"Le bon père achevait de dire sa messe, quand on lui amena les prisonniers. C'était dans un coin sauvage des monts Arichulégui. Une roche éboulée, où un figuier géant enfon?ait sa tige tordue, formait une sorte d'autel recouvert – en guise de nappe – d'un étendard carliste aux franges d'argent."

"Samedi, soir de paye. Dans cette fin de journée, qui est en même temps une fin de semaine, on sent déjà le dimanche arriver. Tout le long du faubourg, ce sont des cris, des appels, des poussées à la porte des cabarets. Parmi cette foule d'ouvriers qui déborde du trottoir et suit la grande chaussée en pente, une petite ombre se h?te furtivement, remontant le faubourg en sens inverse."

Tarascon, mené par le glorieux Tartarin, entreprend de coloniser une ?le du bout du monde. Cette conquête se révèle malheureusement plus difficile que prévu, et le mental tarasconnais est bien affecté par les emb?ches rencontrées... Inspiré d'un histoire vraie, cette aventure de Tartarin est toujours aussi distrayante et nous procure un vrai rayon de soleil tarasconnais. Pour autant, elle montre un Tartarin désabusé et amer, abandonné par ses proches.

'Le Petit Chose' para?t en feuilleton en 1867. Daudet s'inspire des souvenirs d'une jeunesse douloureuse : humiliations à l'école, mépris pour le petit proven?al, expérience de répétiteur au collège et enfin coup de foudre pour une belle jeune femme. L'écrivain manifeste une tendresse, une pitié et un respect remarquables à l'égard des malchanceux et des déshérités de la vie.

Interviuri aprofundate, initiate de Gallup Organization cu mai mult de 80.000 de manageri din peste 400 de companii – cel mai extins studiu de gen, realizat vreodata. Cei mai mari manageri din lume par sa aiba prea putine lucruri in comun. Ei sunt diferiti ca sex, varsta si rasa. Folosesc stiluri foarte diferite si au teluri distincte. Si totusi, in ciuda diferentelor dintre ei, marii manageri au o trasatura comuna: nu se feresc sa incalce toate regulile considerate sacre de managementul traditional. Ei nu cred ca, beneficiind de o pregatire corespunzatoare, o persoana poate realiza orice si-ar propune. Nu incearca sa-i ajute pe oameni sa-si depaseasca slabiciunile. Nu iau in seama deloc regula de aur. Dimpotriva, chiar au angajati favoriti. Aceasta carte extraordinara explica de ce fac toate acestea. Marcus Buckingham si Curt Coffman de la Gallup Organization prezinta rezultatele remarcabile ale studiului aprofundat pe care l-au facut asupra unor manageri aflati intr-o mare diversitate de situatii. Unii erau in pozitii de top. Altii erau simpli supervizori. Unii lucrau in companii aflate pe lista Fortune 500, altii aveau functii cheie in mici companii. Indiferent de pozitia lor, managerii asupra carora s-a concentrat studiul Gallup au fost invariabil cei care excelau in transformarea in performanta a talentului fiecarui angajat. Pe restransa piata a muncii de astazi, companiile se intrec in a-i gasi si a-i pastra pe cei mai buni angajati, rasplatindu-i cu bani, beneficii, promovari si stagii de instruire. Dar aceste eforturi bine intentionate omit adesea esentialul. Cheia atragerii si pastrarii angajatilor talentati este managerul aflat in ?prima linie“, adica in contact direct cu acestia. Oricat de generos ar fi salariul si oricat de celebru stagiul de pregatire, o companie care duce lipsa de manageri ?in prima linie“ va avea de suferit. Buckingham si Coffman explica modul in care cei mai buni manageri aleg un angajat mai degraba in functie de talent, decat in functie de pricepere sau experienta; felul in care acesti manageri definesc asteptarile legate de fiecare angajat, stabilind mai degraba rezultatele de atins, decat pasii de urmat; modul in care isi motiveaza oamenii, stimuland punctele forte unice ale fiecaruia, in loc de a incerca sa le amelioreze slabiciunile si, in sfarsit, felul in care marii manageri sprijina dezvoltarea cuiva, ajutandu-l sa-si gaseasca locul potrivit, nu neaparat sa urce pe treapta urmatoare a carierei. Si, poate cel mai important lucru este faptul ca, din acest studiu care initial a generat mii de intrebari diferite pentru a sonda opinia angajatilor, au rezultat douasprezece intrebari simple care reusesc sa distinga departamentele cele mai puternice ale unei companii de restul departamentelor. Cartea de fata este prima care prezinta acest fundamental instrument de masurare si care demonstreaza legatura intre opiniile angajatilor si productivitate, profit, satisfactia clientilor si rata profitului.

Robert R. Provine p??e?te f?r? team? pe c?r?ri rareori b?tute de al?i oameni de ?tiin?? – ?n c?utarea sughi?urilor, tusei, c?scatului, str?nuturilor ?i a altor comportamente umane, aparent nedemne ?i de joas? spe??. De?i multe dintre activit??ile prezentate ?n Comportamente bizare sunt contagioase, ?n aceast? privin??, niciunul dintre ele nu ?ntrece c?scatul – p?n? ?i simpla citire a cuv?ntului ne poate face s?-i c?dem prad?. Chiar dac?, adesea, ?l privim ca pe un semn de somnolen?? sau plictiseal?, c?scatul ne ofer? indicii despre devoltarea socialit??ii ?i capacit??ii noastre de a empatiza cu ceilal?i. Implacabilul s?u mecanism de transmitere ne reaminte?te c?, uneori, suntem programa?i neurologic s? ne comport?m ca ni?te simple animale de turm? incon?tiente. ?Deschide?i cartea aceasta, care se bazeaz? pe cercet?ri serioase, dar care se cite?te ca un roman poli?ist, ?i descoperi?i lucruri pe care nici nu vi le-a?i fi imaginat vreodat? despre aceste comportamente.“ Frans de Waal, profesor la Universitatea Emory ?i autor al lucr?rii The Age of Empathy(2009)

Lucrarea inedit? a lui Nathan Belofsky se concentreaz? asupra ideilor ?i practicilor medicale acceptate de-a lungul veacurilor, pe scar? larg?, ale doctorilor reali, nu ale vracilor ?i aproape to?i doctorii men?iona?i erau figuri medicale importante ale acelor vremuri. Autorul prezint? c?teva dintre cele mai r?sp?ndite practici ?ocante sau ?ndoielnice din fiecare epoc?, ?ncep?nd cu Antichitatea ?i continu?nd cu Evul Mediu, Rena?terea, perioada modern? ?i secolul al XX-lea. Cartea se afl? sub semnul insolitului ?i readuce la via?a, ?ntr-o manier? narativ? ?i deseori umoristic?, momente mai pu?in cunoscute din istoria medicinei. ,,Cartea este o comoar? de fapte uluitoare.“Los Angeles Examiner

Texas was a huge wide place full of frontiersmen, ranchers, farmers, cowpokes, shiftless no-accounts, shootists, rascals, and politicians -- all of them blended together into a single state. The Rangers -- lawmen, Texas Rangers -- were outnumbered a thousand to one, and in one county -- Pecos county -- the law was all but helpless. Until Ranger Vaughn Steel went to Pecos, looking for revenge. . . .

Kilogramele ?n plus: avantaje ?i dezavantaje Descoperi?i ?tiin?a din spatele paradoxului obezit??ii ?i modul ?n care pute?i ob?ine s?n?tatea maxim?, mai degrab? dec?t greutatea minim?! Nu trece nicio zi f?r? s? ne g?ndim la ?gr?sime”. Suntem asalta?i de mesaje care ne avertizeaz? c? tr?im ?ntr-o societate ?n care mai mult de dou? treimi dintre indivizi sunt supraponderali sau obezi. C?r?ile, revistele ?i articolele online ne ?nva?? cum s? sc?p?m de kilogramele ?n plus ca s? ne bucur?m de o s?n?tate mai bun?. Produsele alimentare sunt promovate prin sublinierea con?inutului caloric redus. Nu e de mirare c? cei mai mul?i dintre noi credeau c? longevitatea depinde de men?inerea unui indice de mas? corporal? normal. P?n? la apari?ia acestei lucr?ri revolu?ionare... Cu ajutorul bestsellerului ?Paradoxul obezit??ii” ve?i descoperi c? pute?i fi ?n acela?i timp gras, ?ntr-o form? bun? ?i foarte s?n?tos. Aceast? teorie este sus?inut? de rezultatele uimitoare ale cercet?rilor efectuate ?n ultimii 10 ani: persoanele supraponderale ?i chiar moderat obeze cu anumite boli cronice – boli de inim? sau cancer – tr?iesc adeseori mai mult ?i au o via?? mai bun? dec?t persoanele cu greutate normal? care se confrunt? cu acelea?i afec?iuni. Cardiologul Carl Lavie ne explic? de ce avem nevoie de gr?sime, cum contribuie la procesele vie?ii ?i care este modalitatea prin care ne ofer? combustibil suplimentar ?n lupta cu boala. Ne sunt dezv?luite ?i motivele pentru care unele persoane care par slabe ?i cu un fizic de invidiat pot suferi totu?i de afec?iuni metabolice, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2 – a?a-numitul ?paradox al suple?ei”. Am ajuns at?t de preocupa?i de obezitate, folosind-o ca argument pentru a ?ncadra problemele de s?n?tate, ?nc?t trecem cu vederea alte cauze posibile ale bolii. Informa?iile inovatoare din aceast? carte le vor schimba viziunea despre gr?sime ?i ce ?nseamn? s? fii s?n?tos at?t celor care ?ncearc? s? nu se ?mboln?veasc?, c?t ?i bolnavilor care tr?iesc cu o afec?iune de durat?. Ea se adreseaz? ?n egal? m?sur? celor tineri ?i supli, ci ?i persoanelor mai ?n v?rst? care se lupt? cu acele ?nc?p???nate kilograme ?n plus. Este o carte pentru oamenii care se consider? ?n form?, dar ?i pentru cei care prefer? un stil de via?? mai sedentar.

Referindu-se la Pesc?ru?ul ?ntr-o scrisoare din octombrie 1895, Cehov nota, ?ntre altele: ?Scriu o pies? pe care probabil nu o voi termina p?n? la sf?r?itul lui noiembrie. O scriu nu f?r? pl?cere, de?i m? tem de conven?iile scenei. E o comedie, exist? trei roluri pentru femei, ?ase pentru b?rba?i, patru acte, peisaje (priveli?tea unui lac), o mul?ime de conversa?ii despre literatur?, pu?in? ac?iune, mult? iubire“. Premiera s-a dovedit dezastruoas?, editorul s?u aduc?ndu-i acuze ca, pild?, la?itatea evident?, caracterul din cale afar? de feminin. Con?tient de geniul s?u, Cehov riposteaz?: ?De ce aceast? calomnie? Dup? reprezenta?ie am luat cina la Romanovi. Pe cuv?ntul meu de onoare. Apoi m-am dus la culcare, am dormit s?n?tos ?i a doua zi am mers acas? f?r? a suspina vreo nemul?umire. Dac? a? fi fost un la?, a? fi alergat de la un editor la altul ?i de la un actor la altul, i-a? fi implorat s? fie ?ng?duitori ?i a? fi petrecut dou? trei s?pt?m?ni ?n Petersburg, agit?ndu-m? cu Pesc?ru?ul meu, cu emo?ie, cu o transpira?ie rece ?n lamenta?ii. Am ac?ionat at?t de rece ?i de responsabil precum un om care a f?cut o ofert? ?i apoi a fost ?nt?mpinat cu un refuz ?i nu mai are nimic altceva de f?cut dec?t s? plece. ?ntr-adev?r, vanitatea mea a fost n?ucit?, dar ?ti?i, nu a fost o lovitur? din senin. A?teptam un e?ec ?i m? preg?tisem pentru el precum te-am prevenit cu o absolut? sinceritate“.

Aceste povestiri au fost scrise ?n perioada 2010?2014 ?i publicate, ?n parte, ?n periodice. Le?am numit parabole, av?nd o anumit? inten?ionalitate, ?i am aplicat ?n realizarea lor aceea?i structur? (cvadripartit?) ?i acela?i registru can?titativ (aproximativ o mie de cuvinte).Pe cele din C?l?uzitorul de suflete (cea dint?i sec?iune) le consider europene, ac?iunea lor petrec?ndu?se ?n loca?ii diferite de pe b?tr?nul continent ?i majoritatea ideilor pe care se bazeaz? n?sc?ndu?se ?n timpul unor peregrin?ri (iubirile, c?r?ile, muzica ?i c?l?toriile sunt, dup? umila?mi p?rere, cele mai frumoase lucruri care ni se pot ?nt?mpla ?ntr?o via??). Cu excep?ia primei ?i a ultimei lucr?ri care schi?eaz? un posibil cadru, ordinea povestirilor este alfabetic?. De?i g?ndite ca fantastice, ele au ?i o dimensiune experien?ial?, ?n acela?i timp put?nd fi citite ?i ca poeme ?n proz?: ale ora??elor prin care am trecut, ale oamenilor pe care i?am cunos?cut ?i, desigur, ale sufletului meu, undeva, ?n str?fundurile mele consider?ndu?m?, ca mul?i semeni de?ai mei, oarecum poet… (Ladislau Daradici)

Jeffrey Kluger a crescut ?ntr-o familie al?turi de al?i trei fra?i b?ie?i. De asemenea, mai are doi fra?i vitregi gemeni, dintr-o a doua c?snicie a tat?lui s?u – o fat? ?i un b?iat.Plec?nd de la experien?a personal?, autorul exploreaz?, cu ?n?elegere ?i umor, lumea complex? a fra?ilor din mai multe puncte de vedere: ?tiin?ific, psihologic, sociologic ?i memorialistic. El este de p?rere c? nimeni nu ne afecteaz? la fel de profund ca fra?ii ?i surorile noastre – nici p?rin?ii, nici copiii, nici prietenii no?tri. Din momentul ?n care ne na?tem, fra?ii sunt colaboratorii no?tri ?i cei cu care conspir?m, modelele noastre ?i cei de la care avem cele mai multe lucruri de ?nv??at. Ei ne ?nva?? cum s? ne rezolv?m conflictele, cum s? ne facem prieteni ?i cum s? st?m departe de necazuri. Fra?ii no?tri sunt singurele persoane pe care le cunoa?tem care se calific? ?ntr-adev?r ca parteneri de via??.Printre subiectele pe care autorul le examineaz? ?n aceast? carte se num?r?: conflictele ?ntre fra?i ?i rezolvarea lor; ordinea na?terii ?i influen?a acesteia asupra evolu?iei ulterioare a fra?ilor; consecin?ele pe care faptul de a fi favoritul unuia dintre p?rin?i le are asupra celorlal?i fra?i; urm?rile pe care divor?ul p?rin?ilor le are asupra copiilor, care fie trebuie s? locuiasc? cu un singur p?rinte, fie sunt nevoi?i s? tr?iasc? ?n cadrul unei familii noi, l?rgite; conceptul de alloparenting (ajutorul dat de fra?ii mai mari la cre?terea fra?ilor mai mici); drogurile, consumul de alcool ?i sarcina la adolescen??; studiile care au ca subiect gemenii ?i copiii unici (d?nd ca exemplu politica na?ional? a copilului unic din China); codificarea genetic? a tr?s?turilor comportamentale; tulbur?rile emo?ionale ?i efectele lor asupra rela?iilor fraterne; evolu?ia ?n timp a leg?turilor fraterne ?i multe altele.

n anii 1870, Jacques Rebière i Thomas Midwinter, doi tineri ambiioi, descoper c au aceeai fascinaie de a nelege cum funcioneaz mintea omeneasc.Cercetrile lor n noul domeniu al psihiatriei i poart dintr-un ospiciu englezesc de la ar n cmpiile Africii, din slile de conferin ale Parisului n Alpii austrieci i n California. i nsoesc n aceast cltorie iniiatic Sonia, sora devotat a lui Thomas, i Katharina, o fost pacient, a crei sosire n sanatoriul lor de boli nervoase dezvluie pentru prima dat direciile diferite ale cercetrii lor. La trecerea ntr-un nou secol i n vreme ce Europa este divizat de Primul Rzboi Mondial, cei doi prienteni sunt constrni la o tragic introspecie a propriilor idealuri i credine.Impresionant i provocator n acelai timp, romanul lui Sebastian Faulks caut rspuns la ntrebarea ce fel de fiine suntem noi, oamenii, i dac nu cumva nebunia este preul pe care l pltim pentru a fi umani.Cel mai ambiios roman al lui Sebastian Faulks de pn acum… Dragoste, loialitate, curaj, compasiune, generozitate… acetia sunt polii n jurul crora graviteaz povetile sale.“ – The Independent

Adrian Punescu scrie proz cu degetele arse de miracolul poeziei, i de aici succesul tulburtor, care, n loc s mntuie, nspimnt, oblig i rtcete. Poet al fluenelor de liliac n grle de piatr rar, al brumelor de bronz, al cderii n rnile dorului i n hohote de chihlimbar, grav despicat de neiertare i de rzvrtire, Adrian Punescu intr n hotarele prozei prin vijelia reportajului. (...) Puin i pas dac lumea l aplaud sau l njur, el vrea s rstoarne i s cldeasc, i n-are timp s cpieze stnd ntr-un picior, viaa e scurt i, dac nu vrea s se ndrepte prin cntec (i nu vrea), trebuie rezidit din mers i nvat s cnte. Reportajul lui Punescu e, nainte de toate, unul de atitudine, adevrul sare din pagin ca miezul dintr-o ceap zdrobit cu pumnul (...), fulgerul, aparent liric i aparent hrnit de curcubeie, e un arc al ndoielii, un crlig veninos umblnd prin crpturile pmntului, strigtul doare, suspinul are ghimpi n cretet, gerul frige, apsarea nghea.Durabila for a reporterului Adrian Punescu vine de acolo c el n-are chef, n nici o pagin, s fie ru de but n apte linguri, ci numai fluviu azvrlindu-se n mare, cu toate aluviunile i rzboaiele sufletului.“

„Lectur? obligatorie pentru oricine vrea s? aib? succes în afaceri sau în via?a personal?.“ – Jim Skinner, CEO McDonald’s 2004–2012

E limpede c ne aflm n faa unui roman care nu i propune s fac istoriografie sub acoperire, un roman despre deportarea iganilor n Transnistria, ci despre destinul unei comuniti tradiionale care cade sub tirania implacabil a Istoriei. A unei Istorii, se-nelege, intrate n delir. Dac ar fi s cutm cu tot dinadinsul i un mesaj etic n roman, acesta este antiideologic: iubirea (i reflexul ei inevitabil, moartea) este mai important chiar dect tragedia deportrii. Cci atra triete sub fascinaia luptei din interiorul triunghiului conjugal, n condiiile asprei morale igneti a cuplului, n timp ce evenimentele istorice – n spe, rzboiul, cu tot cortegiul lui de nenorociri – se estompeaz n fundal.“ – Rzvan Voncu

n ciuda stngciei i a manierelor uor necioplite, Douglas Petersen, de profesie biochimist, d dovad de un sim al umorului care o seduce pe frumoasa Connie, artist n devenire, i o convinge s se cstoreasc cu el. Acum, la trei decenii de la nceputul relaiei lor, Connie l anun pe Douglas c se gndete s divoreze. Totui, nu se simte n stare s anuleze cltoria n Europa planificat pentru a ncuraja nclinaiile artistice ale fiului lor de aptesprezece ani. Iar Douglas, n adncul fiinei lui, este convins c acest voiaj le va reaprinde dragostea i l va ajuta s-i refac relaia cu fiul su. De pe strzile Amsterdamului n faimoasele muzee ale Parisului, din cafenelele veneiene pe nsoritele plaje din Barcelona, odiseea lui Douglas Petersen nsufleete btrna Europ pe msur ce el experimenteaz propria trezire la via. Criz a vrstei a doua, criz a cuplului, criz a adolescenei: Noi nseamn voi... Nichols jongleaz cu tema iubirii pierdute i, poate, regsite, oferindu-ne un final cu totul neateptat... “ – New York Times Un roman grozav... Nicholls este un maestru al relaiilor nuanate. Este, de asemenea, expert n construirea unei poveti inteligente, aa cum a dovedit nc din bestsellerul O zi, romanul su anterior.“ – Entertainment Weekly

Englezii nu au nici un respect fa de limba lor i nu sunt interesai s-i nvee copiii s-o vorbeasc. Ortografia lor este att de oribil, nct nici nu om nu poate nva s pronune dup ea.“ – G. Bernard Shaw Pentru opera sa care este marcat de idealism i umanitate, pentru satira sa stimulatoare, plin de multe ori de o singular frumusee poetic.“ – Comitetul Nobel Cei mai muli oameni spun c i dau dreptate lui Bernard Shaw sau c nu-l neleg. Eu sunt singurul care-l nelege i nu-i dau dreptate. – C.K. Chesterton Cu privirea sa ptrunztoare, dramaturgul vede c, de cele mai multe ori, o serie de achiziii superficiale – mbrcmintea, limbajul, purtrile, stilul de via – sunt cele care acord de fapt individului statutul social considerat cu mndrie un drept al posesorului: i i rde de asta, ca democrat i socialist, cam la fel cum Molière i rde de una sau de alta dintre profesiile liberale.“ – R.E. Burton

Cartea scriitoarei Alice Munro cuprinde opt povestiri extraordinare despre natura infinit oscilant? ?i surprinz?toare a dragostei. De la prima povestire, despre o t?n?r? femeie care se dovede?te incapabil? s?-?i p?r?seasc? so?ul, de?i ??i ?nchipuie c? este hot?r?t? s-o fac?, p?n? la cele trei povestiri ce dezv?luie emo?iile complexe ale eroinei lor, o femeie pe nume Juliet, oamenii despre care scrie Munro – femei de toate v?rstele ?i st?rile sociale, cu prietenii, p?rin?ii ?i copiii lor – cap?t? sub ochii no?tri o via?? absolut real?, ca ?i cum ne-ar fi vecini. Scriitoarea are darul miraculos de a face povestirile acestea la fel de autentice ?i de memorabile ca povestea propriei noastre vie?i.

Atunci c?nd discu?i cu adul?ii despre educa?ia sexual? pe care au primit o ?n copil?rie ?i adolescen??, ei vor spune, ?n general, c? a fost complet nepotrivit? ?i c? ?i ar dori ceva mai bun pentru copiii lor. ?i copiii ??i doresc un dialog cu p?rin?ii lor. Toat? lumea este con?tient? de necesitatea de a discuta despre sex cu un adolescent. Adolescen?ii ?i sexul este o carte instrument care ne ajut? s? umplem un gol de comunicare. Cum s? discut?m despre schimb?rile fizice ?i psihice de la pubertate, locul de unde se pot aduna informa?ii despre sexualitate, nevoia de intimitate, rela?iile adolescen?ilor cu adul?ii ?i cu cei de aceea?i v?rst?, impactul sexualit??ii adolescen?ilor asupra vie?ii de familie, precum ?i comportamentul riscant, orientarea sexual? a tinerilor ?i rolul p?rin?ilor – toate aceste teme importante ?i, uneori, st?njenitoare sunt abordate ?i discutate concret, cartea oferind informa?ii clare ?i sfaturi practice p?rin?ilor care vor s? ?i sprijine copiii ?n dificilul proces al maturiz?rii.

Se spune c? ?nceputurile pot fi uneori ca o cea?? de nep?truns. A?a este ?i cazul acestei pove?ti, care ?ncepe cu apari?ia unei noi specii, probabil ?n urm? cu dou? mii de ani. Specia nu are ?nc? un nume – nimic nu are ?nc? unul – dar are capacitatea de a numi lucruri.Asemenea oric?rei alte noi specii, starea acesteia este fragil?. Num?rul membrilor s?i este mic, iar teritoriul pe care ?l ocup? este redus la o bucat? din estul Africii. Popula?ia sa cre?te treptat, dar apoi, destul de probabil, aceasta se diminueaz? din nou – unii ar spune c? asta se ?nt?mpl? ?ntr-un mod aproape fatal – ajung?nd la doar c?teva mii de perechi.Membrii speciei nu sunt neap?rat foarte rapizi sau puternici sau fertili. Ei sunt ?ns? nemaipomenit de descurc?re?i. Progresiv, ei ?ncep s? exploreze teritorii cu diferite climate, diferi?i pr?d?tori ?i diferite tipuri de v?nat. Nici una dintre constr?ngerile aduse de habitat sau de geografia locului nu pare s? ?i afecteze prea tare.