HANNIBAL was a Carthaginian general. He acquired his great distinction as a warrior by his desperate contests with the Romans. Rome and Carthage grew up together on opposite sides of the Mediterranean Sea. For about a hundred years they waged against each other most dreadful wars. There were three of these wars. Rome was successful in the end, and Carthage was entirely destroyed.?There was no real cause for any disagreement between these two nations. Their hostility to each other was mere rivalry and spontaneous hate. They spoke a different language; they had a different origin; and they lived on opposite sides of the same sea. So they hated and devoured each other.?Those who have read the history of Alexander the Great, in this series, will recollect the difficulty he experienced in besieging and subduing Tyre, a great maritime city, situated about two miles from the shore, on the eastern coast of the Mediterranean Sea. Cart-hage was originally founded by a colony from this city of Tyre, and it soon became a great commercial and maritime power like its mother. The Carthaginians built ships, and with them explored all parts of the Mediterranean Sea.

Pentru Lucio Battistini, aceasta e ?ansa de a-?i petrece restul vie?ii a?a cum ar fi trebuit mereu s? o fac? – pre?uind fiecare moment. Îi plac femeile, are multe defecte, dar ?i mult farmec personal – simpaticul Lucio Battistini a fost dat afar? din cas? de so?ie ?i doarme într-o înc?pere din spatele cofet?riei pe care o de?ine socrul s?u. Îns? vestea c? are o tumoare malign? inoperabil? îi schimb? complet perspectiva asupra vie?ii. Astfel încep cele o sut? de zile pe care le mai are de tr?it: Lucio se hot?r??te s? aib? grij? de familia sa, s?-?i recucereasc? so?ia ?i s?-?i petreac? urm?toarele trei luni tr?ind la intensitate maxim?. Alc?tuit din 100 de capitole scurte, unul pentru fiecare zi care i-a mai r?mas de tr?it lui Lucio, O sut? de zile de fericire e delicios ca o gogoa?? fierbinte ?i un cappuccino. Impregnat? de melancolie, umor ?i duio?ie, cartea lui Fausto Brizzi ne aminte?te tuturor c? via?a e nepre?uit? ?i c? fiecare clip? conteaz?. Un roman despre fericire ?i moarte. Mai precis, un roman despre ce se poate face cu ultimele o sut? de zile de via??, în care protagonistul ia o hot?râre foarte clar?: aceea de a fi fericit. Singurul s?u regret este acela c? va trebui s? moar? pentru a începe s? tr?iasc?. – Repubblica O num?r?toare invers?. O poveste original? ?i plin? de mesaje pozitive despre în?elesul profund al vie?ii. – Planeta de Libros Un roman uluitor, care ne înva?? s? savur?m fiecare minut ce ne-a fost dat pe acest p?mânt. -- librosquevoyleyendo.com „Voi ce a?i face dac? a?i mai avea o sut? de zile pân? la moarte?Iat? ni?te sugestii:V-a?i duce la birou sau la ?coal? mâine-diminea???A?i face dragoste în fiecare or? cu persoana pe care o iubi?i?A?i vinde totul ?i v-a?i muta la tropice?V-a?i ruga la Dumnezeul în care crede?i?V-a?i ruga la un Dumnezeu în care nu a?i crezut niciodat??A?i urla pân? când a?i r?mâne f?r? suflare?A?i privi la nesfâr?it în tavan, sperând s? se pr?bu?easc? peste voi ?i s? v? ucid??“

Al doilea volum al seriei Clubul fetelor dependente de ciocolat? În aceast? serie senza?ional?, fiecare dintre surori are o poveste de spus – care e preferata ta? Skye ?i Summer Tanberry sunt surori gemene ?i cele mai bune prietene. Fac totul împreun?, dar de curând Skye a început s? simt? c? e pe locul doi. Iar când Alfie îi m?rturise?te c? nu de ea s-a îndr?gostit, ci de sora ei, Skye sufer? ?i mai mult. Va putea oare Skye s? ias? din umbra surorii sale atât de grozave ?i s? se fac? remarcat?? G?se?ti aici o mul?ime de re?ete delicioase, teste de personalitate ?i multe altele! Cite?te ?i Pasiunea lui Cherry, primul volum din seria Clubul fetelor dependente de ciocolat?. Seria Clubul fetelor dependente de ciocolat? are în distribu?ie surori rebele, b?ie?i supercool ?i una dintre marile iubiri ale lui Cathy – ciocolata. Autoarea se declar? a fi o vegetarian? convins?, îndr?gostit? de ciocolat?. Cathy Cassidy ador? s?: citeasc?, s? scrie, s? viseze cu ochii deschi?i; înoate, s? se plimbe, s? m?nânce pr?jituri cu amicii; stea în jurul unui foc de tab?r? împreun? cu prietenii ?i familia, sub un cer plin de stele. Dintotdeauna am ?tiut ce gândim fiecare. Ne completam una alteia frazele, mergeam peste tot împreun?, împ?rt??ind acelea?i visuri, speran?e, juc?rii, mânc?ruri, haine ?i amici. Eram cele mai bune prietene. ?i chiar mai mult decât atât. Tr?iam una în pielea celeilalte. — Sunt de a dreptul superbe, zicea lumea. Nu i a?a c? sunt cele mai dulci fiin?e pe care le a?i v?zut vreodat?? ?i noi nu f?ceam decât s? ne uit?m una la alta, s? izbucnim în râs ?i s? fugim departe de persoanele adulte, ad?postindu ne în mica noastr? lume perfect?.

Cum se face c? atât de mul?i dintre cei care ?in diete nu reu?esc s? sl?beasc?? Ba din contr?, tind chiar s? dep??easc? greutatea avut? ini?ial. Ce-i deosebe?te pe oamenii care totu?i reu?esc, de ceilal?i? Dar pe cei gra?i de cei slabi? În cartea sa bazat? pe cuno?tin?e din diverse domenii de specialitate ?i pe studii ?tiin?ifice, Sara Gilbert demonteaz? mituri, ar?tând c? succesul pe termen lung al unei diete nu ?ine de voin??, ci de factori personali precum a?tept?ri ?i încredere în sine, sau de circumstan?e sociale ?i familiale. Cititorului i se ofer? strategii de monitorizare a dietei, astfel încât s? fie preg?tit dintru început pentru dificult??ile inevitabile ap?rute atunci când se încearc? schimbarea unor vechi obiceiuri. Este înv??at cum s? recunoasc? emo?iile ?i situa?iile care stau la baza unui comportament alimentar nedorit sau chiar periculos pentru propria s?n?tate ?i s? utilizeze tehnici cognitive ?i comportamentale de gestionare a acestora. Cartea Sarei Gilbert nu propune diete miracol, fiind în schimb un instrument cât se poate de util pentru to?i cei care doresc s? ating? ?i s? p?streze o greutate ideal?.

Unul tr?ie?te, cel?lalt moare. E singura solu?ie. Roman din seria Helen Grace Doi ostatici. Un singur glon?. Doar unul va supravie?ui. Sunt suflete-pereche. Vor s?-?i petreac? restul vie?ii ?mpreun?. ?ns? c?nd se trezesc singuri ?i dezorienta?i ?ntr-un subsol p?r?sit, groaza ?i cople?e?te. Nu au la dispozi?ie dec?t o arm? ?nc?rcat? cu un singur glon? ?i ?nso?it? de urm?torul mesaj: ?C?nd unul dintre voi ?l va ucide pe cel?lalt, supravie?uitorul va fi liber“. Cine a putut concepe un astfel de scenariu sinistru, ?n care victimele ?nse?i comit crima? Tortura?i de spaim?, disperare, sete ?i inani?ie, pentru ostatici nu exist? dec?t o singur? cale de a pune cap?t acestui supliciu: unul dintre ei trebuie s? moar?. M. J. Arlidge a creat o eroin? memorabil?: inspectoarea Helen Grace. – Daily Mail O poveste captivant? ?i ?nfrico??toare, scris? magistral. – Sun ??i d? fiori! – Sunday Mirror ?Mi se pare mie sau ?mbr??i??rile noastre nu ne mai prea ?nc?lzesc? ?i nu ne mai ap?r?? De c?nd s-a ?nt?mplat, ne-am ag??at zi ?i noapte unul de altul, dorind s? supravie?uim am?ndoi, dispera?i s? nu r?m?nem singuri ?n locul acesta cumplit. Am jucat tot felul de jocuri ca s? treac? timpul, imagin?ndu-ne ce vom face dup? ce va sosi cavaleria — ce-o s? m?nc?m, ce-o s? le spunem rudelor, ce-o s? primim de Cr?ciun. ?ns? aceste jocuri s-au terminat treptat, pe m?sur? ce am ?n?eles c? am fost adu?i aici cu un scop ?i c? nu va exista un sf?r?it fericit.“

Capitala a c?zut. ?ntunecatul conduce Ravka din tronul s?u de umbre. Acum, soarta ??rii depinde de fragila Invocatoare a Soarelui, de o iscoad? c?zut? ?n dizgra?ie ?i de r?m??i?ele unei armate magice, c?ndva m?rea??. Pornit? ?n c?utarea ultimului amplificator al lui Morozova, Alina ?ncheie noi alian?e ?i las? deoparte vechile rivalit??i. Pe m?sur? ce afl? secretele ?ntunecatului, descoper? un trecut ce va schimba pentru totdeauna felul ?n care vede leg?tura lor, precum ?i puterea cu care e ?nzestrat?. Numai pas?rea de foc mai poate ?mpiedica distrugerea Ravk?i, ?ns? prinderea ei ar putea s? o coste pe Alina viitorul pentru care lupt?. Alina este o marginal? ?i a?a m? sim?eam ?i eu c?nd eram mic?. ??i dore?te foarte mult s? apar?in? unui loc din lumea asta ?i din aceast? cauz? face ni?te alegeri gre?ite. Am fost crescut? de bunicii mei ?ntr-un loc straniu, unde nu prea ?nt?lneai copii. Casa lor se afla pe un deal ?i mai tot timpul eram l?sat? de capul meu. Cred c? ceva din senza?ia aceea de izolare s-a strecurat ?i ?n descrierea Keramzinului (orfelinatul ?n care cresc Alina ?i Mal). – Leigh Bardugo, pentru Entertainment Weekly Elegan?a ?i fluiditatea stilului, ?mpreun? cu acea lume imaginar? des?v?r?it? fac din Trilogia Grisha o pies? de rezisten?? a genului fantasy. – RT Book Reviews Am reu?it s? m? ridic ?n picioare. Capul mi se ?nv?rtea. Mi-am str?ns bra?ul r?nit cu m?na teaf?r? ?i am pornit cl?tin?ndu-m? prin ?ntuneric. Nu vedeam nimic, eram complet dezorientat?. Dar am continuat s? merg prin bezn?, ?ncerc?nd s?-mi deblochez mintea, s? ?ncropesc un plan. ?tiam c? volcrele m? puteau ataca ?n orice clip?, dar era prea riscant s? folosesc lumina. G?nde?te!, m? mustram ?n sinea mea. Nu mai aveam nicio idee. R?m?sesem f?r? explozibili ?i nu puteam folosi T?ietura. M?neca ?mi era plin? de s?nge ?i pa?ii ?mi ?ncetineau. Trebuia s? g?sesc pe cineva s?-mi vindece bra?ul. Trebuia s? m? refac ?i s? atac din nou. Nu puteam fugi iar??i de ?ntunecatul, la fel ca prima oar? c?nd luptaser?m ?n Falie. De atunci, fugisem ?ntruna.

Reunind extrase din lucr?rile scrise de Albert Ellis pe parcursul a cincizeci de ani, exemple ?i prezent?ri de caz, aceast? carte surprinde evolu?ia g?ndirii p?rintelui terapiei comportamentale ra?ional-emotive, numit totodat? ?i bunicul psihoterapiei cognitiv-comportamentale. Focalizat? ini?ial asupra educa?iei sexuale ?i a libert??ii sexuale, ?n contextul unei societ??i americane destul de stricte la acea vreme ?n ceea ce prive?te nuditatea sau sexul ?n afara c?s?toriei, munca lui Albert Ellis s-a extins treptat asupra unor domenii mai largi ale psihicului uman.Este o lucrare inedit?, interesant? ?i util? pentru psihologii ?i psihoterapeu?ii din indiferent ce orientare, dar ?i pentru nespeciali?ti, care pot avea ocazia s? se familiarizeze astfel cu opera unuia dintre cei mai mari deschiz?tori de drumuri ai secolului XX.

Unu din cinci copii ?i adolescen?i sufer? de o tulburare mental?, potrivit unui studiu nord-american din 2013. Cartea de fa?? ofer? profesorilor, psihologilor ?colari ?i managerilor din domeniul educa?ional informa?iile psihologice ?i strategiile didactice necesare pentru a asigura un mediu previzibil, empatic ?i sigur pentru elevii afecta?i de ADHD, tulbur?ri de conduit?, anxit??i, depresii, autism, adic?ii ?i alte afec?iuni psihice. Acest ghid practic ofer? informa?ii ?i sfaturi legate de managementul clasei ?i de stilul de ?nv??are al elevilor cu vulnerabilit??i psihice, dar propune ?i o serie de interven?ii psihologice suportive, comportamentale ?i de ?nv??are socio-emo?ional?, realizabile ?mpreun? cu p?rin?ii ?i psihologii ?colari. ?To?i copiii, to?i elevii trebuie sprijini?i pentru a reu?i. Cei care se confrunt? cu probleme din zona s?n?t??ii mentale beneficiaz? de foarte pu?in? asisten??, iar uneori sunt neglija?i sau ignora?i. Aceast? carte le ofer? profesorilor repere strategice ?i instrumente foarte utile pentru a contribui la bun?starea mental? a celor cu care lucreaz?“. – Prof. univ. dr. Lucian Ciolan, decan al Facult??ii de Psihologie ?i ?tiin?ele Educa?iei, Universitatea din Bucure?ti

PREMIUL NA?IONAL AL CHINEI ?n senza?ionalul s?u roman de debut, Mai Jia ne dezv?luie misterioasa lume a Unit??ii 701, un serviciu de informa?ii ultrasecrete, care se ocup? cu spargerea codurilor ?i contraspionaj. Rong Jinzhen, un geniu al matematicii autist, cu un trecut de-a dreptul mitic, e obligat s?-?i abandoneze cariera academic? dup? ce e recrutat ?n Unitatea 701. Fiind cel mai mare criptograf al Chinei, Rong descoper? c? mintea str?lucit? din spatele extrem de dificilului Cod Violet e fostul s?u profesor ?i prieten apropiat, care lucreaz? acum pentru inamicul Chinei. Considerat un precursor al fic?iunii de spionaj chineze, Mai Jia s-a inspirat din propria experien?? – a intrat ?n contact cu numero?i criptologi ?i spioni ?n timpul celor 17 ani c?t a lucrat ?n serviciul de informa?ii secrete din cadrul Armatei de eliberare a poporului. “Cartea e o subtil? ?i complex? ?mbinare de criptografie, politic?, vise ?i semnifica?ia lor. Sunt multe episoade memorabile, de la apari?ia stranie, ?nc?rcat? de supersti?ii, a familiei Rong ?i p?n? la declinul ei treptat, pe m?sur? ce secolul XX ?nainteaz?. ?ns? marea reu?it? a romanului e dat? de profunzimea personajelor lui.“ - The Times Literary Supplement Romanul lui Mai Jia are o estetic? proprie, construie?te o lume ?n care personajele par mereu gata s? cad? prad? obsesiilor. -- The Telegraph “Absurditatea destinului, str?lucirea ?i fragilitatea geniului ?i ?mprejur?rile care-i leag? definitiv pe oameni – despre toate acestea vorbe?te Criptograful, romanul straniu ?i misterios al lui Mai Jia.“ - Beijing Evening News “Copilul s-a n?scut cu pre?ul vie?ii mamei sale, care ?l adusese pe lume ?n chinuri groaznice. Intrat ?n via??, i-a uimit pe to?i cu capul lui mare ca o bani??. Avea capul mai mare dec?t linia umerilor! Capul mamei era o nimica toat? ?n compara?ie cu al fiului (…)Dup? na?terea lui, cei din clanul Lin s-au dat peste cap s?-i aleag? tot soiul de nume, de la nume cu stil, nume formale, nume-porecl? ?i multe altele, ?ns? ?i-au dat repede seama c? era o treab? de prisos, ?ntruc?t capul s?u c?t bani?a ?i condi?iile groaznice ?n care se n?scuse i-au f?cut pe oameni s?-l strige: C?p???n? de Uciga?.“

Psihologii, formatorii ?i educatorii au acum la ?ndem?n? 103 instrumente pentru diversele activit??i de grup – fie c? este vorba despre terapii de grup, despre ?ntruniri de formare profesional?, fie c? vorbim despre ateliere psihoeducative ?i ?edin?e de dezvoltare personal?. Av?nd 30 de ani de experien?? clinic?, autoarea a str?ns ?n acest volum cele mai eficiente tehnici ?i exerci?ii pentru ?mbun?t??irea abilit??ilor adaptative, asertive ?i de comunicare ale participan?ilor la experien?a de grup. Printre obiectivele urm?rite de cele 103 activit??i se num?r?: adaptarea la stres, autodescoperirea prin jocurile de rol, relaxarea prin medita?ie (mindfulness), ?mbun?t??irea stimei de sine, cre?terea personal?, con?tientizarea imaginii corporale, rezilien?a ?i flexi-bilitatea empatic?.

Ruby are doar nou? ani c?nd un virus misterios ?ncepe s? decimeze adolescen?ii din Statele Unite. Ea va fi unul dintre pu?inii supravie?uitori care descoper? c? sunt ?nzestra?i cu capacit??i paranormale misterioase, ?ndeajuns de primedjdioase ?nc?t s? le asigure trimiterea la Thurmond, un lag?r guvernamental represiv. Acum ?n v?rst? de 16 ani, Ruby se teme deopotriv? de puterile pe care ?nc? n-a ?nv??at s? le controleze ?i de perspectiva de a fi descoperit?. C?nd o grupare de rezisten?? ?i ofer? ?ansa de a evada din lag?r, acesta se va dovedi primul pas ?ntr-o c?l?torie ?n decursul c?reia va descoperi prietenia ?i dragostea, dar care o poart? implacabil spre o alegere imposibil?. “C?nd decesele au ie?it ?ntr-un sf?r?it la lumin?, conducerea ?colii a interzis cu stricte?e profesorilor ?i personalului s? discute cu noi despre ceea ce se numea pe atunci Sindromul lui Everhart, dup? Michael Everhart, primul copil care se ?tia c? murise din aceast? cauz?. Cu?r?nd, cineva din alte cercuri a decis s?-i dea un nume ca la carte: Neurodegenerare idiopatic? adolescentin? acut? — NIAA, pe scurt. ?i atunci n-a mai fost doar boala lui Michael. A fost a noastr?, a tuturor.“ “Bracken a creat o Americ? distopic?, plasat? ?ntr-o viitor nu prea ?ndep?rtat, ?n care copiii sunt v?na?i ?i temu?i, iar pericolele ?i p?ndesc chiar ?i pe culoarele unui magazin Wal-Mart abandonat. Ruby este o eroin? puternic?, ce treze?te instinctiv empatia cititorilor, f?c?ndu-i s? a?tepte cu ner?bdare urm?torul roman din trilogie.“ - Publishers Weekly

n lucrarea sa, care a ctigat premiul Pulitzer n 1981, Robert K. Massie prezint detaliat viaa acestui captivant personaj istoric i evideniaz evenimentele cruciale care au transformat un biat ntr-o legend, inclusiv cltoriile sale incognito prin Europa, curiozitatea sa de nepotolit fa de obiceiurile occidentale, obsesia pentru mare i constituirea mreei flote ruseti, modul n care a creat o armat de nenvins i relaiile sale cu cei pe care i-a iubit cel mai mult: Ecaterina, iubita sa tandr, i Menikov, prinul fermector i lipsit de scrupule care a ajuns la putere prin intermediul prieteniei cu Petru. Un loc special n carte l ocup relaia dificil a lui Petru cu fiul su Aleksei, care a fost judecat i condamnat la moarte n 1718. Autorul nu neglijeaz nici viaa politic, social, cultural i religioas din Rusia pe parcursul jumtii secunde a secolului al XVII-lea i primei pri a secolului al XVIII-lea. Astfel, Massie i conduce cititorii n lumea ruseasc medieval i premodern schimbat iremediabil, uneori n mod violent, de reformele iniiate de monarhul autocrat Petru cel Mare. Fie c sunt schimbri care au afectat n primul rnd individul, precum obligativitatea tierii brbilor, sau iniiative care au vizat consolidarea forei statului, de exemplu, nfiinarea marinei ruseti i a Sankt-Petersburgului, reorganizarea administrativ inspirat de modelul occidental, toate acestea au transformat Rusia medieval ntr-un stat modern. n acelai timp, multe dintre reformele din timpul lui Petru au avut o influen ndelungat asupra societii ruseti. Cartea lui Massie nu ofer doar o perspectiv intern a societii ruseti, ci urmrete i aciunile lui Petru n planul politicii externe, la nivel european sau chiar global. Astfel, dou dintre cele cinci seciuni ale lucrrii se ocup de relaiile Rusiei cu celelalte state europene. Poate cel mai important conflict din timpul domniei lui Petru a fost cel mpotriva Suediei. n urma Marelui Rzboi Nordic (1700-1721), Rusia a obinut o serie de teritorii (Estonia, Livonia i Ingria). Totodat, deznodmntul acestui lung rzboi a nsemnat i ascensiunea Rusiei la rangul de putere continental. Pe plan militar, ns, domnia lui Petru nu a fost scutit de eecuri. Campania arului din Moldova, pornit mpotriva Imperiului Otoman, s-a terminat prin nfrngerea de la Stnileti (1711). Nu de puine ori, autorul american i aduce n prim-plan pe actorii politici importani din Europa sfritului secolului al XVIII-lea i nceputului secolului al XVIII-lea. Regi, comandani militari, nobili, toi sunt prezentai cititorilor, care pot astfel nelege mai bine aciunile sau atitudinile lor. arul Aleksei, tatl lui Petru, Ludovic al XIV-lea, Wilhelm de Orania, Carol al XII-lea, Augustus de Saxonia, ducele de Marlborough, prinul Eugeniu de Savoia sau feldmarealul Rehnskild se numr printre figurile ilustre descrise de Massie. De regul, atunci cnd analizeaz anumite perioade, istoricii pun accentul pe rolul proceselor i al fenomenelor de lung durat, lsnd cumva n umbr personalitile excepionale. Tocmai pentru a sugera impactul lui Petru cel Mare asupra istoriei Rusiei, n special, putem face apel la istoria contrafactual i s ne ntrebm: Cum ar fi artat Rusia contemporan dac n-ar fi existat Petru cel Mare

Editorul, criticul ?i istoricul literar clujean Irina Petra? propune lectorilor un studiu despre locurile favorite din literatura rom?n? ?i cea universal?, paginile de teorie literar? oferind nu pu?ine repere asupra predilec?iilor clasicilor autohtoni de la Eminescu ?i Creang? p?n? la Norman Manea ?i Marta Petreu. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Los trabajos de Persiles y Sigismunda es la última obra de Miguel de Cervantes. Pertenece al subgénero de la novela bizantina. El propio autor la consideró su mejor obra; sin embargo la crítica da este título unánimemente a Don Quijote de la Mancha. En ella escribió la dedicatoria al Conde de Lemos el 19 de abril de 1616, cuatro días antes de morir, donde se despide de la vida citando estos versos: Puesto ya el pie en el estribo, con las ansias de la muerte, gran se?or, esta te escribo.

The Canterville Ghost is a popular 1887 novella by Oscar Wilde, widely adapted for the screen and stage. “The Canterville Ghost” is a parody featuring a dramatic spirit named Sir Simon and the United States minister (ambassador) to the Court of St. James's, Hiram B. Otis. Mr. Otis travels to England with his family and moves into a haunted country house. Lord Canterville, the previous owner of the house, warns Mr. Otis that the ghost of Sir Simon de Canterville has haunted it ever since he killed his wife, Eleonore, three centuries before. But Mr. Otis dismisses the ghost story as bunk and disregards Lord Canterville’s warnings. When the Otises learn that the house is indeed haunted, they succeed in victimizing the ghost and in disregarding age-old British traditions. What emerges is a satire of American materialism, a lampoon of traditional British values, and an amusing twist on the traditional gothic horror tale.

Oscar Wilde's story of a fashionable young man who sells his soul for eternal youth and beauty is one of his most popular works. Written in Wilde's characteristically dazzling manner, full of stinging epigrams and shrewd observations, the tale of Dorian Gray's moral disintegration caused something of a scandal when it first appeared in 1890. Wilde was attacked for his decadence and corrupting influence, and a few years later the book and the aesthetic/moral dilemma it presented became issues in the trials occasioned by Wilde's homosexual liaisons, trials that resulted in his imprisonment. Of the book's value as autobiography, Wilde noted in a letter, "Basil Hallward is what I think I am: Lord Henry what the world thinks me: Dorian what I would like to be--in other ages, perhaps."

Lidia Lazu semneaz? o poezie delicat-confesiv?, parcelat? pe momente distincte, cu o structur? de jurnal. De?i termenul structur? e oarecum inadecvat acestei materii de fr?gezimi ce se transcriu ca atare, f?r? grija unei osaturi, a unui tipar ce i-ar st?njeni fluiditatea, evanescent?. Fiin?a respir? neconstr?ns? de nimic, supus? doar clipei, ?nc?nta?iei tranzitoriului. A?tept?rile sale sunt naiv-fabuloase, ?n continuitatea unei copil?rii care nu s-a epuizat, care-?i tr?ie?te intens uimirile, dezvolt?ndu-le fin imaginativ... O atare autoscopie fantezista este rodul unei virtuozit??i a simplit??ii. Coeziunea textului se produce ?n jurul acestei neputin?e de a accepta ordinea pragmatic?, meschin?ria, ?n numele unei candori funciare. La polul opus criticismului luciferic, poeta se d?ruie lumii nu doar prin contempla?ie, ci ?i printr-un soi de automatism existen?ial, l?s?ndu-se ?n voia lui, sublim lipsit? de voin??. Ceea ce e o moral? a extazului. (Gheorghe Grigurcu)

The Code of Hammurabi (Codex Hammurabi) is a well-preserved ancient law code, created ca. 1790 BC (middle chronology) in ancient Babylon. It was enacted by the sixth Babylonian king, Hammurabi. One nearly complete example of the Code survives today, inscribed on a seven foot, four inch tall basalt stele in the Akkadian language in the cuneiform script. One of the first written codes of law in recorded history. These laws were written on a stone tablet standing over eight feet tall (2.4 meters) that was found in 1901.

Intrus n lumea umbrelor“ este un roman de sertar… care a fost scris ntre 1982-1986 i care a zcut ascuns n beci, ntr-o lad cu nisip pentru ptrunjei i morcovi de iarn, din 1986 pn n 1991. Apoi s-a mutat ntr-un sertar al biroului… pn astzi… Aciunea primului volum, CAPCANA“, se petrece n anii 1982 – 1983. Un scriitor aflat n slujba partidului comunist, un autor care semnase pactul cu diavolul“, pact n general negat, dar existent n realitate, care scria cri la comand“, dezerteaz. Un personaj deopotriv curajos i destul de la nct s fi semnat acest pact blestemat, vicios, drept i cinstit n acelai timp, afemeiat i pctos, ncpnat i realist, vntor i braconier, ducnd o via deanat, trit pe muchie de cuit, o via plin de femei i de infideliti conjugale, chefuri, prieteni la fel de vicioi, curajoi, nelinitii i realiti ca i el. Obosit de contiina care nu-l las sa adoarm, se refugiaz la ar, n nordul extrem al rii, ntre pduri i dealuri, pentru a scpa de oameni i de minciun. i descoper prieteni uitai i rude pe care n ultimii ani le ignorase. Dar, cutnd un adevr de care nc nu era contient, i descoper i dumanii. ntr-o goan parc nebun dup regsirea de sine, i rentlnete iubirile pierdute, femei care l-au iubit i pe care el le prsise cutnd mereu altceva, femei pe care le iubise i care l-au prsit, prieteni i dumani care nu l-au uitat, oameni trectori prin viaa sa. Cu incontiena omului brusc trezit la realitate, se las purtat de valul ntmplrii, aflnd adevruri mereu ntrezrite i bnuite, dar tinuite ntr-o lege a tcerii pe care n-o nelege nc. Tenace din fire i venic gata s rite totul pe o carte dintr-o nevoie aproape bolnvicioas de senzaii tari, ncepe s ntrebe, contient c fr ntrebri, nu exist nici rspunsuri. Iar ntrebrile lui trezesc brusc furia stpnilor si comuniti. Ameninrile acestora i ale securitii care, la ordin, i urmrea fiecare micare, trezete n el i curajul neamului din care se trage i care dormise n el n toi aceti ani. ncpnat i ncrncenat, ncepe s afle adevrul despre colectivizarea din nordul ndeprtat, att de apropiat sufletului su. Pas cu pas afl despre crimele, ororile, minciunile i teroarea ce se aflau n spatele mreelor realizri ale partidului cruia i slujea. Afl despre oameni pe care i cunoscuse i care erau altceva dect crezuse el ca sunt. Obosit de atta minciun, se decide sa spun, n sfrit, adevrul. Realizeaz ns c pe nevzute i negndite, czuse n CAPCANA… pentru ca ce altceva este pn la urma adevrul, dect capcana propriei tale contiine! Cnd te hotrti s spui adevrul, nu te poi ocoli pe tine nsui pentru a-l spune doar despre ceilali! Adevrul este doar unul singur, i te include i pe tine i faptele tale… alturi de ceilali i de faptele lor…

O poveste de dragoste derulat? ?n decorul Saharei.Dintotdeauna, ?ndr?gosti?ii prefer? un loc anume pentru ?nt?lnirile lor. Fie c? este teiul lui Eminescu, Ci?migiul sau – de ce nu? – o veche, aproape uitata epopee, acel loc ?nsufle?e?te ?i coloreaz? aura iubirii. La Eneida este o frumoas? poveste cu zei ?i umbre, o poveste de dragoste derulata ?n decorul Saharei. Cei doi ?ndr?gosti?i, un b?rbat t?n?r ?i o femeie bogat?… ?n amintiri, rescriu pagini din Eneida vergilian?, retr?iesc iubirea dintre Enea, eroul troian, ?i Didona, regina Cartaginei, ad?ug?ndu-i ?ns? dimensiunea tragic? a unor evenimente recente, am?ndoi fiind marca?i, obseda?i, urm?ri?i de umbrele ?i experien?ele ultimelor zile ale Golaniei din iunie 1990.

A hatalmas sikert aratott Marokkói szerelem szerz?jének új k?nyve Yasmine magyar származású édesanyjával, Lillával, és muzulmán édesapjával, Abd ar-Rashid Gibrannal él az Egyesült Arab Emírségekben. A fiatal lány minden vágya, hogy megismerhesse gy?kereit, és anyja szül?hazájában tanulhasson. Apja nem támogatja a lány külf?ldi útját, de felesége unszolására végül, szigorú feltételeket szabva, elengedi ?t. Yasmine az egyetemen szoros barátságot k?t Larával. A lány bátyjával viszont k?lcs?n?s ellenszenv alakul ki, de végül kiderül számukra, hogy milyen keskeny a határ a gy?l?let és a szenvedélyes szerelem k?z?tt. Lehet-e esélyük a fiataloknak a hith? muzulmán apa támogatása nélkül? Kiállhatja-e szerelmük az id? és megannyi akadály próbáját? Dee Dumas a nagy siker? Marokkói szerelem cím? k?tete után ezúttal a mesés Emírségekbe varázsolja olvasóit, ahol kiderül, hogy mire képes egy szerelmes szív, hogy beteljesítse legh?bb vágyait.