?ii no?tri, care au c?l?torit ?i c?l?toresc frecvent ?n Rom?nia ?i care ne-au prezentat diverse situa?ii reale pe care le-am explicat prin intermediul acestui ghid. ?ntr-una dintre vizitele f?cute ?ntr-un sat din Bistri?a, un spaniol ne-a povestit c? a fost salutat cu s?rut m?na de un grup de copii care treceau pe uli??. Am inclus aceast? situa?ie sociolingvistic? la capitolul corespunz?tor. Farmecul limbii rom?ne const? ?i ?n varietatea lexical? adecvat? diferitelor contexte sau registre de limbaj. Este trabajo, resultado de una colaboración desde hace más de cinco a?os entre los estudiantes espa?oles interesados en el estudio de la lengua rumana y la profesora Dana Oprica, es un instrumento que viene a completar con más aspectos de lengua y cultura los conocimientos de los que estudian la lengua rumana o viajan a Rumanía. Cada tema está precedida por algunos datos de interés cultural que presentan unas orientaciones relacionadas con las fórmulas de saludo, con la realización de una visita, con las costumbres de los rumanos en fiestas, con las normas de circulación, etc. Como novedad hemos introducido glosarios de expresiones y exclamaciones, interjecciones y onomatopeyas, junto a un vocabulario tabú, que no sobrepasa las límites de la decencia y que ayuda a conocer algunas fórmulas familiares. Recalcamos la idea que este trabajo fue inspirado de las necesidades de los hablantes de lengua espa?ola, como nuestros estudiantes, que han viajado y viajan frecuentemente a Rumanía y que nos han presentado varias situaciones reales que explicamos a través de esta guía. Para poner un ejemplo, durante una de sus visitas en un pueblo recóndito de Bistri?a, un espa?ol nos contó que fue saludado con s?rut m?na (le beso la mano) por un grupo de ni?os, que pasaban por la calle. Incluimos esta situación sociolingüística en el capitulo correspondiente. El encanto de la lengua rumana consta también en la variedad lexical adecuada a los diferentes contextos y registros lingüísticos.

Dup? apari?ia monumentalei (la propriu) Istorii a literaturii rom?ne contemporane, 1941-2000, Alex ?tef?nescu este omul zilei ?n critica literar? rom?neasc?. Admirat sau pizmuit de confra?i, invitat ?i celebrat cu fast ?n ora?ele de provincie, intervievat de superbe ziariste, Alex ?tef?nescu se afl? mereu ?n centrul aten?iei, prezen?a sa ?ntr-un loc este imposibil s? treac? neobservat?. Chiar ?i cei care ??i propun s? ?l ignore ajung p?n? la urm? s? ??i piard? cump?tul, ?ncep s?-l v?neze cu invectivele lor, sporindu-i, indirect, vizibilitatea, notorietatea ?i popularitatea. Alex ?tef?nescu este, ?n lumea literaturii, genul de personaj care nu las? pe nimeni indiferent. Unii ?i sunt prieteni, al?ii du?mani de moarte (cei neinclu?i ?n Istorie ?i cei men?iona?i ?n emisiunea sa TV rezervat? c?r?ilor proaste, Tichia de m?rg?ritar). ?n fine, mai exist? o categorie, a celor care ?l cultiv? cu speran?a secret? c? i-ar putea intra ?n gra?ii ?i c? ?n felul acesta ?i-ar putea asigura un viitor luminos ?n literatura rom?n?. (Tudorel Urian)?Alex. ?tef?nescu este singurul critic rom?n contemporan care, metodic, confer? criticii caracteristicile unui ?act de persuasiune?. El face uz de o veritabil? strategie de seducere a cititorului: limbajul este dezabstractizat, f?r? a-?i pierde ?ns? competen?a ?i precizia conceptual?; expresia critic?, mereu dezinvolt? ?i de multe ori memorabil?, are o anumit? materialitate fraged?, fiind astfel u?or de receptat; pl?cerea lecturii ?i a scrisului, aproape palpabil?, devine contaminant? ?i ?mbie la reverii hedoniste; ?n sf?r?it, discursul e ?mp?nat de compara?ii sugestive ?i cu at?t mai ?ocante cu c?t nu se produc ?n spa?iul livrescului, ci al experien?ei comune, con?in?nd ?i o infuzie de umor gra?ios care ?ntre?ine comuniunea afectiv? cu cititorul.“??n volumul Cum se fabric? o emo?ie autorul adopt? forma dialogal? a discursului (?ntre un eu inocent-iscoditor ?i unul doct, profesoral) d?nd dinamism ?i o concrete?e plin? de substan?? problemelor convocate: stilul aluziv, natura artei, rela?ia artist-public, talentul, valoarea, mecanismul psihologic al crea?iei, succesul etc. Este vorba, de fapt, despre un mic ?tratat“ de educa?ie estetic?, alert, eficient ?i care, ?n mod expres, se adreseaz? unui public concret.“ (Petru Poant?)

i acest volum intr ?n seria celor pregtitoare, anun?nd O istorie politic a literaturii rom?ne postbelice. Nu e vorba de un ?rzboi cu estetismul”, reanim?nd fantoma lui Gherea, ci de reevaluri pe temei estetic, la mai multe m?ini, folosind achiziiile criticii literare; i, firete, de recontextualizri (interog?nd epoca), in?nd cont, ?ns, de fluctuaiile recepiei i de capricioasa meteorologie politic. ?n fond, suntem consecveni cu programul, anunat ?nc de la debut (Orizontul lecturii, 1983), ?neleg?nd c, sociologic judec?nd, nu putem examina fenomenul literar retez?ndu-i ombilicul istoric. Generaia orfelin discut, prin profiluri sintetizatoare, despre o serie creatoare, av?nd drept numitor comun vitregele condiii formative; ea a fost modelat de interdicii (lecturi clandestine, maetri ?ascuni”, biblioteci epurate), provoc?nd o reacie polemic (ruptura) i promov?nd, astfel, la start, un program negativ. Dar, ?n acelai timp, este o generaie auroral, cu rol de verig, redescoperind – euforic – tradiia, definind o stare de spirit, angaj?ndu-se, prin combustie creatoare, la o lucrare comun, recuperatoare, fecund, susinut, prin propulsie adjectival, de o critic solidar, risipind i cronici ?tactice”, cum recunotea Matei Clinescu. Chiar dac noi discutm, ?n acest volum, poeii ei, evident nu poate fi vorba doar despre o generaie de poei, transport?nd legenda Labi, anun?nd, prin voci tinere, o nou epoc de lirism. Nu e vorba, aadar, de o compact ?echip” liric, ci de un buchet de personaliti, cu voci distincte, evolu?nd ?n direcii imprevizibile, isc?nd, ?n timp, disensiuni, controverse ?nfierb?ntate, ierarhizri provizorii. i propun?nd un inventar tematic, hrnind un imaginar, p?n la un punct, comun, definind o fizionomie specific. (Adrian Dinu Rachieru)

Edi?ie bilingv? Veaceslav Samo?kin este rus, corespondent de pres? la Bucure?ti, dar ?n primul r?nd, poet. Universul lui poetic penduleaz? ?ntre tragismul ?nsingur?rii ?i nevoia de confesiune. Elegiac? ?i intimist?, lirica din volumul Po?ta?ul nocturn este strig?tul de am?r?ciune al intelectualului lucid ?n fa?a vicisitudinilor unei istorii contorsionate ?i, totodat?, supapa prin care se revars? preaplinul propriilor drame existen?iale. Poet prin excelen?? citadin, Veaceslav Samo?kin ??i aminte?te cu nostalgie de ora?ul natal ?cu nume bol?evic“, care ?i-a pus amprenta asupra ?ntregii lui vie?i – ?Arhitectura sufletului meu/ e-a str?zilor lui prelungire“–, descrie cu delicate?e ner?bdarea de a ?nt?lni fata drag? –  ?ochii mei ?nverzesc semaforul“ –, identific? ?n triste?ea unei toamne destinul unei iubiri trecute –  ?era acea toamn?/ nu un anotimp, ci/ soarta noastr? doamn?“–, sufer? al?turi de femeile care pl?ng noaptea, cu hohote ?n?bu?ite, ?vie?ile nen?scute ori ucise/ ?n disperate p?ntece de mam?“... Tr?itor de c?teva decenii ?n ?ara noastr?, Veaceslav Samo?kin s-a integrat perfect ?n peisajul d?mbovi?ean: ?l putem ?nt?lni pe str?zile ora?ului sau ?i putem asculta, ?ntr-o cafenea, considera?iile generoase asupra literaturii ?i artei, politicii sau vie?ii, ?n general. C?ci cel pe care prietenii ?l apeleaz? cu diminutivul Slava nu este doar un intelectual de stirpe aleas?, impresionant prin erudi?ie, ci ?i un om de o fermec?toare ?i bl?nd? colocvialitate. ?n c?teva din versurile sale, poetul pentru care Rom?nia a devenit a doua patrie zugr?ve?te imaginea Bucure?tiului sub ar?i?a necru??toare a verii, anotimp ?nscris ?ntr-un ineluctabil ciclu universal. (Dinu Moraru)

Tr?g?nd linie, am spune c? ne afl?m ?n prezen?a unui demers pertinent de mare actualitate, a unui pre?ios instrument de lucru menit s? umple un gol ?n literatura didactico-?tiin?ific? de specialitate, dar totodat? put?nd deveni util ?i unor cercuri intelectuale interesate de evolu?ia fenomenului poetic rusesc ?n secolul XX, situate ?n afara comunit??ii universitare. (Mircea Croitoru) E o bibliotec? umbl?toare. A citit mii de c?r?i ale altora ?i a scris c?teva ale sale. ?l recuno?ti dintr-o mie. Ziarele, revistele, c?r?ile ?i sunt lipite de degete. Merge pe strad? ?i cite?te, a?teapt? lini?tit la o coad? ?i cite?te. Absent pentru lumea aceasta viermuitoare ?i pragmatic?, el s-a retras protector ?n spatele ziarelor ?i c?r?ilor, ?i a rezistat. Cu o ?inut? sobr?, de o ?epeno?enie verde, demn? de ?ara Fagilor de unde-?i trage ob?r?ia, nu-i po?i da anii pe care, incredibil, ?i are. (…) Dac? te duci la el acas?, totul pare sprijinit pe tomuri, iar dac? ai proasta inspira?ie s? clinte?ti ceva, acea ?arhitectur? intelectual?“ ??i poate fi fatal?. Un soi de Manole Anapoda, zidit ?n chip de An? ?ntr-o m?n?stire de c?r?i. Prietenii ?i spun Dima. Am tradus ?mpreun? din Bulat Okudjava volumul de versuri C?ntecul esen?ial ?i, din mul?i al?i poe?i contemporani ru?i, ?n periodice. Metodic, punctual, suferind de acribie ?i, bine?n?eles, scufundat ?ntr-o lectur? atunci c?nd nu lucram ?mpreun?, a dovedit c? nu e doar un consumator de literatur?, ci ?i un excelent cunosc?tor al limbii din care traducea, ?i chiar un creator. ?l invidiez pentru felul sfid?tor ?n care ?tie s? uite de televizor ?i de calculator. Dima cite?te. El e scufundat ?n ecranul unei file de carte, al unei pagini de ziar sau de revist?. ?ntr-o vreme ?n care aceste dou? ustensile subjug? lumea obosind-o, nevroz?nd-o, ?mb?tr?nind-o, f?c?nd abstrac?ie de mirajul lor, el a r?mas ?nc? proasp?t, zdrav?n ?i t?n?r. (Passionaria Stoicescu)

O carte incitant? despre unul dintre cei mai mari poe?i interbelici, taxat pe nedrept de c?tre G. C?linescu drept un poet minor. Studiul este semnat de cunoscutul exeget literar Mihai Cimpoi, pre?edinte al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova, Membru al Academiei Rom?ne. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Un volum fundamental, pagini memorabile despre literatura francez? nu numai pentru elevi, studen?i, profesori, constituind un manual indirect de literatur? francez?; este editat pentru prima dat? ?n Colec?ia Edi?ii Definitive, ?n condi?ii grafice cu totul excep?ionale. ??...Vor crede poate c? a fost un bufon, un farsor?. Medicul Pierre Boulenger nu se ?n?el? scriind astfel despre faima viitoare a marelui s?u prieten, Rabelais. Nimic mai ridicol dec?t p?rerile felurite care s-au risipit ?n decursul veacurilor pe socoteala maestrului Alcofibras. Mirarea acestuia ar fi mare dac? le-ar putea afla ?i desigur nu o dat? ar azv?rli printre hohote c?te-o vorba pe care urechile noastre mult prea fine de fii ai veacului al dou?zecilea nu ar putea-o cuprinde dec?t ?nro?indu-se. Ronsard vede ?n autorul lui Gargantua un animal jovial ?i ve?nic ?nsetat, t?v?lindu-se ?n b?l?i de vin ?ca o broasc? ?n noroi?. Tabloul acesta bestial cred c? n-a mai fost reluat de altul. ?n schimb judec??ile au fost tot at?t de neverosimile.” O carte esen?ial?. Un manual indirect de literatur? francez?.

Azi tr?im o Miori?? r?sturnat?, lumea, ?gur? de rai“, transformat? ?ntr-o lume din ce ?n ce mai mercantil? ?i vanificant?, o lume a g?ndirii economice, cu omogenizarea, dispari?ia diferen?elor, omogenizarea sexelor, a binelui ?i a r?ului, a?a-zisul ?global village“; lumea virtual? care gole?te realitatea, pentru a o umple ?n loc cu ?emo?ii“ dozate de al?ii, ?n tentativa de colectivizare ?i dirijare a sentimentelor ?i g?ndirii oamenilor.Revolu?ia rom?n? a fost o revolu?ie a jertfei mioritice, a tinerilor care au opus r?ului piepturile goale, care a dat, ciudat rod, o societate a corup?iei morale: ea a fost contrapus? ?colhozului global“, at?t sub sensul colectivistic al colhozului comunist, c?t ?i al aceluia omologant, dup? o unic? m?sur?, al popoarelor ?i al valorilor.Cine va recrea punctele cardinale, utopia paradisului mioritic? Noul Ierusalim?Poate c? Miori?a, prin for?a ei spiritual?, ne va reda punctele cardinale ?i pe noi, cei r?t?ci?i de noi, nou? ?n?ine. Altfel, moartea Miori?ei, cea din urm? mioar?, ar fi moartea noastr? a tuturor.

Cine alearg? dup? doi iepuri nu prinde nici unulAsaltul zilnic de e-mailuri, mesaje ?i ?nt?lniri te distrage de la ce e important ?i te streseaz? enorm. Solicit?rile de la locul de munc? ?i din familie sunt din ce ?n ce mai numeroase. Rezultatul: productivitate sc?zut?, deadline-uri dep??ite, c??tiguri mai mici, ?ncetarea ascensiunii profesionale. DAR VREI MAI MULT. Vrei mai mult? productivitate. Vrei c??tiguri mai mari, pentru un nivel de via?? mai ridicat, vrei mai mult timp pentru tine, familia ?i prietenii t?i. ACUM PO?I S? FACI MAI PU?INE LUCRURI ?I S? REALIZEZI MAI MULT. Un singur lucru te ?nva??:s? ob?ii rezultate mai bune ?n mai pu?in timp;s? reduci stresul;s? scapi de sentimentul de cople?ire;s? ??i recape?i energia;s? ob?ii rezultate extraordinare la munc? ?i ?n via?a personal?.?nva?? s? te concentrezi pe ceea ce conteaz?!

Roman inspirat din istoria contemporan?, Puzzle realizeaz? o viziune cuprinz?toare a voca?iei rom?nilor de-a armoniza ?ntr-un mod necunoscut celorlalte ??ri europene (Constantin Noica) dou? mentalit??i istorice?te opuse: oriental? ?i occidental?. ?n centrul c?r?ii se afl? un singur personaj – profesorul pensionar Neghibaur – ?n jurul c?ruia se dispun faptele ?i oamenii ca pe un ecran al imagina?iei, observa?iei ?i experien?ei fostului dasc?l. Construc?ie dens? ?i insolit?, romanul se re?ine ?i prin deschiderea de amploare ?i de ad?ncime asupra mecanismelor ascunse ale reac?iilor suflete?ti individuale determinate de importantele schimb?ri sociale intervenite ?n via?a ??rii dup? Revolu?ia din Decembrie, 1989.

Cin? cu langustine, ap?rut ini?ial ?n anul 1987 (Editura Cartea Rom?neasc?), se constituie dintr-o suit? de schi?e ?i povestiri av?nd, ca numitor comun, spa?iul geografic al Peninsulei Iberice. Stilul prozelor este alert, cu nota?ii scurte, imprim?nd un ritm viu lecturii. Este o proz? care angajeaz? subtil interesul cititorului, provoc?ndu-l ?ntr-un registru discret la reflec?ie ?i coresponden?e de tr?iri. Povestirile iberice ar putea fi ?i un posibil vestibul de p?trundere ?n lumea uneori fabuloas? a celuilalt cap?t de orizont al Europei. Mihai Giugariu (n. 1929), este autorul unei literaturi beletristice variate, cu predilec?ie romane, proz? scurt?, dar ?i eseuri ?i traduceri. Din portofoliul activit??ii sale literare pot fi re?inute romanele: Condotierul, O vacan?? at?t de lung?, Magdalena, Spre sear?, C?l?uza, precum ?i volumul de eseuri M?rul lui Paris. Romanul Destine, editat ?n 1990 ?i reeditat ?n 2003 a fost distins (ex aequo) cu premiul pentru proz? din anul 1992 al Academiei Rom?ne.

Te voi lua totu?i cu mine, M?iastro… Te voi ascunde ?n inim?, ?n g?nd, ?n vis…. Te voi oglindi ?n treizeci ?i trei de chipuri – ?n marmor? alb?, sur? ?i neagr?, ?n bronz lustruit ca aurul, ?n aur ?nsu?i… Te voi sculpta ?n lumin?, dincolo de lut ?i carne, ??i voi face cu m?inile mele de ??ran din Gorj aripi ?nalte de piatr? sau metal, ?i cu ele te vei ?n?l?a ?i vei zbura ca ?i aci, str?b?t?nd P?m?ntul, de la un cap la altul… (?ncet de tot.) ?i vei c?nta… c?ntecul t?u… ?i al meu…O carte pentru copii antrenant?, pentru pu?tii de toate v?rstele.

Cu-acelea?i sentimente, ?n schimb, ?i autorii,Dac? le cade piesa, sus?in ca-s pro?ti actorii.Al.O. (P?storel) Teodoreanu (1894-1964)din poezia "Speech"?nt?lnirea surpriz?, dup? 50 de ani, dintre doi fo?ti prieteni, redeschide o ran?, pe care o credeau ?nchis?. Aceast? reg?sire are loc ?ntr-un spital, unde cei doi sunt interna?i ?i obliga?i s? ?mpart? aceea?i camer?. Sentimentele se transform? ?n urma evenimentelor care au loc.S?rb?torirea celor 26 de ani scur?i de la fuga din Rom?nia la via?a ref?cut? ?n occident este tulburat? de r?t?cirea fiului lor de 17 ani, Chris, cel mai t?n?r din familie. Acesta devine sub influen?a unui imam, musulman, care dore?te s? lupte ?n a?a-zisul stat islamic.?Iubirea este un lucru foarte mare“ scria o feti?? ?n jurnalul ei intim. Dar, c?teodat?, ea este at?t de mare, ?nc?t inima devine cheia fericirii, din calea c?reia trebuie eliminat? orice piedic?. Elibereaz? crima, oare, orice obstacol?Pater noster, rug?ciunea noastr? cea de toate zilele, poate deveni, pentru un renumit scriitor, baza succeselor sale. Reunind al?turi de el pe cei doi fii ai s?i, el organizeaz? mai multe afaceri, care se dovedesc rentabile. Interviul luat de o redactoare de la televiziune confirm? aceste succese… care se dovedesc c? nu erau cele mai literare.

Cavalerii Pardaillan - Vol. 1. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. Fran?a, 1553. Într-o ?ar? sfâ?iat? de r?zboaie civile nemiloase, Jeanne de Piennes ?i François, fiul cel mare al conetabilului de Montmorency, se c?s?toresc în secret, pentru a preîntâmpina opozi?ia familiilor lor, care se du?m?nesc. Tân?rul cuplu este curând nevoit s? se despart?, din cauza r?zboiului contra lui Carol Quintul. R?mas? singur?, Jeanne aduce pe lume o feti??, Loïse. Dar Henri, fratele lui François, este îndr?gostit la rândul lui de Jeanne ?i, înnebunit de gelozie, pune la cale o r?zbunare groaznic?.

Cavalerii Pardaillan - Vol. 4. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. În 1573, Léonore de Montaigues, fiic? de hughenot ?i amanta lui Jean de Kervilliers, monseniorul episcop prin? Farnese, este arestat? ?i condamnat? la moarte pentru sacrilegiul de a se fi declarat iubita unui om al Bisericii. În timp ce c?l?ul îi trece funia pe dup? gât, ea d? na?tere unei feti?e. Gra?iat?, este dus? din nou la închisoare, iar episcopul vede cum copilul lor, Violetta, este luat de c?tre c?l?ul Claude. Peste ani, Violetta ?i cavalerul de Pardaillan vor avea de înfruntat pe cel mai însp?imânt?tor dintre du?mani, nemiloasa prin?es? Fausta.

Cavalerii Pardaillan - Vol. 11. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. Pardaillan reg?se?te un vechi prieten, dar, din p?cate, ei nu se mai afl? de aceea?i parte a baricadei; ducele d’Angoulême este acum aliatul Faustei, care îl sus?ine în lupta pentru a ob?ine tronul Fran?ei. În confruntarea sa cu Fausta ?i cu oamenii acesteia, Pardaillan îl are al?turi pe contele de Valver. Împreun?, reu?esc s? o salveze pe iubita contelui ?i s? o redea pe micu?a Loïse, nepoata lui Pardaillan, p?rin?ilor acesteia. V?zându-?i toate planurile spulberate de temutul ei adversar, mintea tenebroas? a Faustei urze?te pentru acesta o capcan? mortal?. Oare va supravie?ui bravul cavaler ultimei încle?t?ri explozive cu funesta prin?es??

Dup? Aurul spartanilor ?i Imperiul pierdut, so?ii Sam ?i Remi Fargo se ?ntorc ?ntr-o nou? aventur? extraordinar?.Mae?tri ai v?n?torilor de comori, Sam ?i Remi Fargo nu sunt deloc obi?nui?i cu v?n?toarea de oameni. Dar un baron texan al petrolului apeleaz? la ei cu o rug?minte personal?: un detectiv particular angajat s?-i g?seasc? tat?l disp?rut s-a pierdut f?r? urm? ?i el. Dat fiind c? detectivul le este prieten, ar fi dispu?i Sam ?i Remi s?-i caute pe am?ndoi? ?n ciuda suspiciunilor, cei doi accept? noua provocare, iar ceea ce vor descoperi va fi mai mult dec?t ?i-ar fi putut imagina. ?n c?l?toria care ?i poart? prin Tibet, Nepal, Bulgaria, India ?i China, Sam ?i Remi Fargo se trezesc implica?i ?n traficul cu fosile de pe pia?a neagr?, descoper? un cuf?r vechi de secole, un regat tibetan disp?rut, un dirijabil inventat cu secole ?naintea vremii sale… ?i un schelet care ar putea transforma complet ?ntreaga istorie a evolu?iei umane.Plin de imagina?ie ?i cu un suspans care-?i taie r?suflarea, Regatul dovede?te ?nc? o dat? de ce Clive Cussler este considerat ?unul dintre cei mai buni autori contemporani de thriller“. – New York PostRomanele lui Cussler sunt publicate ?n peste 40 de limbi, ?n mai bine de o sut? de ??ri ale lumii.

N?scut ?ntr-o clopotni??, ?ntr-un sat din Alpii Elve?ieni, Moses, fiul unei s?rmane surdo-mute este ?nzestrat cu un auz remarcabil ?i cu o voce la fel de limpede precum sunetul uria?elor clopote sub care a v?zut lumina zilei. Sunetele ?i vor fi harta cea mai de ?ncredere pe parcursul vie?ii sale marcate de muzic?, la ?nceput ?n corul unei m?n?stiri ?i, ?n cele din urm?, pe scenele celor mai de seama teatre din Viena ?i din Vene?ia. Binecuv?ntare, dar ?i blestem, vocea sa angelic? este vocea unui musico, castrat ?mpotriva propriei voin?e, pentru a-i p?stra puritatea ?i limpezimea. Moses ??i va tr?i iubirea pentru o t?n?r? nobil? din Sankt Gallen cu intensitate fidel? ?i tragism, p?n? la cap?t, asemenea lui Orfeu, ?n opera cu care ??i face nea?teptat debutul pe scena, la premiera dirijat? de celebrul Gluck.Adev?ruri sf??ietoare, frumuse?e, arta, ur?, conspira?ii, z?mbete printre lacrimi ?i mai ales sunete care s? exprime emo?ii ?ntr-un limbaj universal… romanul lui Harvell ?nf??i?eaz? o poveste str?lucitoare ?i grav?, c? b?taia ?n amurg a marelui Pummerin, din Catedrala Sf?ntul ?tefan.Roman publicat ?n 12 ??ri.

Prin?i ?ntr?o capcan?, un pu? ?n mijlocul p?durii, doi copii, fratele cel Mare ?i fratele cel Mic, ?ncearc? s? supravie?uiasc? ?i s? g?seasc? o cale de salvare. Timp de s?pt?m?ni ?ntregi, asupra lor se abat suferin?e greu de imaginat: foame, sete, frig, spaim?, o lent? degradare a s?n?t??ii fizice ?i a celei mintale. Limbajul urmeaz? traiectoria acestei degrad?ri, pornind de la concizia rece a ?ocului ini?ial ?i ajung?nd la completa destr?mare a sensului caracteristic? delirului, la poezie desc?tu?at?, la strig?t pur ?n numele tuturor celor prin?i ?n capcan?. Eliberarea din capcan? este prilejul unei izbucniri de violen?? care aduce ?i lumin? asupra situa?iei ini?iale, r?mas? neexplicat? pe tot parcursul calvarului ?ndurat de cei doi copii, dar ?i o bre?? spre realitatea lumii ?n care tr?im. ?– C?nd ie?im afar?, facem o petrecere. – O petrecere? – Da. – Din?aia cu baloane, cu lumini ?i cu pr?jituri? – Nu, din?aia cu pietre, cu tor?e ?i cu e?afoade.“

Opera lui Delavrancea pare nedusa pana la capat, ramasa la nivelul promisiunii neimplinite. Autorul si-a cheltuit talentul cu nonsalanta – pentru a nu spune cu usurinta – si s-a resemnat prea usor la statutul de literat amator. Abandonand mult prea devreme proza, inainte de a fi implinit patruzeci de ani, a abandonat unica arie literara in care contributia lui putea fi substantiala.Nostalgia copilariei si decorul Barierei Vergului i-au oferit cele mai bune pagini unui Delavrancea ajuns, ca prozator, la maturitate: din pacate, la judecata finala, aceste pagini raman destul de putine.“ – Mihai Zamfir

15 iulie 1988. Emma ?i Dexter se ?nt?lnesc ?n noaptea de dup? absolvirea universit??ii. A doua zi, fiecare va porni pe propriul drum. Unde vor fi ?n aceast? zi peste un an? Dar peste doi? ?i ?n fiecare an care va urma?Em ?i Dex, Dex ?i Em – speran?e ?i oportunit??i ratate, z?mbete ?i lacrimi, certuri ?i ?mp?c?ri, succese ?i e?ecuri – o rela?ie dezv?luit? prin fr?nturi de via?? surprinse ?n aceea?i zi de 15 iulie.Dou?zeci de ani, doi oameni. O ZI.