Getting into prison is easy. Getting out is hard. Getting away is nearly impossible. Getting the power to control your own destiny might cost everything you have. Emmeline, Matilda, and Patrick are sworn to rescue Patrick's mother from the infamous Female Factory prison, but when a vengeful police officer tracks down their hideout, things get worse fast. Soon they're framed for a double murder and fighting a magical monster in the eerie and unfamiliar island of Tasmania. Patrick's mother hides crucial papers in a tin under her prison smock, and her best friend Fei Fei is dying in the overcrowded prison. More than one woman's life hangs in the balance.

During the 1979 Islamic revolution in Iran, Zahra, a young Afghan refugee has to make a terrible choice. Stay with her lover or leave to save her anarchist cousin's life.

No es una novela. Es una "nivola", según su autor. Nuevo género creado por Unamuno, no tuvo mucho arraigo, pero aún así Niebla es una de las obras de ficción más importantes del escritor vasco. El libro aborda la inseguridad del hombre moderno que se preocupa por su destino y su mortalidad. El título está cargado de significado, dado que el libro difumina la línea entre la ficción y la realidad. También son nebulosas las descripciones físicas de los personajes y lugares, y hasta pone en duda la naturaleza de la existencia humana.

La tía Tula, es, según su autor, ?la historia de una joven que, rechazando novios, se queda soltera para cuidar a unos sobrinos, hijos de una hermana que se le muere. Vive con el cu?ado, a quien rechaza para marido, pues no quiere manchar con el débito conyugal el recinto en que respiran aire de castidad sus hijos. Satisfecho el instinto de maternidad, ?para qué perder su virginidad? Es virgen madre?. Pero sobre este ca?amazo argumental teje Unamuno una obra cargada de sentidos plurales: Tula, la protagonista, que encarna la concepción tradicional de la familia y de la mujer y que es, a al vez, víctima de ella, ejemplifica la figura del agonista unamuniano dividido en mil contradicciones.

When a young, unidentified woman is pulled alive and well from Sydney Harbour in 2013, the connections to another woman - found in similar circumstances forty years earlier - present psychiatrist Kathryn Brookley with a terrible decision as the events of the present and past begin to mirror each other and the gap between truth and illusion shrinks. When the young woman goes further and declares that she has lived continuously since coming to 'understanding' in the 14th century, her vivid accounts of life, love, childbirth, and loss in the Middle Ages seem so authentic that they test Kathryn's scientific objectivity to the limit. As Kathryn delves she discovers that she is not the only one whose habitual assumptions about life have been torn asunder by an apparent experience of the miraculous in connection with the mystery woman.

Am citit putine romane mai impregnate de senzualitate decat Adela. Uimit de acest caracter bine mascat de precautul autor mi-am intitulat capitolul pe care i l-am consacrat in Arca lui Noe Jurnalul seducatorului“. Titlul mi l-a sugerat filosoful danez Kierkegaard cu care doctorul Codrescu are destule asemanari mai ales in masura in care amandoi cred intr-o mistica a iubirii fara ca ea si in pofida lor insisi sa excluda o puternica senzualitate. Cititorul de azi poate avea dificultati in a o recunoaste. Dar daca face efortul sa renunte la prejudecata scenelor tari“ de sex din romanele ultimelor decenii va descoperi de pilda ce incarcatura emotionala si fizica deopotriva are in Adela un sarut pus pe incheietura unei maini delicate de tanara femeie acolo unde dantela manecii se sfarseste.“ – Nicolae Manolescu

Un ghid complet pentru femeile care doresc s? r?m?n? ?ns?rcinate. Con?ine aspectele medicale, sociale, psihologice ?i sexuale ale unei astfel de ?ncerc?ri ?i este relatat? cu umor ?i compasiune, ?n stilul unei discu?ii cu o bun? prieten? care a trecut prin toate acestea. Analiz?nd cantitatea imens? de informa?ii – uneori contradictorii, frecvent alarmiste ?i adeseori descurajante – culese de pe internet, de la rude ?i prietene, ?i din c?r?i, autoarea ne d? o veste bun?: lucrurile nu sunt at?t de stresante cum par s? fie.Pornind de la ultimele studii din domeniu, cartea abordeaz? problemele esen?iale legate de sarcin?:cum s? te preg?te?ti fizic ?i mental c?nd vrei s? r?m?i ?ns?rcinat?;cum s? discu?i cu rudele, prietenii ?i partenerul t?u;cum s? treci peste marea triste?e a unei pierderi de sarcin? spontane.De asemenea, afli:cum s? ?tii c?nd ai ovula?ie, c?nd s? faci sex;cum s?-?i programezi sarcina;cum s?-?i maximizezi ?ansele de a r?m?ne gravid?;cum s? determini probabilitatea de a avea b?iat sau fat?;care este cea mai bun? diet? prenatal?.Ce e adev?rat ?i ce e fals ?n toate aspectele ?ncerc?rii de a deveni mam?, de la perioada optim? pentru sex, la problemele legate de stres ?i la alegerea unei alimenta?ii care s? duc? la cre?terea fertilit??ii… ?i nu numai at?t!?Aceast? carte este exact?, lini?titoare ?i foarte amuzant?! O recomand c?lduros!“ – Dr. Christiane Northrup, obstetrician ginecolog, autoare a c?r?ilor Women’s Bodies, Women’s Wisdom ?i The Wisdom of Menopause

Poemele lui Marius Aldea sunt inteligent-fanteziste i dau o senzaie de prospeime, dei refolosete, frecvent, i mijloace de seducie inventate de Nichita Stnescu, Emil Brumaru, Mircea Dinescu. Marius Aldea are o plcere de a scrie care face ca tot ce mprumut s devin al lui.“ – Alex tefnescu Marius tefan Aldea face parte din plutonul tinerilor poei crora li se flfie de generaia imediat anterioar, ns nu li se deloc de generaiile vechi. Vd i prevd o promoie de poei lucizi i cultivai printre care compozitorul Simfoniei frnei va strluci. Pentru c are umor, deci i permite s fie cinic, i pentru c izbutete nite metafore trsnite, dar fluente, nu rscutate. Apoi ochiul su este flmnd i precis, nu hoinrete pe firmament pn se ntoarce cu albul n sus. Viteza, claritatea i subtilitatea artei lui monteaz un spectacol inteligent – un deliciu pentru durii ca el, care, de fapt, ascund un suflet sensibil n spatele rictusului sceptic. Un romantic de factur excelent este Marius, adic dintre aceia cu witz, care muc tot, iar apoi se muc pe ei nii. Irezistibil poezia asta ca un roman scris la col de strad de un designer care tie exact ce vrea de la manechinele lui.“ – Felix Nicolau Marius tefan Aldea are atta energie poetic, nct exist riscul s supratensioneze Sistemul Naional de Distribuie a Literaturii. Dar cum SNDL nu exist dect n imaginaia noastr, nu v rmne, dragi cititori, dect s v conectai singuri la aceast surs de energie. E simplu: deschidei cartea lui Marius i citii puin. Dac nu suntei purttori de mnui izolante i cizme de cauciuc, ar trebui ca n secunda a doua s fii scuturai zdravn, iar minile s vi se ncleteze pe carte. E doar unul dintre efectele pe care l are poezia bun asupra omului.“ – Robert erban

Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei?Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate.Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri.

Auzim adesea pe c?te cineva spun?nd, Via?a mea e un roman! Dar c??i dintre noi au curajul s? zugr?veasc? ?n cuvinte ?i s? pun? pe h?rtie ceea ce li s-a ?nt?mplat de-a lungul anilor?Elena Dican este unul dintre foarte pu?inii care ?i-au transformat amintirile ?ntr-un roman. Domnia-sa nu numai c? a trecut testul curajului, dar a ?i dovedit c? are toate calit??ile necesare pentru a duce un astfel de proiect la bun sf?r?it: u?urin?a de a construi scene memorabile, de a da via?? fiin?elor evocate, cre?nd personaje veridice, gata s? sar? din pagin? ?n via?a real?, precum ?i capacitatea de a medita pe marginea celor v?zute, auzite, experimentate ?i rememorate.?n acest fel, scrierea Elenei Dican creeaz? nu un jurnal al vie?ii sale, ci un adev?rat roman, cu toate valen?ele ?i atributele romanului, dar care p?streaz? ?n acela?i timp ?i valoarea de document al vremurilor ceau?iste ?i al vremurilor de azi. Prin mijloacele specifice acestei specii literare, autoarea direc?ioneaz? cu mare pricepere curiozitatea ?i imagina?ia cititorului c?tre mesajul pe care ?l are de transmis.Un mesaj plin de c?ldur?, de umanitate, de ?ncredere ?n via?? ?i de recuno?tin?? pentru ceea ce este frumos ?i atr?g?tor pe aceast? lume.

Volum nominalizat la sec?iunea ?Critic?. Istorie ?i Teorie Literar?“ – Premiile ?Observator cultural“, edi?ia a VI-a, 2012 Acest al doilea volum abordeaz?, tot din perspectiva experimentalismului, care sufer? ?n contextul postdecembrist anumite ?radicaliz?ri“, poezia autorilor intra?i ?n literatur? dup? 1990. Asemenea ?radicaliz?ri“ (care pot fi subordonate unei ideologii/retorici a excesului) sunt privite din perspectiva conceptului de ?hiper?modernitate“ teoretizat de Gilles Lipovetsky, pe care autorul ?l propune ?n locul celui (consacrat) de postmodernism. Plec?nd de aici, sunt luate ?n discu?ie abord?rile teoretice ale ultimelor dou? promo?ii poetice, ca ?i ?manifestele literare“ (fracturist, utilitarist etc.) ale acestora ?i sunt analizate c?teva direc?ii poetice, situate ?n continuitatea experien?elor experimentaliste discutate ?n volumul anterior.

Coresponden?? primit? de Geo Bogza de la Stephan Roll, Sa?a Pan?, Mary-Ange Pan?, Victor Brauner, Ilarie Voronca, Colomba Voronca, grupul ?Alge“ ??n Epistolarul avangardist, care con?ine coresponden?a pe care Geo Bogza a primit-o de la reprezentan?ii grupului Alge, este ?i o poveste con?inut? aici, ?n aceste scrisori, o poveste de via??, de supravie?uire, de construire, de fapt, a unei poetici de grup ?i a unei ac?iuni culturale rom?ne.“ – Carmen Mu?at ?Pe mine cel mai mult m-a emo?ionat Epistolarul. Au fost ni?te lucruri de care nu ?tiam ?i pe care le-am citit cu foarte mult? emo?ie, ceea ce m-a f?cut s? mai r?scolesc ?i s? m? uit cu mai mult? aten?ie. Erau scrisori de la mama, am ?nceput s? m? uit ?i ?n jurnalul ei ?i am descoperit o serie de lucruri extraordinare. O s? continui s? cercetez.“ – Vladimir Pan?

AMERICAN INDIAN FAIRY TALES?By W.T. Larned, 1921, ?Twenty-ninth Edition??* Iagoo, the Story-Teller?* Shin-ge-bis fools the North Wind?* The Little Boy and Girl in the Clouds?* The Child of the Evening Star?* The Boy who Snared the Sun?* How the Summer Came?* Grasshopper?* Mish-o-sha, the Magician?* The Fairy Bride??With one exception, all the tales in this book are adapted from the legends collected by Henry R. Schoolcraft, ethnologist and government agent for the Lake Superior country, and published in 1839 with the title, "Algic Researches."

The "Times."?"For its rapid action, in fact, we have seldom read a better story, or one which is more full of incidents, sanguinary, trenchant, and robust."??The "Daily Telegraph."?"A true and a wonderfully well-sustained piece of Oriental life and striking history."??The "Spectator."?"This is a very remarkable book. It is a determined attempt to bring the interior Hindoo and Mussulman life of a great Mahratta province during the most exciting times home to the hearts and understandings of Englishmen, to interest them in people with whom they have nothing except human nature in common."??"Morning Post."?"'Tara' is a unique work. There is nothing like it in the English literature of fiction. No other writer has ever attempted the portrayal of Indian life, society, and interests, entirely free from any European admixture of character or incident. The author himself now does so for the first time. 'The Confessions of a Thug' related to British jurisdiction in India. 'Tippoo Sultan' dealt with the gallant struggles of that monarch against the encroaching British power, but 'Tara' is all Indian."??"Saturday Review."?"It is seldom that we meet with a work of fiction executed with anything like the conscientious care and minute elaboration of Captain Meadows Taylor's Indian Tale. His characters have mostly the clearness and individuality of portraits, and his scenery exhibits all the marked and decisive features of photographs taken on the spot. The work throughout is evidently that of a master of Oriental life and character in love with his subject, to whom nothing appears trivial or beneath notice that can illustrate the peculiar traits of Asiatic nature, or kindle an enthusiasm for knowing more of the history, manners, and usages of our fellow-subjects in the east."??The "Standard."?"In no one part of the work has Captain Taylor shown more thorough art than in those pages in which he details the features of the Hindoo and Ma-homedan family life. He never overloads; his characters are not lay figures attired in triple folds of gorgeous robes to hide their nakedness. With a few subtle touches he shows us the interior life of each household, and the morning springs of every character, and he leaves us to fill in the obvious details for ourselves."???My Lord,?The scenes and characters which i have endeavoured to depict in these volumes will be necessarily new and strange to you; but if they excite interest in the native annals of a country of which i find but little real knowledge existing, the object of the work will have been attained; while, by the kind courtesy which permits me to dedicate it to you, your excellency confers upon me a very sincere gratification.??I have the honour to be,?Your Lordship's very faithful servant,??MEADOWS TAYLOR.

Mi s-a cerut o biografie, dar dac? citi?i cartea ve?i avea parte de una. Mai bine v? spun pe scurt povestea c?r?ii, care n-a fost carte de la început. Au fost zilele ?i nop?ile mele, a?a cum le-am tr?it eu ?i-ai mei. Printre sârme ?i portocali. A fost o perioad? în care a? fi vrut s? uit unele întâmpl?ri, apoi am în?eles c? nu le voi putea ?terge din amintire ?i c? de fapt nici nu vreau. Le-am povestit, la început cu îndoiala c? cineva ar în?elege impactul pe care le-au avut pentru noi, apoi cu mirarea c? pe cineva intereseaz? aceast? poveste. M-au uimit reac?iile, am început s? scormonesc în memorie ?i m-am trezit scriind ceva despre care n-am crezut c? va fi o carte. Va fi, totu?i, va avea coper?i frumoase ?i câteva file din care, dac? le ve?i citi, ve?i ?ti c? sârmele aveau ghimpi, iar portocalii erau plini de culoare ?i parfum. În carte apare familia mea ?i vreau s? le mul?umesc pentru îng?duin?a de-a folosi amintirile lor în cuprinsul acestor pagini.

Ultimul volum al trilogiei Ultima vr?jitoare din Transilvania. Revenit? ?n Bucure?ti dup? povestea dramatic? tr?it? ?n satul V., Alexandra observ? treptat c? acele lucruri pe care le credea r?mase ?n trecut o urm?resc. Via?a ei este pe cale s? se schimbe din temelii. Tot ce crezuse a fi doar legend? pare acum mai real ca niciodat?. Singura care poate l?muri misterul este Aneke, care nu ?nt?rzie s? reapar? ?n via?a Alexandrei, iar secretul tulbur?tor pe care-l va afla adolescenta va fi punctul culminant al ?ntregii ei aventuri ?n lumea fascinantei contese. O poveste complicat? ?i captivant? despre nemurire, iubire, prietenie, iertare, alegeri, sacrificii, ?n care personajele dezv?luie tr?s?turi total nea?teptate. Finalul trilogiei ?Ultima vr?jitoare din Transilvania“ te va ?ine cu sufletul la gur? p?n? la ultima pagin?. Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea ado- lescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri.

Simea pdurea vie, alchimic, pulsnd, i, dei nu credea n fantome i alte bazaconii, i plcea s vorbeasc cu ea n minte, s se lase descoperit de ceva aparte, ceva deasupra sa i de neneles ntru totul, ca-n Her. Iar pdurea putea s-i fac simit prezena n attea feluri, putea s poarte attea chipuri i attea voci. Iar el putea s intre i s ias din ea, s uite de el de attea i attea ori. Aici singurtatea devenea intimitate, devenea linite, devenea ap, devenea o min strbtut de infuziile proteice ale pmntului; o subteran n care plictiseala conferinelor de pres, momentele de stnjeneal i de blbial erau absorbite de muchi, de ciuperci, de licheni. Aici devenea polen purtat de vnt. O pdure precum o planet extraterestr studiindu-l n tcere. Realitatea sa era irealitatea altor umbre, visele sale erau comarurile altor montri.“

E diminea??, Abiscruda ?i poveste?te lui Altiulius despre un cercet?tor al somnului, pe nume Dement, pe care ea l-a visat. Palev ?i Abisa aud ?ntreaga discu?ie dintr-o camer? al?turat?, ?i sur?d.– Acest Dement, ?n visul meu, cerceta somnul oamenilor ?i oamenii aveau somnul tulbure ?i cercet?torul Dement le privea somnul ?n ochi ?i z?mbea. Eu eram treaz? ?n visul meu ?i cercet?torul a venit la mine ?i mi-a zis: ?La ?aptezeci de ani, oamenii viseaz? de opt ori mai pu?in dec?t nou-n?scu?ii“.Altiulius o ascult? pe Abiscruda, ?i spune:– P?i, da, b?tr?nii nu mai au de ce s? viseze, C?ND E?TI B?TR?N ?I SE TERMIN? VISELE.– Nu, Altiulius, B?TR?NII VISEAZ? MAI PU?IN FIINDC? LI SE USUC? PLEOAPELE, de aia. NOU-N?SCU?II VISEAZ? MULT PENTRU C? PLEOAPELE LOR MIROS A LAPTE.– Asta ?i-a zis-o cercet?torul?– Nu. Asta i-am zis-o eu lui.– Copiii ??tia parc? s?nt de pe alt? lume, spune Abisa ?n ?oapt?.– ?i nu s?nt de pe alt? lume? spune Palev, cu voce sc?zut?.

Ei desc?lecar? atunci am?ndoi??i se iau la lupt? ca doi juni eroi.Ochii tuturora cat? cu mirareLa Buzescu Preda ?i t?tarul mare.Ei se bat la raza stelei cei de foc Flac?rile-i albe pe-a lor zale joc.V?ntul r?core?te fruntea lor udat???i m?nia dulce sufletul le-mbat?. Ei se bat ?n spade – spadele se fr?ng;??i se iau la bra?e – se smucesc se str?ng.C?nd t?tarul scoate o secure mic?Si lovind pe Preda pav?za ?i stric?.Dar el cu m?ciuca astfel ?l loviInc?t deodat? c?zu ?i muri. Iar dup? aceasta oastea rom?neasc?Pleac? ?i ?nvinge horda t?t?rasc?. Dimitrie Bolintineanu - Preda Buzescu

Júlia el?tt két út áll: szerelem nélküli, elrendezett házasság vagy lázadás. Az éles esz? lány, aki nemcsak rajongója Dante romantikus k?ltészetének, de maga is verseket ír, nem hajlandó fejet hajtani a hagyományok el?tt, és belet?r?dni a szül?k akaratába, mint imádott barátn?je, Lucrezia. Júlia sorsa ?r?kre megpecsétel?dik, amikor egy álarcosbálon megismeri a családjával viszálykodó Monticecco család fiát, Rómeót. Robin Maxwell, az angol t?rténelmi regények népszer? szerz?je nem kevesebbre vállalkozott, mint hogy újraírja Shakespeare egyik legnépszer?bb drámáját, a Rómeó és Júliá-t. Az írón? ezúttal is t?rténelmileg hiteles regényt írt: a halhatatlan szerelmesek t?rténete Verona helyett a reneszánsz Firenzében játszódik. Mik?zben megismerhetjük a nyüzsg? város hétk?znapjait, kibontakozik el?ttünk egy ifjú pár szerelmi t?rténete, amely nem kevésbé drámai és szívszorító, mint a nagy k?lt?é, ám ezúttal azt is láthatjuk, mi zajlik a kulisszák m?g?tt.

Avei probleme cu drogurile Citii aceast carte i vei avea motivaia de a scpa de ele. Cunoatei pe cineva care are probleme cu drogurile Facei-i cadou aceast carte i mai mult ca sigur c i vei salva viaa. Dorii s-i ferii pe copiii, fraii, veriorii, nepoii, vecinii, prietenii dumneavoastr de droguri Cumprai pentru ei aceast carte. Aceasta e o carte unic n Romnia! Autoarea crii a fost dependent de droguri timp de 5 ani. Cnd a publicat cartea Goana dup iluzii, trecuser 5 ani de cnd se salvase din agonia dependenei. Ct de jos poi s ajungi odat intrat n lumea drogurilor Ct suferin nduri Exist scpare O poveste adevrat, impresionant, emoionant, povestea Georgianei Drgan.“ – Vasile Poenaru Cartea Georgianei A. Drgan este o autobiografie scris n termenii suferinei, dezndejdii, regretelor i viciilor, dar care n final prinde conturul unei lecii de via al crei lait-motiv este ideea c orice problem are o rezolvare atunci cnd exist voin i speran.“ – Horia Laureniu Tiseanu, primar, Municipiului Cmpina De multe ori am auzit zicala viaa bate filmul, dar prin prisma experienei mele de via, mi-a fost greu s cred. Cartea Georgianei ns m-a convins. Felul n care descrie ea suferinele diverse prin care a trecut de-a lungul vieii este att de real, nct te face s simi c eti acolo i c ar trebui s intervii cumva. Iar uneori chiar s uii c e viaa real i s preferi s crezi c e doar un film urt. Pe de alt parte, este o poveste a speranei, a credinei c nu exist o groap prea mare din care Dumnezeu s nu te poat scoate. Dup tot ce vei citi n paginile ce urmeaz, faptul c Georgiana a ajuns n punctul n care a scris aceast carte, este n sine un miracol.“ – Violeta Frgu,psiholog n adicii, Asociaia Preventis, Cluj