万本电子书0元读

万本电子书0元读

G?l Hikayeleri: Gahbe Gen?lik
G?l Hikayeleri: Gahbe Gen?lik
Halil Erdem
¥18.39
Bu ?yküler okuru yüz y?l ?ncesine ta??yarak toplumun hangi evrilmelerden ge?ti?ine ???k tutuyor. Ayn? zamanda 1953’de ba?lay?p 68’lerde sonu?lanan a?alar?n doymak bilmeyen toprak h?rs? yüzünden y?redeki Elmal? Avlan, S??üt ve G?lhisar G?llerinin kurutulup topra??n?n payla??lmas?ndaki e?itsizlikler ve bu durum kar??s?nda y?re insan?n?n duru?u tüm y?nleriyle ele al?n?rken, güncelli?ini yitirmeyen ?evre y?k?mlar?n? g?zler ?nüne serer. Ayr?ca u?runa türküler yak?lan, ?lümüne ya?anan a?k ?yküleri, yüz y?ld?r susmayan türkülerin ?yküsü Gahbe Gen?lik anlat?l?r. Bu y?nüyle halk ?ykücülü?üne yak?n yal?n bir dil kullan?lm??. Co?rafya insanlar? ?ekillendirirken, insanlar da üzerinde ya?ad??? co?rafyaya anlam kazand?r?r. Toplumlar diliyle, ya?ad?klar?yla co?rafyalar?nda ?nemli izler b?rak?r. Bu y?nüyle istedim ki yazd?klar?m co?rafyan?n bir belle?i olsun. Bu ?yküler okuru yüz y?l ?ncesine ta??yarak toplumun hangi evrilmelerden ge?ti?ine ???k tutuyor. Ayn? zamanda 1953’de ba?lay?p 68’lerde sonu?lanan a?alar?n doymak bilmeyen toprak h?rs? yüzünden y?redeki Elmal? Avdan, S??üt ve G?lhisar G?llerinin kurutulup topra??n?n payla??lmas?ndaki e?itsizlikler ve bu durum kar??s?nda y?re insan?n?n duru?u tüm y?nleriyle ele al?n?rken, güncelli?ini yitirmeyen ?evre y?k?mlar?n? g?zler ?nüne sermeye ?al??t?m. Ayr?ca u?runa türküler yak?lan, ?lümüne ya?anan a?k ?yküleri ve yüz y?ld?r susmayan türkülerin ?ykülerini yazd?m. Bu y?nüyle halk ?ykücülü?üne yak?n yal?n bir dille anlatmaya ?al??t?m. “G?l Hikayeleri / Gahbe Gen?lik” size ge?mi?in izlerinde sessiz, sakin ama derin, bir gezinti yapt?raca??n? dü?ünüyorum. ???????????????????????????????????????????????????????????????????????? HAL?L ERDEM 1961 Dirmil-Burdur do?umlu. Gazi ?niversitesi E?itim Fakültesi S?n?f ??retmenli?ini bitirdi. Türk?e B?lümünde lisans tamamlad?. Kar Ayd?nl??????????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Dirmil ?mürcüsü (Roman)?????? Fam Yay?nlar?2006- 2014 Goca Meryem????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Tokat?????????????????????? (?ocuk Roman?) Kendi Yay?n? 2013 Teke Y?resi Halk ?nan?lar? (Ara?t?rma - inceleme) Kendi Yay?n? 2008 Karacao?lan Gelene?inde Dirmil Güzellemeleri ve ?yküler (Ara?t?rma inceleme) 2011 Alter Yay. Gece Mavisinde A?k???? (?iir)?????? Kendi Yay?n? 1998 Ve Al???ld? ?lüme?????????? (?iir )????? Temmuz Yay?nlar? 1990 Kardan Adam??????? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n? 1998 I??k Avc?lar???????????? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n?) 2013 ??pten ??rendi?im Hayat?? ?ocuk Kitab?????????????? 2015 G?l Hikayeleri?????????? (?ykü)???????????????????????????????????? 2015 ? ?iir ve yaz?lar?n? Bah?e, Mavi Umut, Bahar, ?al?, ??retmen Dünyas?, Dirmil, Noktam, Bezuvar, süje, Kar dergilerinde yay?nlad?. Beykonak E?itim ve Kültür Vakf? Yirce ?iir Yar??mas?nda. Ne-Var Yok ?iiriyle Birincilik ald?.(2004) Resim ?al??malar?n? da yürüten Halil ERDEM 3 ki?isel, 25 karma resim sergi etkinli?inde bulundu.
O inim? de Broscu??. Volumul 8. Simplitatea, cea mai frumoas? lec?ie a vie?ii
O inim? de Broscu??. Volumul 8. Simplitatea, cea mai frumoas? lec?ie a vie?ii
Vîrtosu Gheorghe
¥81.67
Simona Drgan are fora de a supune textele de autoritate asupra crora se apleac unei lecturi personale, “vede“ ideile n intricaia lor originar, le restructureaz n conformitate cu propriul ei scenariu. in sa apreciez faptul c, n ciuda tematicii sale, lucrarea de fa nu este arid, nu sufer (dect n proporii acceptabile) de acea placiditate stilistic, inevitabil analizelor teoretice. Capacitatea de sintez, spiritul critic, precizia terminologic, luciditatea i supleea, calmul operator, toate acestea atest o cert vocaie teoretic“. (Mircea Martin)Cum se ntmpl cnd o ecuaie care a umilit cerbicia multor duzini de matematicieni i afl mintea capabil s-i dea de capt, mprtim n cazul de fa bucuria unei revelaii: pare ca Foucault i consorii, cei ce n loc de scrieri i texte au inventat uzul sofisticat al scriiturii i discursului, au ntlnit n autoarea de fa un autentic partener de dialog. Avem a face cu o lucrare fr caracter compilativ, demonstrnd o amprent personal, o anumit prospeime a observaiei directe, un soi de entuziasm agreabil al dezbaterii de idei, care se transmite i cititorului, smulgndu-l reflexelor lui sceptice ori obosite“. (Paul Cornea)n opinia mea, un merit major al Simonei Drgan este acela de a reui, ntr-o manier indubitabil personal, sa exprime, cu o elegan a claritii ce se remarc de la prima la ultima pagin a lucrrii, unele dintre cele mai complicate, ca sa nu spunem “stufoase“, idei formulate vreodat n perimetrul tiinelor filologice“. (Ciu Dobrescu)
?n voia luminii
?n voia luminii
Lazu Lidia
¥23.14
Identitatea ?i alteritatea abordate ?n opera unor importan?i autori, ca, de pild?, Eminescu, Blaga, Ionescu ?i Cioran – un subiect pe c?t de dificil, pe at?t de interesant nu numai din punct de vedere al istoriei, teoriei ?i criticii literare.
La Eneida
La Eneida
Comnea Victoria
¥30.88
Prin acest volum, se continu? publicarea jurnalelor lui Rainer Maria Rilke, redactate ?n tinere?ea lui.Jurnalul florentin este cea mai timpurie ?nsemnare autobiografica a poetului, prilejuit? de un voiaj ?n ora?ul lui Dante, a?ternut? pe h?rtie la pu?in dup? 20 de ani. Valoarea lui nu const? doar ?n impresiile, st?rile suflete?ti ori tr?irile autorului, ci ?i ?n faptul c? el dezv?luie c?teva dintre conceptele fundamentale, pe care se va sprijini ?ntreaga lui crea?ie ulterioar?. El dezv?luie obsesia durabil? a autorului cu privire la destinul s?u artistic: ?Deseori m? cuprinde o imens? nostalgie dupa mine ?nsumi. ?tiu prea bine, drumul e ?nc? lung.“ Jurnalul de la Westerwede, de?i evoc? doar un an din existen?a lui Rilke, dezv?luie o intret?iere de experien?e ?i de evenimente, precum debutul c?sniciei cu Clara Westhoff, dar ?i lupta cotidiana pentru existen?? ?n sensul cel mai propriu al cuv?ntului. Lipsit de ajutorul financiar patern, el se vede nevoit s?-?i c??tige p?inea printr-o salahoreal? istovitoare ?i deloc artistic m?gulitoare la diverse ziare ?i reviste. Nu lipsesc, desigur, reflec?iile despre art?, v?zute ca un modus vivendi: ?Arta este un mijloc al indivizilor, al ?nsigura?ilor de a se ?mplini pe sine“.
Cerbul din p?durea pierzaniei
Cerbul din p?durea pierzaniei
Popescu Petru Demetru
¥57.14
O simfonie nevrotic? ?n transe poetice nu s-a mai scris. S-a f?cut ?ns? apel la aceast? formul? neconven?ional?, pentru a se ?ncerca o radiografiere a imaginarului poetic, a st?rilor ?i obsesiilor celui condamnat de societate s? se retrag? ?i s? tr?iasc? ?ntr-un turn. Poate este pentru prima dat? c?nd se ajunge ?n Groapa Marianelor a poeziei. Scardanelli, o carte parc? scris? cu g?ndul la marii damna?i, la H?lderlin, Kleist ?i Trakl. George Mor?rel s-a n?scut la data de 22 octombrie 1948, ?n ora?ul Turnu Severin. A absolvit ?coala primar? ?i liceul ?n Turnu-Severin, ?n anul 1966. ?n perioada 1992-1993 este translator de german? pentru firma de construc?ii Betina, ?n Germania. Este, apoi, ?ef de sec?ie ?i director al Arhivei multimedia din cadrul Televiziunii Rom?ne, de unde demisioneaz?, plec?nd la Paris. Urmeaz? cursurile de limba german? ale Facult??ii Sorbona din Paris. ?n perioada 2001-2002 e redactor la Biblioteca Na?ional? a Fran?ei din Paris, neput?nd s?-?i prelungeasc? contractul pe o durat? determinat?. Traduce din francez? pentru Editura Curtea Veche. Iar din 2007 exercit? func?ia de redactor la Editura Curtea Veche. C?r?i: Agen?i ?i supra-agen?i ?n comunism, critic? (2000); Capul poetic, poeme (2004).
Callista: (A Tale of the Third Century)
Callista: (A Tale of the Third Century)
John Henry Newman
¥27.88
“Love thy God, and love Him only,And thy breast will ne’er be lonely.In that One Great Spirit meetAll things mighty, grave, and sweet.Vainly strives the soul to mingleWith a being of our kind;Vainly hearts with hearts are twined:For the deepest still is single.An impalpable resistanceHolds like natures still at distance.Mortal: love that Holy One,Or dwell for aye alone.”De Vere In no province of the vast Roman empire, as it existed in the middle of the third century, did Nature wear a richer or a more joyous garb than she displayed in Proconsular Africa, a territory of which Carthage was the metropolis, and Sicca might be considered the centre. The latter city, which was the seat of a Roman colony, lay upon a precipitous or steep bank, which led up along a chain of hills to a mountainous track in the direction of the north and east. In striking contrast with this wild and barren region was the view presented by the west and south, where for many miles stretched a smiling champaign, exuberantly wooded, and varied with a thousand hues, till it was terminated at length by the successive tiers of the Atlas, and the dim and fantastic forms of the Numidian mountains. The immediate neighbourhood of the city was occupied by gardens, vineyards, corn-fields, and meadows, crossed or encircled here by noble avenues of trees or the re-mains of primeval forests, there by the clustering groves which wealth and luxury had created. This spacious plain, though level when compared with the northern heights by which the city was backed, and the peaks and crags which skirted the southern and western horizon, was discovered, as light and shadow travelled with the sun, to be diversified with hill and dale, upland and hollow; while orange gardens, orchards, olive and palm plantations held their appropriate sites on the slopes or the bottoms. Through the mass of green, which extended still more thickly from the west round to the north, might be seen at intervals two solid causeways tracking their persevering course to the Mediterranean coast, the one to the ancient rival of Rome, the other to Hippo Regius in Numidia. Tourists might have complained of the absence of water from the scene; but the native peasant would have explained to them that the eye alone had reason to be discontented, and that the thick foliage and the uneven surface did but conceal what mother earth with no niggard bounty supplied. The Bagradas, issuing from the spurs of the Atlas, made up in depth what it wanted in breadth of bed, and ploughed the rich and yielding mould with its rapid stream, till, after passing Sicca in its way, it fell into the sea near Carthage. It was but the largest of a multitude of others, most of them tributaries to it, deepening as much as they increased it. While channels had been cut from the larger rills for the irrigation of the open land, brooks, which sprang up in the gravel which lay against the hills, had been artificially banked with cut stones or paved with pebbles; and where neither springs nor rivulets were to be found, wells had been dug, sometimes to the vast depth of as much as 200 fathoms, with such effect that the spurting column of water had in some instances drowned the zealous workmen who had been the first to reach it. And, while such were the resources of less favoured localities or seasons, profuse rains descended over the whole region for one half of the year, and the thick summer dews compensated by night for the daily tribute extorted by an African sun.
Cazul Orlov. Dosare KGB. Cea mai mare ?n?el?torie din istoria serviciilor secret
Cazul Orlov. Dosare KGB. Cea mai mare ?n?el?torie din istoria serviciilor secret
Volodarski Boris
¥57.96
Suntem pe deplin convini c Nietzsche i Marea Amiaz sau aceast absolut original, curajoas Religie a Viului se vor nscrie nu numai printre exegezele importante, necesare n acest moment literaturii contemporane, ci va propune i un alt stil al interpretrii, repetm nc o dat, extrem de curajos, al autoarei, deoarece se aplic, vine n urma unor mari hermeneui, exersndu-se pe texte despre care nu se mai poate spune nimic!, ar exclama orice neofit. Acest curaj, credem noi, nc o dat, i este druit literalmente Aurei Christi, cci ea nu ezit s se scufunde n ntregime n baia fierbinte sau insuportabil de rece, de glacial, a unor texte, care, dei scrise i publicate cu un secol sau dou nainte, ne apar mereu n fa.“ (Nicolae Breban) Aura Christi construiete un religios redimensionat spre mit: ca i cum, trecnd istmul ontologic dintre pioenie i exuberan, Iisus devine Dionysos, ntr-un palimpsest cultural care pe muli i exaspereaz. Interpretarea operei brebaniene ca propunere mitic face parte din acelai registru, tot aa cum marginea diafan a mitului reapare obsesiv n numeroase alte eseuri, transformnd ntreaga carte ntr-o tulburtoare i foarte vie mitoconstrucie personal.“ (tefan Borbély)http://aurachristi.ro/
Gr?dini austere
Gr?dini austere
Christi Aura
¥54.10
Recapitulm altdat spusele lui Rainer Maria Rilke referitoare la generaii cu un amestec de uimire i spaima; astfel, autorul Elegiilor duineze – scrise, e tiut, pe ntinderea a mai bine de un deceniu – susine c se succed mereu trei generaii:1) cea care l-a gsit pe Dumnezeu;2) cea care construiete temple;3) cea care smulge pietre din templele nlate pentru a ridica colibe.Acum ns, depind uimirea, spaima, susin aceleai lucruri emise i odinioar, lucruri de care sunt aproape sigura mai ales atunci cnd sunt eu nsmi: nu tiu dac l-am gsit pe Dumnezeu; cnd mi se pare ca l simt aproape, n mine, l pierd, l pun la ndoial, m cert“ cu el, imaginez psalmi n rspr; mi-a dori/vreau s cred. Nu sunt sigur c voi avea fora s construiesc n continuare templul meu din cuvinte. Dar tiu ca nu voi smulge pietre din temple strine pentru a construi colibe. Aceasta siguran, chiar dac fragil, chiar dac se susine, se construiete din mers, poate fi semnul unui nceput.Am adunat – la ndemnul editorului meu – aceste dialoguri, selectate din nu puine altele, realizate n timp, ntr-o carte, ntruct ele constituie semnele unei treceri, semnele efortului susinut de a construi un destin; unul literar, desigur. Nu tiu dac aceste dialoguri, constituite n exerciii de destin, fcute n siajul lui Ignaiu de Loyola, pe urmele Sfntului Augustin, sunt convingtoare; pentru mine ele rmn a fi circumscrise foamei (pn la un punct, unamunoiene) de a fi. Ceea ce probabil nu este deloc puin. E limpede ns c timpul, critica, lectorii urmeaz s judece dac aceste exerciii rezist, dac, n adevr, sunt semnele unui destin literar.“ (Aura Christi)O istorie a mentalitilor predominante n perioada post-decembrist.
Saga dinastiei de Habsburg. De la Sf?ntul Imperiu la Uniunea European?
Saga dinastiei de Habsburg. De la Sf?ntul Imperiu la Uniunea European?
Jean des Cars
¥90.84
Romanele Aurei Christi, ample construc?ii epice, abordeaz?, cu un curaj ?i maturitate rar?, modelul ?i aria expresiv? ?i ideatic? a romanului de reflexivitate ?i problematic? grav?, uman?, de la M. Proust ?i Th. Mann, sub tutela impresionant?, infinit? ?i enorm expresiv? a lui F.M. Dostoievski. Acela?i, Dostoievski, de data asta al?turat lui Friedrich Nietzsche, face obiectul unor ample studii eseistice, pe care Aura Christi le-a conceput ?i publicat ?n ultimii ani, abord?nd teme de o rar? ?ndr?zneal? ideatic?, problematica esen?ial? a individului ?n abisalitatea sa, a Fiin?ei, arta complicat?, prezent?nd ?nc? nu pu?ine mistere ?i paradoxuri psihologice ale tipologiei romane?ti moderne, de la cu adev?rat revolu?ionara ? la recherche du temps perdu la Idiotul ?i Crim? ?i pedeaps?.?n publistica ei curent?, sus?inut?, Aura Christi sprijin?, polemic adeseori, cultul valorilor clasice ?i moderne europene ?i refuz? improviza?iile ?i impostura literar? care, ?n actualitatea post-comunist?, tresare ?n c?mpul literar rom?nesc ?n varii forme, de la contestarea, de plano, a marilor modele moderne lirice ale continentului ?i cultivarea unui mizerabilism ?i a brutalit??ii expresiei ce se cufund? ?i abund? nu rareori ?n tonuri suburbane, sclipind triumf?tor ?n accente arogante ce vor s? instaleze un fel de triumf al tinere?ii ?protestatar-revolu?ionare“ culturale ?i preiau, f?r? sim? critic, ?ntr-o afi?at? incultur? poetic?, cu o anume voluptate, simboluri ?i expresii france, voit pornografice, din recuzita avangardist? ?i futurist? a literaturii ?nceputului de secol XX. (Nicolae Breban)O mistic? de halou dostoievskian domin? obsedant destinele eroilor din romanul Aurei Christi, Cercul s?lbatic. (…) E, ?n felul s?u, un roman al cuplurilor ce se fac ?i se desfac, se men?in c?t ?i cum se men?in ?n virtutea unor automatisme ?n care iubirea este c?utat?, mimat?, tr?dat?, ea r?m?n?nd mereu o iluzie sau o speran?? virtual?, ?ntre via?? ?i moarte. Se vorbe?te mult despre moarte ?n acest roman. Existen?a ?ns??i e parcurs? sub semnul acesteia. (Constantin Cuble?an)Poate aici este imensul merit al Cercului… M-a supus unui exerci?iu deloc facil de a formula motive pentru care merit? s? tr?ie?ti. ?i nu ?n fa?a unui om care ur??te via?a, n?uc, sau e dezgustat de ceea ce i se pare a fi via?a. Ci ?n fa?a acestei fete-femei, Diana, care caut? profund sensul, care iube?te florile, apa, arta. At?t de plin? de via?? e creatura aceasta (…), ?nc?t preaplinul acesta o consum? ?i o arunc? ?n moarte. Diana arat? c? nu e simplu s? tr?ie?ti la altitudinea aceea uria?? a foamei de via??, a puterii uria?e de a tr?i. Setea ei de via?? ?i frumuse?e ?i lini?te o expune, o face fragil?… Naufragiul ei e produs de apele grele ?i ur?te ale unei lumi neatente, nep?s?toare p?n? la agresiune fizic?… O lume de fiare, ?n care nimeni nu ofer? protec?ie puilor. O lume hulpav?, ?n care fluturii ?i puii de c?prioare sunt r?pu?i, ?nghi?i?i, ca ?i c?nd… Poate pentru asta s-au n?scut… Poate Dumnezeu ?i cheam? la el… Sau poate nu! Poate o imens? responsabilitate ar trebui luat? pe umerii mei ?i nu numai ai mei! Poate c? oamenii frumo?i, ca Diana, au o for?? neb?nuit? ?n fragilitatea lor. Poate c? nimic nu se poate face pentru adolescen?ii care aleg moartea… Poate nimic nu se poate face ?mpotriva mor?ii… (Irina Ciobotaru) http://aurachristi.ro/
Nicolae Steinhardt ?i libertatea ca destin
Nicolae Steinhardt ?i libertatea ca destin
Ciobotaru Irina
¥116.01
Un studiu provocator despre un altfel de Macedonski. Informa?ii inedite, aspecte mai pu?in cunoscute din via?a acestui important poet, ce face o incitant? paralela cu Eminescu, sunt menite s?-l repun? ?n luminile rampei pe un creator situat de exege?i ?n umbra literatilor mari. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.
101 Amazing Facts about William and Kate
101 Amazing Facts about William and Kate
Goldstein, Jack
¥19.52
Are you a big fan of the British Royal Family? Or do you want to find out everything there is to know about the future king, his wife and their children? If so, then this is the book for you! Contained within are over one hundred interesting facts about the Duke and Duchess of Cambridge, from their younger years to their relationship and marriage, their wider families, fashion and much, much more. The book is easily organised into sections so you can find the information you want fast... and is an unmissable addition to the bookshelf of any royal fan!
Adev?rul despre b?rba?i
Adev?rul despre b?rba?i
Sklear Sasha
¥48.97
Era t?n?r? pe-atuncea mama,De?i anii erau tri?ti ?i grei?i de-odat? se pornea s? c?nteNi?te c?ntece din satul ei.C?nd o auzeam a?a c?-ncepeMai aproape m? d?deam anume,M? mutam cu sufletul ?n stepe?i tr?iam o vraj? f?r? nume.Mai t?rziu, am ascultat prin ?ar?Voci m?iestre puse-n slujba gamei,?ns? vocea nu m? ?nfioar?Dac? nu se-aseaman? cu-a mamei...Iar acum, eu ?nsumi, prins de treab?,C?ntecul i-l morm?i, pe ascuns.Cei ce-aud se mir? ?i ?ntreab?.Eu doar c?nt. E singurul r?spuns.
History of the Remarkable Life of John Sheppard
History of the Remarkable Life of John Sheppard
Defoe, Daniel
¥19.52
A fascinating look at the life of the notorious criminal John 'Jack' Sheppard, the original 'Jack the Lad', believed to have been ghostwritten by the author of Robinson Crusoe, Daniel Defoe. Sheppard was active in early 18th century London, and became famous for escaping from jail no less than four times.
William the Conqueror
William the Conqueror
Jacob Abbott
¥27.88
ALTHOUGH Rouen is now very far before all the other cities of Normandy in point of magnitude and importance, and though Rollo, in his conquest of the country, made it his principal headquarters and his main stronghold, it did not continue exclusively the residence of the dukes of Normandy in after years. The father of William the Conqueror was Robert, who be-came subsequently the duke, the sixth in the line. He resided, at the time when William was born, in a great castle at Falaise. Falaise, as will be seen upon the map, is west of Rouen, and it stands, like Rouen, at some distance from the sea. The castle was built upon a hill, at a little distance from the town. It has long since ceased to be habitable, but the ruins still remain, giving a picturesque but mournful beauty to the eminence which they crown. They are often visited by tra-velers, who go to see the place where the great hero and conqueror was born.??It was about 870 that Rollo was banished from Norway, and a few years after that, at most, that he landed in France. It was not, however, until 912 that he concluded his treaty of peace with Charles, so as to be fully invested with the title of Duke of Normandy. He was advanced in age at this time, and, after spending five years in settling the affairs of his realm, he resigned his dukedom into the hands of his son, that he might spend the remainder of his days in rest and peace. He died in 922, five years after his resignation.??He was only ten years old when his father was assassinated. He became involved in long and arduous wars with the King of France, which compelled him to call in the aid of more Northmen from the Baltic. His new allies, in the end, gave him as much trouble as the old enemy, with whom they came to help William contend; and he found it very hard to get them away. He wanted, at length, to make peace with the French king, and to have them leave his dominions; but they said, "That was not what they came for." Richard had a beautiful daughter, named Emma, who afterward became a very important political personage, as will be seen more fully in a subsequent chapter.?Richard died in 996, after reigning fifty-four years.
The Little Mermaid
The Little Mermaid
Hans Christian Andersen
¥9.24
Far out in the ocean the water is as blue as the petals of the loveliest cornflower, and as clear as the purest glass. But it is very deep too. It goes down deeper than any anchor rope will go, and many, many steeples would have to be stacked one on top of another to reach from the bottom to the surface of the sea. It is down there that the sea folk live. Now don't suppose that there are only bare white sands at the bottom of the sea. No indeed! The most marvelous trees and flowers grow down there, with such pliant stalks and leaves that the least stir in the water makes them move about as though they were alive. All sorts of fish, large and small, dart among the branches, just as birds flit through the trees up here. From the deepest spot in the ocean rises the palace of the sea king. Its walls are made of coral and its high pointed windows of the clearest amber, but the roof is made of mussel shells that open and shut with the tide. This is a wonderful sight to see, for every shell holds glistening pearls, any one of which would be the pride of a queen's crown.
Elegii noi / vechi
Elegii noi / vechi
Lazu Ion
¥32.62
Culorile r?scolite ale oceanului, ce se arunc? furibund spre ??rm, nu cu puterea insuportabil? a unei M?ri, ci cu ?nmiita putere a Oceanului Suprem...; valuri translucide sau verzi, ca ?n Aivazovski, care ?i el trebuie s? fi sim?it Oceanul. Un schifist, siluet? neagr?, de-o grafie subtil?, ?nfrunt?nd coamele ?nspumate. Algele sofisticate de pe plaja cu pietri? foarte m?runt ?i viu colorat (?n locul tradi?ionalului nisip), st?ncile negre, vuietul autoritar al Oceanului, cel mai mare ?i puternic din lume. Extaz f?r? seam?n ?i f?r? cuvinte. Lidia c?nt?. Desc?tu?at?, leg?n?nd ?n m?n? o alg? supl?, coco?at? pe-o st?nc?, ?n cel mai v?dit gen romantic, ?n vreme ce ?iruri de valuri se n?pustesc spre ??rm, explod?nd, readun?ndu-se ?n evantaie de spum?. Ileana ?i Jerry se ?ndep?rteaz? c?teva zeci de pa?i, apoi revin, trec pe l?ng? mine, ?n timp ce filmez, vr?jit, hipnotizat. ?not?torul cu schif a ie?it din valuri, ?l percep cu coada ochiului, ??i adun? sc?ndura, ?ncepe s? urce treptele de lemn din buza falezei, cele pe care am cobor?t ?i noi, acum zece minute. Sau c?nd??i totu?i, ce mi se ?nt?mpl? de-am ame?it a?a? Mi?c infinitezimal aparatul, ?i tot ce intr? ?n cadru mi se pare de domeniul miraculosului. Nu vreau s? pierd nimic. Panoramez, trec de st?nci, spre cealalt? parte a plajei, unde se deschide un golfule? ?i unde coamele de valuri se r?stoarn? sacadat. La o mic? distan??, un ?ir de insuli?e negre, ca ni?te piloni lustrui?i, ?nfrunt?nd hula cea mare. Pelicani pe sus, trec?nd ?ntins spre nord. Extaz ?i sf??iere...
Via?a continu?
Via?a continu?
Perșa Dan
¥32.62
De ce o carte despre via?a ?i opera lui Vasile Voiculescu?R?spunsul poate fi complex ?i nuan?at. Pe de o parte, acumularea unei cantit??i mari de contribu?ii biografice ?i critice a impus reevaluarea lor. Pe de alt? parte, chiar varietatea ?i bog??ia informa?iilor pun sub semnul ?ndoielii destule afirma?ii anterioare. Dincolo de aceste motive r?m?ne faptul c? Vasile Voiculescu a fost un erudit cu o g?ndire profund?, un nemuritor. Personalitatea sa multilateral? trebuie rea?ezat? ?n actualitate. Nu din retoric? trufa?? repet?m ?ntrebarea, modific?nd-o pu?in: de ce o monografie Voiculescu ?n epoca demitiz?rilor? ?nainte de a da alte r?spunsuri, m?rturisim c? suntem preocupa?i de felul ?n care va fi receptat?. Probabil c? voiculescologii consacra?i vor fi curio?i s? afle cum ?l prezint? Gheorghe Postelnicu din P?rscov pe Vasile Voiculescu, ilustrul s?u ?nainta? ?i cons?tean. Sper?m s? constate c? nu au ?n fa?? o carte de celebrare, de?i nu am spune adev?rul dac? nu am recunoa?te c? ?n perioada document?rii am fost ?nso?i?i de o sensibilitate admirativ?.
Az ajtó
Az ajtó
Szabó Magda
¥71.69
Comentariile lui Cristian ?opescu ?mpletite cu turneul final de vis al na?ionalei Rom?niei m-au f?cut s? vreau un singur lucru: s? ajung ?i eu comentator ?i s? pot tr?i pe viu meciuri de neuitat. A?a am absolvit ?coala Superioar? de Jurnalistic? ?n 2003, an ?n care mi-am realizat ?i un prim vis: acela de a comenta un meci de fotbal ?n direct. Se ?nt?mpla la TV Sport, actualul sport.ro. Partida, Arsenal – Everton 2-0. De atunci p?n? ?n prezent am adunat peste 1700 de meciuri comentate, fie din studio, fie de pe stadion. Printre ele, dou? finale de Champions League, c?teva dintre cele mai a?teptate derby-uri din Europa, Barcelona – Real Madrid, AC Milan – Inter sau Arsenal – Manchester United, precum ?i Clasicul Rom?niei, Steaua – Dinamo. Inevitabil, c?nd e?ti ?ntr-o asemenea situa?ie, trebuie s? ?nfrun?i ?i criticile ?i cele mai grobiene ?njur?turi. ?tiu c? stilul meu vulcanic, mai sud-american, nu este pe placul tuturor, ?ns? eu cred c? mi se potrive?te cel mai bine. Consider c? un comentator trebuie s? transmit? emo?ia ?i pasiunea din timpul unui meci tocmai pentru a-l face pe telespectator s? se simt? ca ?i cum ar fi pe stadion. Cert este c? pe nimeni nu las? indiferente comentariile mele. Ori plac, ori ba!
Theodore Roosevelt
Theodore Roosevelt
Henry Cabot Lodge
¥18.56
Theodore Roosevelt had the good fortune to be born of a well-known, long-established family, with every facility for education and with an atmosphere of patriotism and disinterested service both to country and humanity all about him. In his father he had before him an example of lofty public spirit, from which it would have been difficult to depart. But if the work of his ancestors relieved him from the hard struggle which meets an unaided man at the outset, he also lacked the spur of necessity to prick the sides of his intent, in itself no small loss. As a balance to the opportunity which was his without labor, he had not only the later difficulties which come to him to whom fate has been kind at the start; he had also spread before him the temp-tations inseparable from such inherited advantages as fell to his lot—temptations to a life of sports and pleasure, to lettered ease, to an amateur's career in one of the fine arts, perhaps to a money-making business, likewise an inheritance, none of them easily to be set aside in obedience to the stern rule that the larger and more facile the opportunity the greater and more insistent the responsibility. ? About Author: ? henry Cabot Lodge (May 12, 1850 – November 9, 1924) was an American Republican Senator and historian from Massachusetts. Lodge received his PhD in history from Harvard. Lodge was a long-time friend and confidant of Theodore Roosevelt. Lodge had the role (but not the official title) of the first Senate Majority Leader. He is best known for his positions on foreign policy, especially his battle with President Woodrow Wilson in 1919 over the Treaty of Versailles. Lodge demanded Congressional control of declarations of war; Wilson refused and blocked Lodge's move to ratify the treaty with reservations. As a result, the United States never joined the League of Nations.Historian George E. Mowry argues that: Henry Cabot Lodge was one of the best informed statesmen of his time, he was an excellent parliamentarian, and he brought to bear on foreign questions a mind that was at once razor sharp and devoid of much of the moral cant that was so typical of the age....[Yet] Lodge never made the contributions he should have made, largely because of Lodge the person. He was opportunistic, selfish, jealous, condescending, supercilious, and could never resist calling his opponent's spade a dirty shovel. Small wonder that except for Roosevelt and Root, most of his colleagues of both parties disliked him, and many distrusted him. * * *
Emigra?ia belarus?, caucazian?, rus? ?i ucrainean? ?n timpul celui de al Doilea
Emigra?ia belarus?, caucazian?, rus? ?i ucrainean? ?n timpul celui de al Doilea
Guzun Vadim
¥61.83
Povestea scriitoarei britanice care ?i-a g?sit fericirea ?n inima Transilvaniei Arabella McIntyre-Brown a ?nceput s? scrie o carte sincer? ?i antrenant?, plin? de umor, despre aventura mut?rii dintr-un mare ora? britanic ?ntr-un sat din Carpa?i, ?i a sf?r?it prin a compune o veritabil? scrisoare de dragoste pentru Rom?nia. A?a cum magia Transilvaniei rurale a fermecat-o profund pe autoare, volumul ?Din Liverpool ?n Carpa?i” va cuceri, f?r? ?ndoial?, inimile tuturor cititorilor rom?ni. ?n ultimii ani, mai mult de 200.000 de rom?ni au plecat s? locuiasc? ?n Marea Britanie, iar din Anglia au venit ?n Rom?nia doar c?teva mii de britanici doritori s? se stabileasc? aici. Cei mai mul?i au ales Bucure?tiul sau alte ora?e mari; numai c??iva au descoperit atmosfera deosebit? a mediului rural. Scriitoarea ?i jurnalista Arabella McIntyre-Brown este una dintre ei. A luat aceast? hot?r?re ?n urma unor decese ?n familie, dar adev?rul din spatele plec?rii din Anglia ??i are r?d?cinile ?ntr-o copil?rie dificil?. La v?rsta de 50 de ani, tocmai c?nd ?ncepuse s? se bucure de un oarecare succes ca editor de carte ?i autor, ?i-a v?ndut casa din Liverpool, abandon?ndu-?i via?a citadin?, de om ocupat, ?i s-a aruncat ?n acest labirint care este Europa de Est. A p?r?sit tot ce-i era familiar ?i s-a mutat ?n Rom?nia, pentru a-?i tr?i via?a ?n solitudine. Astfel, din 2010, Arabella McIntyre-Brown nume?te ?acas?” aceast? parte a lumii m?rginit? la sud de Mun?ii Carpa?i, pe care prietenii r?ma?i ?n Anglia o puteau vedea pe Google Maps doar ca pe o p?tur? verde, difuz?. Decizia de se muta dintr-un ora? britanic animat ?ntr-o caban? construit? doar pe jum?tate, aflat? pe un pov?rni? al mun?ilor, ar fi putut fi un dezastru. Autoarea are peste 50 de ani, nu are un venit stabil, nici pensie sau un plan de rezerv?. ?n ciuda fapului c? toate indiciile sugerau c? avea s? e?ueze lamentabil, ast?zi poate afirma f?r? rezerve c? a descoperit secretul fericirii. Pentru ea, paradisul este satul transilv?nean M?gura, aflat cam la altitudinea la care se afl? cele mai ?nalte piscuri muntoase din Marea Britanie. ?... un fel de ghid pentru propriile c?l?torii c?tre sine – dac? ve?i avea curajul s? v? aventura?i pe un astfel de drum.” – Sir Ranulph Fiennes
Paradoxul obezit??ii. Kilogramele ?n plus. Avantaje ?i dezavantaje
Paradoxul obezit??ii. Kilogramele ?n plus. Avantaje ?i dezavantaje
Carl Lavie, Kristin Loberg
¥73.49
Am adunat n aceast carte momente din viaa public, ncercnd s refac, din ceea ce a selectat memoria, traseul profesional care m-a adus de la catedra de fizic la ipostaza de candidat pentru preedinie. Am inclus n ea i lucruri personale, dar nu am fcut-o neaprat pentru a rspunde curiozitii celorlali. Am recuperat acele ntmplri, ntlniri sau detalii care au spus ceva despre felul n care m-am format, despre valorile pe care le-am preuit. Identitatea mea personal a umplut, prin intermediul faptelor, dar i prin aceste principii n care am crezut, rolul de persoan public pe care l-am ocupat mai bine de paisprezece ani. Momentele n care am descoperit un adevr, intervalele n care am nvat lucruri importante, despre mine sau despre oamenii din jurul meu, i-au adus de fiecare dat ceva i profilului meu public. Tot ceea ce am dobndit i tot ceea ce am neles de-a lungul unei viei cu destul de multe mpliniri a lucrat n sprijinul profesionistului care am vrut s ajung. Viaa mea privat a fost, pentru cei mai muli, invizibil. De fapt, ca orice om, mi-am folosit n public tot ceea ce am descoperit ca fiind valoros n viaa simpl, de zi cu zi: calmul, discreia, nelegerea. Au fost bunuri preioase, pe care am vrut s le protejez ca s le pot cultiva n continuare. Nu cred c, dezvluindu-le sursa, le pun n pericol.“ Klaus Iohannis