Lidia Lazu semneaz? o poezie delicat-confesiv?, parcelat? pe momente distincte, cu o structur? de jurnal. De?i termenul structur? e oarecum inadecvat acestei materii de fr?gezimi ce se transcriu ca atare, f?r? grija unei osaturi, a unui tipar ce i-ar st?njeni fluiditatea, evanescent?. Fiin?a respir? neconstr?ns? de nimic, supus? doar clipei, ?nc?nta?iei tranzitoriului. A?tept?rile sale sunt naiv-fabuloase, ?n continuitatea unei copil?rii care nu s-a epuizat, care-?i tr?ie?te intens uimirile, dezvolt?ndu-le fin imaginativ... O atare autoscopie fantezista este rodul unei virtuozit??i a simplit??ii. Coeziunea textului se produce ?n jurul acestei neputin?e de a accepta ordinea pragmatic?, meschin?ria, ?n numele unei candori funciare. La polul opus criticismului luciferic, poeta se d?ruie lumii nu doar prin contempla?ie, ci ?i printr-un soi de automatism existen?ial, l?s?ndu-se ?n voia lui, sublim lipsit? de voin??. Ceea ce e o moral? a extazului. (Gheorghe Grigurcu)

“It would be hard to imagine Russian poetry in the last half century without Lydia Grigorieva,” writes eminent Russian poet and critic Konstantin Kedrov. Grigorieva is a uniquely individual voice, bucking the trends of modernist poetry to create her own distinctive and beguiling body of poetry. Her work draws on her own remarkable life to create startlingly arresting images and metaphors, full of beauty and power, from her series that emerged from her Arctic childhood, to the troubles that beset Ukraine. Her range of influences is wide, and Beethoven, Freud, Sylvia Plath and Byron all appear in her poems as well as more familiar Russian images. At the heart of Grigorieva’s poetry is what she calls its ‘musicality’ – her firm belief in the power of rhyme and rhythm in creating a poetic experience. In this first major collection of her work in English, English poet John Farndon, working with Grigorieva and co-translator Olga Nakston, has recreated this musicality in English so that English readers might experience for the first time what makes her work so revered in her Russian homeland. Translated by John Farndon with Olga Nakston. Maxim Hodak - Максим Ходак (Publisher), Max Mendor - Макс Мендор (Director), Ksenia Papazova (Managing Editor).

William Blake Complete Works World's Best Collection This is the world’s best William Blake collection, including the most complete set of Blake’s works available plus many free bonus materials. William Blake William Blake was an English poet and painter. Although unrecognized during his lifetime, Blake is now considered a seminal figure in the history of the poetry of the Romantic Age, and in 2002, Blake was placed at number 38 in the Bbc’s poll of the 100 Greatest Britons. During his lifetime, Blake was largely considered mad by contemporaries for his idiosyncratic views, but he is held in high regard by later critics for his expressiveness and creativity, and for the philosophical and mystical undercurrents within his work. The 19th-century scholar William Rossetti characterized him as a "glorious luminary” The ‘Must-Have’ Complete Collection In this irresistible collection you get a full set of Blake’s pieces, with more than 250 works - All his poems, All poetry, All his prose and the full length definitive biography. Plus Free Bonus material. There are countless must reads, ranging from the well-known pieces to fantastic and startling new works to discover. Including Among Many Others: Poetical Sketches Songs Of Innocence Tiriel All Religions Are One The Marriage Of Heaven And Hell The Gates Of Paradise America: A Prophecy Europe: A Prophecy Songs Of Experience The Book Of Ahania The Song Of Los Vala, Or The Four Zoas A Vision Of The Last Judgment. The Ghost Of Abel The Rossetti Manuscript The Pickering Manuscript Auguries of Innocence The Laocoon Satiric Verses And Epigrams Full Collection Of Blake’s Letters Your Free Special Bonuses Historical Context and Literary Context Notes?- Detailed explanations of the Regency Era and Romanticism, written specially for this collection. Annotations?- a collection of notes taken from hand written texts Blake made in the margins of his own favourite books. William Blake, A Critical Essay?- a intriguing essay from the famous literature scholar Algernon Charles Swinburne Life Of William Blake Pictor Ignotus?- Used in colleges worldwide,known as the definitive biography of Blake, from Alexander Gilchrist, a fascinating account of Blake’s colourful life, including chapters, amongst others, about his work, his changing views on the world and his trial for sedition. Get This Collection Right Now This is the best William Blake collection you can get, so get it now and start enjoying and being inspired by the words inside like never before!

La ora la care scriu aceste r?nduri, revista Contemporanul se apropie de aniversarea a 130 de ani de la fondare, si ne ?ntreb?m, cu to?ii, iar??i ?i iar??i, ce schimb?ri s-au produs ?n peisajul cultural, literar, social ?n ultimii 20 de ani? Ce viitor vor avea cultura, literatura rom?n? vie ?n contextul acestor schimb?ri? Cum ??i va reveni din criza actuala, mai grav?, mai dramatic? dec?t criza economic? propriu-zisa fiind, f?r? ?ndoiala, profunda criz? moral? de care este cuprins? societatea rom?neasc?? R?spunsurile formulate de participan?ii la anchet? – precum ?i celelalte articole, eseuri, reportaje etc. – cuprinse ?n acest supliment aniversar vizeaz? ?i aceste aspecte, greu de neglijat, din v?rtejul evenimentelor istorice, din acest dramatic prezent, rezist?nd, spre gloria na?iunii rom?ne, Excelen?a Sa, cultura, literatur? rom?n? vie. (Aura Christi)

Cartea e ca o pies? de teatru alc?tuit? din personaje, parantezele autorului, dialoguri, secven?e, scene, acte, cu leg?tura necesar?, intre acestea. ?n treac?t fie spus, critica poate s? ?ntre?in? longevitatea operei, dac? are destul? vigoare ?i dac? opera e de calitate. Sunt vorbe optimiste la vremea Internetului care, deocamdat?, nu de?ine puterea controlului critic ?i nici nu se ?ntrev?d ?anse de aceast? natur?. Tocmai de aceea pericolul dispari?iei c?rt?ii de h?rtie pare anun?area unui cataclism. Noi mai credem ?n ceva. R?m?ne hot?r?t c? interpretarea critic?, pentru a fi c?t mai aproape de text, trebuie s? se asocieze cu "partea estetic?" a demersului, care e scriitura, citatul, descrierea ?i altele. O "conversa?ie", pe c?t posibil neretoric?.

ncercarea de a ptrunde n magmele clocotirilor artistice este o ispitire mai veche a mea. Adncimile au n ele murmur de siren. Sigur a fost semea ncercarea mea i, probabil, neinspirat. Germinarea crii de fa mi pare acum un experiment al bucuriei. Doi preoi i doi slujitori ai literei, totodat doi duhovnici fiecare cu ucenicul su, au vrut s cltoreasc pentru o clip n inefabilul chenozelor, al deertrilor de sine. Nu tiu dac are armonie, mi este greu acum s precizez. Atunci prea c rezonm. Depun doar mrturie i gnd mulumitor c a fost o sear unic. (Preot Niculae Constantin)

bred a dzsungel

Harun al Rasid

Kevin Poulsen exhacker az elmúlt tíz évben az egyik legjobb oknyomozó újságíróvá vált a cyberb?n?zés területén. A Kingpin az els? alkalom, hogy egyedülálló szakértelmét és kapcsolatait k?nyv formájában is élvezhetjük. A macska–egér harc t?rténetének lebilincsel? leírása eddig példátlan bepillantást enged a 21. századi szervezett b?n?zés legjellemz?bb formájába. A cyber-alvilágban futót?zként terjedt a hír: valaki – egy briliáns és vakmer? szélhámos – átvette az uralmat egy online b?n?z?i hálózat felett, amely dollármilliókat szivattyúzott ki az amerikai gazdaságból. Az FBI azonnal titkos akciót indított, hogy az új nagyf?n?k nyomára bukkanjon. ?gyn?kségek a világ minden tájáról beépített emberek és kett?s ügyn?k?k tucatjait állították csatasorba. A cyber-zsaruk együttes er?vel számos gyanútlan hackert csaltak t?rbe, legfontosabb célpontjuknak azonban megvan az a nyugtalanító tulajdonsága, hogy lépten-nyomon kiszagolja besúgóikat, és átlát a terveiken. A létez? legvalószín?tlenebb b?n?z?t keresték: egy hippi értékrendjével és egy f?gonosz kett?s személyiségével felruházott zseniális programozót. ?lvonalbeli fehérkalapos hackerként Max ?Vision” Butler egyfajta celeb volt a programozói berkekben, aki még az FBI-nak is dolgozott tanácsadóként. ?m feketekalapos ?Icemanként” az adathalászok világában kihagyhatatlan lehet?séget látott, amivel próbára tehette rendkívüli képességeit. Országszerte ezer meg ezer számítógépbe hatolt be, és t?bb millió hitelkártyaadatot lopott el. K?nny?szerrel felt?rte hackertársai gépét is, és az orruk el?l csaklizta el csalással szerzett javaikat. Egy sima beszéd? szélhámossal kar?ltve hatalmas b?nszervezetet hozott létre. ?s ezt éveken át képes volt látszólag büntetlenül fenntartani, mik?zben riválisainak folyamatosan ott volt a nyakán a rend?rség. Ahogy figyelte a folytonos civakodást a csalók besúgók fert?zte k?z?sségben, és látta módszereik hatástalanságát is, épp e b?n?z?i k?r?k m?k?désképtelenségében kezdte meglátni a végs? kihívást: magához ragadja az irányítást, kijavítja a hibákat, és úgy fogja irányítani a dolgokat, ahogy kell – még akkor is, ha ezzel a saját homlokára fest célkeresztet. Bár a t?rténet voltaképpen egy b?n?z? figyelemre méltó felemelkedésér?l és a rendfenntartó er?k hajtóvadászatáról szól, a Kingpin feltárja egy titokban zajló b?n?zési hullám bels? m?k?dését, amely t?bb millió amerikai életére van hatással. A k?nyv lapjai bepillantást engednek az online csalás hatalmas szupermarketjeibe, ahol halmokban állnak a hitelkártyaszámok, a hamis csekkek, a felt?rt bankszámlák, a titkos ?postaládák” és a hamis útlevelek. Képet kapunk a hackelés módszereir?l – a b?ngész? biztonsági réseinek kihasználásától, az adathalászaton át a trójai vírusokig, s?t még azon is túl –, amelyeket ezek a csalók mindennapi munkájuk során alkalmaznak, valamint nyomon k?vethetjük a bonyolult utat, amelyet bejárva a lopott adatokból dollármilliók lesznek. Poulsen mind rend?r?kkel, mind pedig b?n?z?kkel ápolt figyelemre méltó kapcsolatrendszerének k?sz?nhet?en beléphetünk a csendes, elszánt fegyverkezési versenybe, amelyet a rendfenntartó er?k a mai napig folytatnak a csalók ellen. A Kingpin végs? soron egy megd?bbent? erej? és széles látók?r? utazás az alvilágba, ahol hétk?znapi amerikai tinédzserek gyilkos orosz maffiózókkal dolgoznak együtt, és ahol egy egyszer? wifi-kapcsolat t?bb millió dollár érték? aranyat eredményezhet.

Alexandru Sf?rlea arat? ?ntr-o recent? recenzie a versiunii tip?rite a c?r?ii 101 poeme: ?[...] S? mai spun c? unii ?i al?ii s-au ?inspirat? din texte ale lui Vasile Poenaru pentru a-?i etala ?prospe?imile? propriilor crea?ii, ?n vreme ce acest excelent poet st?tea ?pitit? sub obrocul impasibilit??ii ?i ignor?rii tenace a criticilor?Pentru c?, ?n via?a noastr? literar?, am ajuns s? cred c? asemenea practici sunt uzitate cu... sistem?, ca s? zic a?a, pentru ca lipsi?ii de har ?i inspira?ie, proteja?ii ?i coteri?tii s?-?i ?edifice? constructele de chirpici lingvistic, cu o jalnic? ?i penibil? non?alan??, cu un tupeu de-a dreptul incalificabil!Se vorbe?te cu asiduitate ?n presa literar? despre c?r?i ale unor a?a-zi?i nou?zeci?ti sau dou?mii?ti lipsite de semnifica?ii, sens ?i substan?ialitate poetic? ?i care pur ?i simplu bat apa-n piu? ?i nu spun nimic dec?t, poate, celor ce nu vor s? aud? nimic, adul?nd – ?ntr-un nefericit paradox – nevolniciile , nonsensurile ?i vacuitatea, ?n timp ce sunt ignorate cu cerbicie c?r?i valoroase ale unor autentici poe?i, precum Vasile Poenaru. Iat? , ?nc? un elocvent fragment poenaristic: ?Mergeam pe str?zi de lung? diminea??/ Cu p?inea mea de poezie sub bra?,/ Mergeam pe str?zi de lung? diminea??/ ?i m? ardeau de foame ochii min?ii/ Mergeam pe str?zi de lung? diminea??/ Tot forfoteau p?rerile sub pietre/ Din loc ?n loc o balt? de adverbe/ Ca p?s?rile clocotitor ardeau/ Spre vie?i izvor?toare-n alte trupuri/ Mergeam pe str?zi de lung? diminea??/ ?i nu se mai cr?pa odat’ de ziu? / ?i m? ardeau de foame ochii min?ii/ ?i-am ?nceput s?-mi rod ?nt?i din unghii/ Apoi din os din inim? din creier/ Mergeam pe str?zi de lung? diminea?? (...)? (R?sfirare). Sau, ?nc?, ni?te versuri de-a dreptul subversive – s? nu uit?m c? volumul din care citez a ap?rut ?n 1984 – care, poate c? fie ?i numai acestea, ar fi trebuit s?-i r?m?n? precum o aur? de zv?cnire iconoclast?, de nu protestatar?, poetului Vasile Poenaru: ?(...) Ora?ul ?n care m-ai ademenit/ E o sonat? a mor?ii/ ?n care doar miezul vie?ii trozne?te,/ Toat? noaptea am s? ard de frig ?n avanscen?/ C-un dirijor mai lent ca o statuie (...)??n fine, ce pot s? mai spun dec?t c? – ?n acest areal literar rom?nesc care seam?n? izbitor cu cel politicesc – poetul Vasile Poenaru este un mare nedrept??it, pe care cititorii one?ti, dac? ar ajunge, sau ar vrea s? ?i citeasc? volumele de poezie, l-ar pre?ui la adev?rata sa valoare...“

Este un autoportret al cunoa?terii personale, un autoportret schi?at ?n timp real, sub ochii cititorului, pe m?sura ce Lara ia cuno?tin?? de st?rile emo?ionale prin care trece, ??i analizeaz? sentimentele, rezultatul posibilelor ac?iuni, analizeaz? deciziile pe care le ia, consecin?ele posibile. Dilema declarat? a Larei este: cum ?mpaci nevoia inimii pentru noutate, pentru tr?iri spontane, cu monotonia mariajului, chiar dac? acesta e fericit? Con?tiin?a sa este prins? ?ntre dragostea pentru so?ul cu care ?tie c? se potrive?te ca structur? ?i pe care ?l iube?te, ?i efervescen?a aventurii cu un alt b?rbat, care ?i furnizeaz? spontanul dup? care t?nje?te. Romanul se concentreaz? pe amant ?n mod deliberat. Lara este perfect con?tient? de r?ul pe care ?l produce celor trei personaje ?mplic?te: so?, amant, ?i ei ?ns??i. Perioada ?n care este creat ?i definitivat autoportretul sunt ultimii ai comunismului, anii ?n care priva?iunile impuse popula?iei sem?nau mai degrab? cu priva?iunile unui r?zboi. Cu toate acestea, eroina se concentreaz? cu ?nc?p???nare pe iubirea ei, pe mi?c?rile sufletului ei, refugiindu-se ?n tr?irile proprii ?i reu?ind astfel s? se salveze de autocomp?timire ?i s? supravie?uiasc? ?ntr-o aparent? normalitate.

Schlesak l combin pe Bakunin cu Marx i era sedus de modelul politic iugoslav. “Teoria tnrului Marx (preluat de la Hegel): realizarea i autorealizarea.“ Dictatura i aprea nc umana, aproape de o forma de realitate i de trirea autentic. Libertatea occidental ar fi creat doar un context amorf. n acest inacceptabil context, nu caut o ieire practic, optnd pentru una teoretic, teoria fiind suficient siei i dizlocnd tot restul. “Nu de soluii, ci de utopii, de ieiri, de asta avem nevoie.“ (dec. 1971) epeneag nu gndea diferit. i el definea contextul social i politic n termeni identici. Accepta i modelul iugoslav. i gsea calitatea de a fi joncional. “Iugoslavia poate juca rolul de punct de contact.“ Nu degeaba se spune: Historia magistr vitae! Istoria (realitatea, contextul) dicteaz modurile de a gndi, prea puin retrospectiv, vag proiectiv, ntr-un prezent tranzitoriu, amorf i (n)formal. La 12 august 1973, urma modelul ceh, “opoziie pe fa“ i-i schia corespondentului su un plan de colaborare.“Un eseu incitant despre unul dintre cei mai importani scriitori romni de expresie germana, stabilii n Italia.

Vrnd s fac un dar poeilor romni – de la care n tineree am primit inestimabile daruri, Nichita, Cezar, Grigore – am ndrznit o versiune romneasc a intraductibilelor i abstruselor poeme rilkeene. Mostre supreme ale unui discurs poetic somnambulic, desfidnd nu numai logica i sintaxa curent dar i cea poetic, aceste Elegii… sunt, cred eu, un vrf dac nu un monument al spiritualitii moderne europene. Sunt fericit ca limba romn a strmoilor mei i a marilor poei romni a primit i a putut cuprinde arta poetului austriac, ce se clatin i cuvnt ntr-un aer de o tensiune insuportabil, ntre Pindar i Holderlin, un monument de vrf inegalabil, cu siguran, al creaiei europene.“ (Nicolae Breban)

Drept cadru general al discu?iei noastre propun o poetic? a traducerii. Dup? p?rerea mea, aceast? disciplin? – al c?rei teritoriu ?nc?lca (ba chiar ??nc?leca“) domeniile lingvisticii teoretice ?i aplicate, teoriei literaturii ?i crea?iei literare – se pliaz? pe modelul actului comunic?rii. Dup? cum se ?tie, actul respectiv implic? un produc?tor de mesaje, mesajul sau textul produs ?i un receptor sau lector (care arareori e unul cu totul pasiv; cel mai adesea el exercit? func?ia de interpret al mesajului ori textului).S? observ?m acum c? procesul traducerii este compus de fapt din dou? acte de comunicare ?nl?n?uite, dintre care primul se desf??oara ?n spa?iul limbii ?i culturii de plecare, adica al Limbii sursa, iar cel?lalt ?n sfera limbii ?i culturii de destina?ie, altfel spus a Limbii ?int?. Traduc?torul reprezint? veriga de leg?tura dintre cele dou? segmente, c?ci lui ?i incumb? at?t lectura ?i interpretarea textului surs?, c?t ?i producerea textului ?int?.

Cartea de Poezii a poetei confirm? un stil, o atitudine estetic? ?i o capacitate de a dep??i ?ngr?dirile presupuse de reactualizare a vechilor formule poetice. Claudia Voiculescu ??i asum? riscul de a p?rea demodat?, abord?nd ceea ce majoritatea poe?ilor din diverse genera?ii ori promo?ii, a respins, cel mai adesea din neputin??.Cred c? poezia Claudiei Voiculescu merit? aten?ia criticii ?i o mediatizare corespunz?toare. (Liviu Gr?soiu)Claudia Voiculescu ridic? forma fix? a rondelului la ?n?l?imi demne de orice competi?ie.... Este o poet? ?n al c?rei talent cred. (C.D. Zeletin)Poet? de ?nalt? for?? r?scolitoare, talent viguros cu cizel?ri de art? adev?rat? ?n ad?ncul substrat al cuv?ntului, vers pasional ?i cotropitor... (Pan. M. Vizirescu)Claudia Ilie, preoteas? ?ntru poezie... (Tudor George)Delicata poet? Claudia Ilie Voiculescu este o voce liric? de mare sensibilitate... (Dumitru Radu Popa)

Volumul cuprinde poeme semnate de 34 de autori, pe care Alexandru Petria, realizatorul antologiei, le consider? reprezentative pentru anul 2013 ?i care au fost publicate ?n reviste, ?n format tip?rit sau online, ori pe diverse site-uri literare. Singurul criteriu de selec?ie este, a?a cum afirm? antologatorul, valoarea materialelor, ?i nu apartenen?a autorilor la anumite grup?ri literare. Dintre autorii textelor, ?i amintim pe: Adrian Suciu, Andrei Mocu?a, Andrei Zb?rnea, Aura Christi, Doina Uricariu, Dorin Tudoran, George G. Asztalos, Gheorghe Grigurcu, Leo Butnaru, Liviu Antonesei, Liviu Ioan Stoiciu, Menu? Maximinian, Mihail Vakulovski, Nicolae Coande, Petronela Rotar, ?tefan Doru D?ncu?.

Prin u?ile l?sate vrai?teDe cei ce nu se mai ?ntorcPrin pere?ii pe care i?i zg?riar?ViseleD? buzna glasul mul?imiiCare se zbateDeja prins? ?ntre fireleIscusitei urzeli a paianjenilorPoliticiThrough the wide-open doorsBy those who never returnThrough the walls on which they’d scratchedTheir dreamsThe voice barges through from a crowdWhich is strugglingAlreadz trappedIn the skillfullz/woven webOf the spiders of politics

Nu cred c trebuie s interpretm altfel referirile lui Clinescu la vechimea poporului romn dect ca o proiecie mitic a unor date istorice i, mai ales, a unor intuiii i ambiii personale. Dar chiar i aa, aceste idei meritau s fie formulate i ncarnate n imagini, aceste pagini meritau s fie scrise, fie i numai pentru clipele de reverie istoric i de mobilizare afectiv pe care ni le produc, pentru ficiunile verosimile pe care ni le propun cu atta trie i n care suntem liberi s credem cu propria noastr trie ca ntr-un alt posibil destin.“ – Mircea Martin

Tíz igaz t?rténet 3.

T?kéletes nyár

Júlia 611. - Signor Delucca egyezsége (Chatsfield Hotel 10.)