Cartea aceasta reprezint o confesiune sincer despre tririle, sentimentele, nvmintele i convingerile mele. Am depnat aici amintiri din ntreaga mea via, cu bune i cu mai puin bune, cu frumoase i mai puin frumoase. Dragostea, acest sentiment minunat, este cea care mi-a ghidat destinul, ncepnd cu dragostea pentru prini, apoi cu cea pentru alesul inimii, continund cu dragostea pentru copii, pentru familia toat, pentru oameni n general i, alturi de toate acestea, dragostea pentru cntec.“ Maria Dragomiroiu

Critic? literar? Editura ALLFA inaugureaz? seria de volume ?Eminescu, poem cu poem”, care va cuprinde ?ntreaga oper? poetic? antum? a marelui poet analizat? de scriitorul ?i criticul literar Alex. ?tef?nescu. Lucrarea ?Eminescu, poem cu poem. C?lin (file din poveste)” ne dezva?? de toate vechile obiceiuri de interpretare care au prezentat ?n limbaj de lemn poezia eminescian?. Alex. ?tef?nescu ne face din nou cuno?tin??, de data aceasta ?n cuvinte simple ?i idei proaspete, cu una dintre cele mai cunoscute poezii din literatura rom?n?. Analiza sa cuprinde observa?ii fresh ?i referin?e culturale pe gustul elevilor, tinerilor ?i iubitorilor de literatur? care (re)descoper? ast?zi poezia eminescian?. C?lin, ?voinicul” din basmele populare rom?ne?ti, ?i face o vizit? nocturn?, neanun?at?, fetei de ?mp?rat. Alex. ?tef?nescu scoate ?n eviden?? capacitatea poetului de a p?stra ritmul, de a nu precipita relatarea, de?i evenimentele se precipit?. Marii poe?i ai lumii, Homer ?i Dante, st?p?neau acelea?i mijloace. Mai mult dec?t at?t, o dezvoltare calm? a ideilor, cu toate nuan??rile necesare, se reg?se?te ?i ?n interiorul replicilor personajelor lui Shakespeare. Un mare scriitor ?tie c? spectacolul existen?ei este mai important dec?t succesul sau insuccesul ?ntreprinderilor omene?ti. Volumul cuprinde poemul ?C?lin (file din poveste)” ?nso?it de textul critic al lui Alex. ?tef?nescu.

Cartea de fa surprinde momente de libertate, arcuiri de libertate, zvcniri libere, explozii spre frumos, notate n fragmente lirice. n esen ei ncape i mulumirea pentru aceste momente, pentru minunea coninut n ele. Iar bucuriei acestei liberti i dau o orientare n sus i spre rsrit, c mrturisire i c recunotina pentru putin de a o fi trit-o.Din punct de vedere muzical, poeziile se acordeaz i cu muzica pe care o interpretez i studiez – muzica psaltic – prelund multe din elementele ntlnite n acest gen muzical. sub aspectul formei, n multe situaii am pstrat varianta cea mai brut, considernd c pstreaz cel mai bine culoarea momentului poeziei.“ –Cristian Boro

Aceast carte este o eliberare de Cioran, o desprire de acesta. Dar nu este o rfuial, ci o desprire atent i amiabil i, cred eu, provizorie, pentru ca nu poi scpa definitiv de bolile culturale ale adolescenei i primei tinerei, nici nu ar fi bine s-o poi face, ns le poi mblnzi. i, cred, acesta este efectul pe care l va obine autoarea asupra ei nii n urma scrierii acestei cri, dincolo de excelena lucrrii ca atare – pentru ca este o carte foarte bine gndit i scris – i trecnd peste debutul n volum. i este foarte bine aa! Cioran cu care va avea de-a face de acum nainte, nu mai poate fi un autor devastator, cotropitor, care-i reduce propria personalitate, ncercnd s-o paraziteze“, s-o vampirizeze“ pe a ta. Efectul sau nu va mai fi, n termeni blagieni, unul modelator, ci unul catalitic, deci autoarea – ca i oricare alt ins care a trit o asemenea experien – va merge mai departe pe propriile picioare, ns beneficiind i de plus cunoaterea cptat n urma frecventrii operei sale, a disecrii gndirii sale oximoronice i paradoxale.“ – Liviu Antonesei

Mai presus de observaiile strlucite risipite pe parcursul analizelor romanelor lui N. Breban, de siturile pertinente, de sigurana tonului i ingeniozitatea cailor de abordare, ne ispitete n acest studiu figura spiritului creator ntrezrit de M.V. Buciu n atitudinea prozatorului fa de dubla opresiune, a codului ideologic i a scriiturii, deopotriv alienante. Cum autorul este, el nsui, prozator, teza manifest un interes special pentru o anumit specie de luciditate creatoare care recunoate sau cunoate limitele scriiturii i i alege contient forma de alienare. Ea trdeaz admiraia fa de un destin exemplar i, poate, un vis de transvazare, fapt care i explic tensiunea participativ a frazelor.“ – Eugen Negrici.E un rezultat spectaculos al aplicrii unui sistem unitar de interpretare, combinnd n proporii adecvate teoria i analiza. (...) Noiunile-cheie se potrivesc n broasca textului, deschis astfel interpretrii ntr-un mod expert, fr a utiliza peraclul impresionismului.“ – Ion Simu.Refuzndu-i conformarea la tradiiile autohtone ale reveriei impresioniste n marginea textului i a re-citirii rnd cu rnd, n faa publicului, autorul a procedat n maniera unui universitar american: nzuin a randamentului maxim, redundana minim, livrare extrem-modernizat a demersului critic ctre utilizator, o atmosfer de document informatic, cu elaborare asistat de calculator. Abordarea e complet problematizat, iar cartea e contruita n sistem fagure: celulele, odat stabilite prin identificarea i delimitarea problemelor relevante, au fost umplute compact cu pasta informaiei i analizei.“ – Nicolae Brna.Sunt sigur c Marian Victor Buciu va deveni, n urmtorii zece ani, autorul unei opere.“ – Mircea Ciobanu, 1993.mi place judecata Dvs., rapid, adnc, cu acces, a zice instinctiv, la abstract.“ – Nicolae Breban.Subtil, rafinat, erudit, Marian Victor Buciu este probabil cel mai european critic din Romnia.“ – Dumitru epeneag.

A ncerca experiena rentoarcerii ctre firescul ce a fost nainte, adic o recuperare n registru postmodernist, o sprtur n cuirasa metatextului, spre o reevaluare a resurselor poetice, o revigorare natural, fr acea automacerare sisific, a te elibera de capcanele pe care i le-ai ntins singur n desiul textului, a evada din ngrdire zidindu-i alt cas a poeziei, iat direcia derulat contient de Rodica Braga, cu o implicare tonifiant […]. Contribuia poetic a Rodici Braga n aceast carte este fundamental, ntruct intrrile ei (s-ar putea scrie un studiu aparte despre organizarea muzical programatic a acestui Commentarius perpetuus..., organizare ce ar pune n eviden mai exact principiul tonal care st la baza ntregii construcii poetice) umplu material un spaiu rarefiat de eul autoscopic al lui Mircea Ivnescu…“. (Marin Mincu)Rodica Braga este o scriitoare deplin, cu acces egal la mai multe modaliti ale expresiei literare. […] Poemele cresc paralel cu proza nvluie concentric acelai miez tare al analizei: trecerea. Proza vibreaz nu de puíne ori poematic, iar poemele au o poveste discret n fundal.[…] Poezia Rodici Braga are un timbru propriu, modulat volum dup volum, cu un elegant echilibru ntre cntecul nalt-reflexiv al modernitii i frngerile de ritm ale postmodernitii dezvrjite“. (Irina Patra)Rodica Braga scrie o literatur oarecum special, cu sonoriti dramatice vtuite, cu vibraii de afectivitate […] ce se practic puin la noi i pe care am numi-o, mprumutnd termenii muzicali, de camer. O poezie de interior, dar un interior al fiinei, al sufletului ce reverbereaz n sine, profund, la zgomotul tumultuos din afar, capabil a nregistra, cu finee, ns cu fineea unui seismograf sentimental, seismele produse n omenescul vital de scurgerea implacabil a timpului...“. (Constantin Cublean)

Aleksandar Stoicovici mi se pare unul dintre cei mai interesani, vii, dinamici, vitali poei ai ultimului val. A risca s-l altur unei serii de poei ai graniei, de poei ai limitei, din care fac parte, lng Vasko Popa i Miodrag Pavlovici, excepionali autori bneni precum Duan Petrovici, Slavomir Gvozdenovici, Liubia Raichici. Poet al unui timp al literaturii, dar i al unui spaiu literar, Aleksandar Stoicovici definete cum puini o fac un Banat al scrisului tnr.“ (Cornel Ungureanu despre vineri)

Iubitafizica este ?tiin?a iubirilor imaginare. Toate iubirile ?i iubitele imaginare s?nt excep?ii ce se supun, ?n t?cere, iubitafizicii. Adev?rul care conteaz? pentru iubitafizic? este cel inventat, adev?rul ?nchipuit, adev?rul visat, adev?rul din flori.

Intra?i ?n hora ideilor ?i a sentimentelor! Aceasta este invita?ia lansat? de volumul de versuri C?ntecul, jocul ?i hora ideilor. Sensibilitate ?i inteligen??, dragoste de cunoa?tere, fascina?ie fa?? de muzic? ?i filosofie - aceste matematici ale sufletului -, toate r?zbat din cartea poetului Beniamin Apahidean ?i ne ?ndeamn? s? le recept?m cu inima.

Bu kitapta Türkiye Cumhuriyeti'nin Atatürk'ten sonra gelen en ba?ar?l? lideri Recep Tayyip Erdo?an'?n siyasi hayat? ve ?zellikle icraat?n ba??nda oldu?u Ba?bakanl?k d?nemi yer almaktad?r. Ba?bakanl?k d?neminde ya?anan siyasi ve gündemi olu?turan olaylar kronolojik olarak s?ralanm??t?r. Bu eserde "Ba?ar?l? bir siyaset?i nas?l olunur?" sorusunun cevab?, 13 y?ll?k Ba?bakanl?k yapt??? g?revinde nas?l ba?ar?l? oldu?unun yan?t?, Recep Tayyip Erdo?an'?n hayat?ndan kesitler ve Recep Tayyip Erdo?an'?n farkl? konulardaki de?erlendirmeleri ve g?rü?leri vard?r. Ayr?ca Recep Tayyip Erdo?an'?n karakteri, ald??? ?düller ve yabanc?lar?n g?zünden Recep Tayyip Erdo?an hakk?nda yorumlar yer almaktad?r. "Yeni Türkiye" olarak tan?mlad??? Recep Tayyip Erdo?an'?n Türkiye'sinden bizim almam?z gereken dersler de elbette vard?r...Recep Tayyip Erdo?an, 26 ?ubat 1954'te ?stanbul'un Kas?mpa?a semtinde ailesinin ü?üncü ?ocu?u olarak do?du. Ahmet Erdo?an'?n Tenzile Erdo?an'la olan ikinci evlili?inden bir erkek ?ocu?u, Recep Tayyip dünyaya geldi. Babas?n?n, bir ?nceki evlili?inden iki ?ocu?u daha vard?. Recep Tayyip Erdo?an'?n biri k?z d?rt karde?i vard?. Deniz Hatlar?'nda k?y? kaptan? olarak ?al??an "Reis Kaptan" lakapl? baba Ahmet Erdo?an, o?luna babas?n?n ad? olan Tayyip ad?n? koydu. Eski takvime g?re Recep ay?nda do?an bebe?e Recep ad? da verildi. Recep Tayyip Erdo?an'?n ailesi, Recep Tayyip Erdo?an 13 ya??ndayken Rize'nin eski ad?yla Potamya yeni ad?yla Güneysu il?esinden, yokluk ve i?sizlik nedeniyle ?stanbul'un Kas?mpa?a semtine g?? etti. Recep Tayyip Erdo?an'?n babas? Sahil Güvenlik Te?kilat?nda g?revli oldu?u i?in ?ocuklu?u Rize'de ge?ti. Babas?, o d?nemin “?irket-i Hayriye”si günümüzün Denizyollar?'nda kaptanl?k yapt? ve ve k?y? kaptanl???ndan emekli oldu. Recep Tayyip Erdo?an, o günleri anlat?rken babas?n?n ?stanbul'un varo?lar?nda ko?turdu?unu belirterek, gelecekte nas?l bir ya?am olmas? gerekti?ini ?u s?zlerle ifade ediyordu:“O ?ilelerin i?erisinden geldik. Onlar da oralarda b?yle merdiven altlar?nda odalarda ya?ad?lar. Bunlar? bana a?layarak anlat?rd? rahmetli babam. Biz oralardan geldik. Ama oralarda kalamay?z. Gelecek ku?aklar?m?za da biz oralar? ?rnek olarak veririz ama ‘Orada kal.’ diyemeyiz. Bunlar? ya?ad???m?za g?re gelecek ku?aklara biz ?ok daha farkl? bir Türkiye b?rakmak zorunday?z. O yavrular?m?z ?ok daha farkl? yeti?mek durumunda. E?er ben o?lumu, torunumu bilimde, sanatta her alanda ?ok daha ileri g?türebiliyorsam kendimi ?ok daha ba?ar?l? bir baba ve dede olarak g?rebilirim. E?er g?türemiyorsam o zaman ba?ar?s?z?m, olaya b?yle bakaca??z. Onun i?in bizim bir günümüz di?erine e?it olmamal?. Dün bugünden geri kalmal?. Yar?n bugünden ?ok daha ileri olmal?. Mevlana diyor ya ’Dün dünde kald? canca??z?m yeni bir ?eyler yapmak, s?ylemek laz?m.’ … ??te biz bunu ba?armak durumunday?z.”

“Prima edi?ie din Jurnalul lui Lev Tolstoi a ap?rut la Editura Univers, ?n dou? volume (?n anii 1975 ?i 1976 – vol. I: 1847-1895, vol. II: 1896-1910), incluse ?n colec?ia ?Coresponden??, memorii, jurnale“. Traducerea a realizat-o Janina Iano?i; prefa??, tabelul cronologic, notele ?i comentariile – Ion Iano?i. Respectiva edi?ie a reprezentat o selec?ie din textul integral al edi?iei academice ruse?ti Polnoe sobranie socinenii (iubileinoe izdanie), Opere complete (edi?ie jubiliar?). Din volumele 1-90 (Moscova-Leningrad, 1928-1958), am folosit cele treisprezece volume de jurnal, 46-58 (ap?rute ?ntre 1934 ?i 1958). Orientativ, am consultat ?i o edi?ie de Opere ?n dou?zeci de volume (din 1965) – volumele 19 ?i 20. ?n alegerea textelor am urm?rit devenirea ?i dominantele cople?itoarei personalit??i a marelui scriitor, ?in?nd seama ?i de interesele publicului cititor rom?nesc. Edi?ia a II-a i s-a datorat Editurii Elit (tip?rit?, f?r? specificarea datei, ?n 2000). Ea a urmat, cu unele renun??ri ?i c?teva complet?ri, varianta ini?ial?, dar ?i pe baza confrunt?rii textelor cu cele re?inute ?ntr-o selec?ie ruseasc? ulterioar?, ?n dou?zeci ?i dou? de volume, Sobranie socinenii v dvadtati dvux tomah (Moscova, 1985), Opere ?n dou?zeci ?i dou? de volume, volumele 21 ?i 22. Am constatat cu acel prilej coinciden?a ?ntre majoritatea textelor re?inute ini?ial de noi ?i de alc?tuitorul respectivei edi?ii ruse?ti, dar ?i unele deosebiri: sunt acolo prezente fie pasaje ?teoretice“ mai ample, fie altele cu adres? recognoscibil? doar de c?tre cititorii autohtoni familiariza?i cu mediul specific vremii – ?n schimb, sunt omise at?t detalii biografice considerate a fi prea intime (mai ales erotice, ?n genere legate de starea corporal?, de s?n?tate ori boal?), c?t ?i multe accente sociale considerate de editorul rus de atunci ca indezirabile prin ascutisul lor critic (cu deosebire, cele la adresa revolu?iei, marxismului, socialismului). ?n ceea ce ne prive?te, le-am p?strat ?i pe unele, ?i pe celelalte, ?n schimb nu am dorit – cu rare excep?ii – s? ?nc?rcam selec?ia noastr? cu expozeuri lungite, care oricum variaza idei cunoscute. Amintita edi?ie rus? ne-a servit, mai degrab?, pentru suplimentarea acribiei de care am ?ncercat s? d?m dovada ?nc? din anii ?aptezeci ai secolului trecut. Am urmat aceea?i cale ?i la revederea ?i ?mbun?ta?irea textului pentru prezenta edi?ie, a III-a, finalizat?, dup? al?i cinci ani, prin bun?voin?a Editurii Ideea European?.“ (Ion Iano?i)

Su historia es diferente a la de las otras personas exitosas en la historia. Su ética laboral es conocida, pero a la vez diferente. ?Qué hay en él que lo hace un súper triunfador? ?Qué lo hace conducir intensamente hacia sus objetivos? ?Por qué puede convertir una idea en un éxito sorprendente? Léelo, y descúbrelo. La necesidad de comprender a los que triunfan más allá de nuestra propia imaginación es inherente a todos nosotros. El deseo innato es impulsado por nuestra profunda y subyacente necesidad de encontrar mejores formas para lograr nuestros objetivos, comprender nuestros sue?os y elevarnos hasta lograr nuestros desafíos.?Este libro trata sobre los eventos subyacentes de Jeff Bezos y las formas en que influyeron en su vida, además de conocer la forma en que respondió y los usó para su beneficio. El libro no pretende conocer las fibras que componen el contenido de su corazón; ningún hombre puede saberlo. Pero lo que hace es encadenar múltiples eventos y ver las sombras que proyecta.Todo eso es descrito para que usted pueda encontrar los elementos que podrían ser su semilla, logro y grandeza. La historia de Bezos traza el camino desde que fue joven, observa sus acciones y logros, y descifra la existencia de su mayor logro, Amazon, de una manera que refleja su carácter, intelecto y educación.

Deniz fenerinin ki gibidir: Ayd?n?n da ?????. Birisi gemileri, di?eri insanlar? ayd?nlat?r. Onlar?n sayesinde: Gemiler ve toplumlar yollar?n? bulabilirler."Batmaktan" kurtulup ayakta kalabilirler. Yeter ki: I??klar? söndürülmesin. Hiçbir fener, hiçbir ko?ulda; bir geminin tonaj?n? ve band?ras?n? sormaz. Gerçek bir ayd?n da öyle: Ayd?nl???n?n bilgisini sunarken; insanlar?n hiçbirine, ne ?rk?n? ve cinsiyetini ne de inanç tercihini sormaz. Ayd?n dedi?in; ayn? zamanda gerçekçidir. Gördü?ü: Hiçbir kötü rüyay? da hayra yormaz!...Her ikisi de; ?ss?z ve sessiz geceler boyu çal??arak; ayd?nlatmaya çabalar karanl?klar?. Ayd?nlar da fenerler gibidirler: Ortakt?r yaln?zl?klar?!..Özetle:"Ben de;Küçük bir "burunda"Küçük bir deniz feneriyim,Hümanizmin ise; sad?k bir neferiyim.I????m? hep çakar?m, Her durumda.Ya?am benim kutsal?m:Ya?ayan her canl? benim umurumda.Fenerler, kimseleri aramazlar;Arayanlar, mutlaka onlar? bulurlar:Ço?u kez de zor durumda.Ben her daim i?ime bakar,Sürekli ?????m? çakar?m.Hiç y?lmam; bunu hep yapar?m!...FELSEFE ???RLER? tüm bu duygular? ifade etmek için, yeni bir ?iir türü olarak yaz?ld?..

It is not the purpose of this work to write a treatise on instrumentation or to prepare a pedagogical analysis of orchestration only, but rather to trace the evolu-tion of the orchestra and of orchestration in connection with the history of music proper. Special emphasis will be laid upon what may be termed the IMPELLING FORCES to which the development of orchestration is due. This necessitates a considerable repetition of familiar facts that do not lend themselves to further original treatment. The restatement of such facts, however, would seem to form an indispensable background for the main theme, which is thereby exposed with all its attending phases of logical evolution. In addition to extended studies of orchestral scores themselves, the standard works of Berlioz, Geva?rt, Riemann, Parry, and others have, as a matter of course, been referred to. The subject under discussion has already been admirably handled by Lavoix in his voluminous work entitled "Histoire de L'Instrumentation," but it was unquestionably done through French glasses, and the scores of not one German romanticist are submitted to careful analysis beyond those of Weber and Wagner. "Parsifal" had not been produced at the time when Lavoix's book went to press, nor had such representative composers as Brahms, Saint-Sa?ns, Tschaikowsky, Dvorak then won their full meed of recognition. It is obvious, therefore, that the orchestration especially of the nineteenth century offers a fertile field for further profitable research. Again, the present writer is not aware of the existence of any comprehensive work in the English language upon the history of the orchestra and of orchestration. Throughout these pages the achievements of the more prominent composers are set forth in such manner as to indicate not only the distinctive features of their orchestration but of their general creative ability as well. In each case, the general style of composition and its significance as a contribution to musical literature are first enlarged upon. This is followed by an examination of the differentiated treatment of the strings, the wood, the brass, presented in logical sequence. A final analysis is then made of the individual method of orchestration as a whole, together with its relative value in the evolution of orchestration. In the Appendix to this book will be found a few musical illustrations selected from representative orchestral scores. LOUIS ADOLPHE COERNE. Cambridge, Massachusetts, U.S.A.April 30, 1905.

Végh Sándor életútja tbb mint teljes volt. Miután letette a vonót egy végtelenül gazdag hegeds pálya után, ahol univerzális egyéniségét a legnagyobb mértékben és a legsokoldalúbban tudta kifejezni, a Camerata Academica élén tapasztalatai sszegzése mellett olyan megújulásnak voltunk a tanúi, amely párját ritkítja.” - Várjon Dénes. Száz esztendeje született a 20. század egyik legkiemelkedbb, világszerte ismert és elismert magyar eladómvésze, Végh Sándor. A ktet a centenárium alkalmából állít emléket a muzsikusnak, aki egy személyben volt hegedmvész, kvartettprimárius, karmester és pedagógus. Lwenberg Dániel végigkíséri a trténelmi okokból viharos, mvészi szempontból roppant változatos és termékeny életutat. A ktet ismerteti a mvész életrajzát, de a legnagyobb súlyt szakmai tevékenységére és zenei rkségére helyezi.

Talán ismered azt az érzést, amikor van két barátod, akik nem ismerik a másikat, de biztos vagy benne, hogy jól kijnnének egymással, és minden vágyad, hogy végre sszeismerkedjenek - hogy aztán reményeid szerint els látásra megkedveljék egymást. Nos, ez volt az igazi oka annak, hogy megírtam ezt a knyvet. n magam elég szerencsés voltam, hogy gyerekkoromban >>találkozhattam<< ezekkel a zeneszerzkkel - e zseniális, olykor hihetetlenül nehéz természet, máskor nagyon szórakoztató, de mindig csodálatosan elevennek ható emberekkel. s azt akartam, hogy te is megismerd ket, és életre szóló barátságot kss velük. A knyvben megpróbáltam a lehet leghitelesebb lenni. Szerencsére semmi szükség nincs rá, hogy a zeneszerzkkel kapcsolatban a fantáziámra hagyatkozzak - k maguk sokkal meglepbb dolgokat produkáltak, mint bármi, amit ki tudnék találni.” Nagyon rülk, hogy a knyvem magyarul is megjelenik. Magyarország simán pályázhatna manapság a világ legzeneibb országának címére - és maradjon is ez így még jó sokáig! Boldog leszek, ha a knyv révén kicsit tbben kezdenek érdekldni ez iránt a hat nagy zeneszerz iránt, hiszen zsenialitással áldotta meg ket a sors, külnleges életet éltek és elképeszt figurák voltak. rm volt megírni a knyvet - remélem, olvasni is az lesz.” Steven Isserlis

n doar opt ani, Peggy Guggenheim a schimbat faa artei secolului XX; iar viaa sa, cea public i cea privat, a fost la fel de radical precum colecia pe care a deinut o. --The IndependentPatroan a artelor nc din anii 1930, Peggy Guggenheim ne ofer, ntr un autoportret plin de sinceritate, o perspectiv din interior asupra nceputului artei moderne, fcnd mrturisiri revelatoare despre familia sa bogat i excentric, despre relaiile sale personale i oferindu ne portrete adesea surprinztoare ale artitilor nii.Confesiunile unei dependente de art imortalizeaz un capitol nsemnat din istoria artei moderne, precum i personalitatea uneia dintre cele mai fervente susintoare a ei.Ar trebui s ne mulumim, deocamdat, cu ceea ce a produs secolul XX — Picasso, Matisse, Mondrian, Kandinsky, Klee, Léger, Braque, Gris, Ernst, Miró, Brncui, Arp, Giacometti, Lipchitz, Calder, Pevsner, Moore i Pollock. Astzi este vremea colecionrii, nu a creaiei.Haidei cel puin s conservm i s le oferim oamenilor toate marile comori pe care le avem. -- Peggy Guggenheimntlnirea cu frumosul ne modific. Arta, n toate formele ei de exprimare, ne vorbete despre frumuseea acestei lumi, indiferent ct de sublim sau atroce este ea.Prin Colecia StArt pe care o inaugureaz odat cu apariia Confesiunilor lui Peggy Guggenheim, Editura Pandora M i propune s familiarizeze cititorii cu arta modern a secolului XX i cu fabuloasa lume din spatele cortinelor care ascund de multe ori poveti extraordinare i viziuni inedite. Colecia StArt este un loc de ntlnire ntre cei care au curiozitatea de a citi viaa prin alt fel de lentile dect cele obinuite i cei mai importani actori ai scenei de art, fie c este vorba despre artiti, curatori, galeriti, colecionari, critici sau istorici.

Lectura este una dintre activit??ile umane cel mai frecvent investigate ?n diversele episteme care au ordonat g?ndirea uman? a ultimului secol. Ea a fost analizat? at?t ca proces diacronic, c?t ?i ca activitate sincronic? ?n paradigmele ?tiin?elor limbajului ?i ?n cele ale hermeneuticii ?i ofer? un c?mp conceptual foarte amplu, astfel ?nc?t orice nou demers care ?i?ar propune s??l acopere ?n integritate trebuie s? acceseze domenii variate, modalit??i distincte de conceptualizare.?

Un b?ie?el singuratic ?i f?r? prieteni Un b?rbat secretos care a petrecut ani de zile ?ncerc?nd s? transforme metalele ?n aur Unul dintre cele mai mari genii ale tuturor timpurilor Toate cele de mai sus! ? Afl? mai multe despre adev?ratul Isaac Newton ?n aceast? biografie amuzant? ?i minunat ilustrat?!

Cucamonga este o carte de avangard?, experimental?, care cuprinde texte din zonele poeziei, prozei ?i filozofiei. Cele cinci capitole ale c?r?ii s?nt urm?toarele:1) Best Sailor. Este un poem ?n proz?, polemic ?i critic la adresa societ??ii de consum ?i a pie?ei de carte dominate de bestselleruri. Arm?tura fiec?ruia dintre cele ?apte capitole ale acestui poem este alc?tuit? din scurte descrieri ale c?r?ilor prezente ?n topurile de v?nz?ri din Statele Unite ale Americii, topuri publicate ?n revista The New York Times Book Review (nr. 11 din 24 martie 2008). Unul dintre personajele cele mai sonore care apar ?n acest text este Barack Obama.Best Sailor este probabil singurul poem din lume cu bibliografie (lista cuprinde ?n jur de 100 de c?r?i).2) 19 pove?ti despre orice. Este un capitol care cuprinde 19 poeme scrise ?n registre diferite, fiecare fiind despre ceva anume: Despre visele unora pl?tite de al?ii; Despre importan?a ficu?ilor ?n via?a c?l?torilor; Despre pas?rea care ??i ia zborul din om; Despre pescuitul alternativ; Despre cum se pleac? ?n luna de miere; Despre cum ajunge privirea s? vad?; Despre orbirea vorbirii; Despre pompierul care ??i incendia ?ig?rile; Despre rolul menghinei ?n deprinderea tehnicii zborului; Despre legile rescrise ale ospitalit??ii termodinamice; Despre c?l?toria p?m?ntului ?n jurul omului; Despre mor?i numai de bine; Despre teorema pesc?ru?ului cu cap de lup; Despre fatalitatea de a urm?ri ?tirile la televizor; Despre anatomia valurilor; Despre garderoba incandescent? a lui Dumnezeu; Despre con?inutul de metal al picioarelor; Despre lumina care ne calc? pe urme; Despre categoriile aristotelice ale liniei orizontului. Ultimele cinci poeme-pove?ti au la baz? c?te o ipotez? ?tiin?ific? ?i s?nt scrise ?ntr-o manier? inovatoare.3) Iubita mea vitreg? ?i 4) Unul dintre domni?oara W ?i doamna Kuttare s?nt dou? poeme ?n proz?, cu personaje ?i ?nt?mpl?ri stranii. (Aceste poeme s?nt relu?ri din c?r?i mai vechi, ap?rute ?n urm? cu 8-9 ani.)5) Demonadologia este o lucrare de filozofie, o scurt? introducere ?n metafizica r?ului, alc?tuit? din 90 de paragrafe, care parodiaz? Monadologia, celebrul tratat de metafizic? al lui G. W. Leibniz. Monadei leibniziene i-a fost aici substituit? demonada, ?n locul lui Dumnezeu apare Demonezeu, iar cea mai bun? dintre lumile posibile a fost ?nlocuit? de cea mai rea dintre lumile posibile. De?i trateaz? despre principiile care stau la baza r?ului din lume, Demonadologia se ?ncheie ?ntr-o not? optimist?, cu happy-end.

M? numesc Valeriu Mircea Popa. M-am n?scut ?n 4 octombrie 1947. Eu ?i fratele meu Sorin (un matematician de elit?) suntem a patra genera?ie de intelectuali din familie. O familie de prin Ardeal.?n via?a de acum am fost (?i poate ?nc? mai sunt) golan, student, muzician (chitar? clasic? ?i instrumentul indian numit sitar), textier, fum?tor, afemeiat, b?utor de vodc?, culturist, defectolog, logoped ?i psihoterapeut ?n ?coli speciale, practicant de karate, contrabandist, marochiner, poet, ?ngrijitor de b?tr?ni ?ntr-un Altenheim din Germania, tat?, cre?tin gnostic, lector universitar, doctor ?n psihologia artei, t?mplar, designer de bijuterii, gravor, bijutier.De o vreme ?ncoace am impresia c? sunt un nimeni.Nu vreau s? ?tiu ce am fost ?n vie?ile anterioare.