Editorul, criticul ?i istoricul literar clujean Irina Petra? propune lectorilor un studiu despre locurile favorite din literatura rom?n? ?i cea universal?, paginile de teorie literar? oferind nu pu?ine repere asupra predilec?iilor clasicilor autohtoni de la Eminescu ?i Creang? p?n? la Norman Manea ?i Marta Petreu. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

Lidia Lazu semneaz? o poezie delicat-confesiv?, parcelat? pe momente distincte, cu o structur? de jurnal. De?i termenul structur? e oarecum inadecvat acestei materii de fr?gezimi ce se transcriu ca atare, f?r? grija unei osaturi, a unui tipar ce i-ar st?njeni fluiditatea, evanescent?. Fiin?a respir? neconstr?ns? de nimic, supus? doar clipei, ?nc?nta?iei tranzitoriului. A?tept?rile sale sunt naiv-fabuloase, ?n continuitatea unei copil?rii care nu s-a epuizat, care-?i tr?ie?te intens uimirile, dezvolt?ndu-le fin imaginativ... O atare autoscopie fantezista este rodul unei virtuozit??i a simplit??ii. Coeziunea textului se produce ?n jurul acestei neputin?e de a accepta ordinea pragmatic?, meschin?ria, ?n numele unei candori funciare. La polul opus criticismului luciferic, poeta se d?ruie lumii nu doar prin contempla?ie, ci ?i printr-un soi de automatism existen?ial, l?s?ndu-se ?n voia lui, sublim lipsit? de voin??. Ceea ce e o moral? a extazului. (Gheorghe Grigurcu)

Mai ales inteligena speculativ i iueala fixrii prioritilor n cmpul de idei au facut din Rzvan Voncu un critic de ntmpinare imposibil de ignorat n peisajul literar romnesc.“ (Eugen Negrici)O panoram literar a ultimului deceniu. Istorie literar, evenimente editoriale. Cri de excepie i autori de excepie. Istoria ultimului deceniu de literatur romn semnat de Rzvan Voncu ofer un peisaj exact, descris n cunotin de cauz.

George Gissing est un auteur anglais estimé, dont les livres ont cependant été peu traduits et, souvent, relativement peu vendus, y compris dans sa contrée d'origine. Son ?uvre, comme sa biographie, est restée marginale, comme la plupart des écrivains, dont il a régulièrement décrit l'existence dans ses romans. Pourtant, il entretenait et dans une certaine mesure, en tant que sujet d'études, de recherche, entretient toujours des liens privilégiés avec la France, où il a passé les dernières années de sa vie. Revitrans fait revivre par la traduction en langue fran?aise des auteurs oubliés ou en marge, dont l'oeuvre ne trouve pas sa place dans l'édition classique. Cette brève nouvelle de Gissing, qu'on peut interpréter comme une forme de danse macabre, est sa première expérience, dont les suites dépendront des capacités du traducteur et des éventuelles réactions des lecteurs.

Coresponden?? primit? de Geo Bogza de la Stephan Roll, Sa?a Pan?, Mary-Ange Pan?, Victor Brauner, Ilarie Voronca, Colomba Voronca, grupul ?Alge“ ??n Epistolarul avangardist, care con?ine coresponden?a pe care Geo Bogza a primit-o de la reprezentan?ii grupului Alge, este ?i o poveste con?inut? aici, ?n aceste scrisori, o poveste de via??, de supravie?uire, de construire, de fapt, a unei poetici de grup ?i a unei ac?iuni culturale rom?ne.“ – Carmen Mu?at ?Pe mine cel mai mult m-a emo?ionat Epistolarul. Au fost ni?te lucruri de care nu ?tiam ?i pe care le-am citit cu foarte mult? emo?ie, ceea ce m-a f?cut s? mai r?scolesc ?i s? m? uit cu mai mult? aten?ie. Erau scrisori de la mama, am ?nceput s? m? uit ?i ?n jurnalul ei ?i am descoperit o serie de lucruri extraordinare. O s? continui s? cercetez.“ – Vladimir Pan?

C?t?lin Ghi?? este unul dintre cei mai serio?i, mai informa?i ?i mai inspira?i cercet?tori care se afirm? ?n comparatistica literar? ?i cultural? de la noi. Neotematismul s?u este unul atent la diferen?e – ?i ?n primul r?nd la diferen?a estetic? –, reticent fa?? de exploatarea ideologizant? a literaturii. Cartea de fa?? ??i acoper? tema cu mare grij?, cu acribie filologic? ?i teoretic?, dar o ?i dep??e?te uneori prin implica?ii nea?teptate ?i prin considera?ii de ansamblu. ?mi place ?n mod deosebit luciditatea autocritic? a autorului, ?n care v?d reflexul moral al modestiei ?i, ?n acela?i timp, orgoliul justificat al competen?ei profesionale“. – Mircea Martin

John Donne Complete Works World's Best Collection This is the world’s best John Donne collection, including the most complete set of Donne’s works available plus many free bonus materials. John Donne John Donne was an English poet, satirist, lawyer and a cleric in the Church of England. He is considered the pre-eminent representative of the metaphysical poets, his works noted for their strong, sensual style. Vibrancy of language and inventiveness of metaphor, and include sonnets, love poetry, religious poems, Latin translations, epigrams, elegies, songs, satires and sermons The ‘Must-Have’ Complete Collection In this irresistible collection you get Donne’s work, with more than 400 works - All his poems, All his poetry, All his Letters, All his Sermons, All his Devotions, All his Satires and Elegies, with notes and annotation, plus several full length biographies so you can experience the life of the man behind the words. With extra Bonus Material. Works Included: Holy Sonnets -?Full set of Donne’s sonnets, including among others: Holy Sonnet I: Thou Hast Made Me Holy Sonnet Iv: Oh my black soul! Holy Sonnet V: I Am A Little World Made Cunningly Elegies -?Full set of Donne’s elegies, including among others: Elegy Xii - Come Fates ; I fear you not ! All whom I owe Elegy Xvi. The Expostulation Elegy Xx (Alternate) Love’s War An Anatomy Of The World -?Including: The First Anniversary The Second Anniversary Satires -?Full Set of Donne’s satires Epicedes And Obsequies Upon The Death Of Sundry Personages Juvenilia: Or Certain Paradoxes And Problems Letters To Several Personages -?Known as other poems, these are letter Donne wrote to historical figures of the time.? Other Poetical Works -?Full set of Donne’s Poems in alphabetical order, including among many others: Death Be Not Proud The Canonization Devotions Upon Emergent Occasions -?Full set of Donne’s Devotions, Meditations and Expostulations Notes To Poems Sermons Of John Donne - Comlpete set of Donne’s 148 Sermons, including Donne’s famous final sermon: Death’s Duel Your Free Special BonusesBiographies Historical and Literary Context Notes on Metaphysical Poetry -?written specially for this collection Life Of John Donne By Izaak Walton Life Of John Donne By Augustus Jessopp Life Of Dr. Donne By Henry Alford Three biographies from different perspectives, the first being the famous Walton bio, Walton being closely connected with Donne and being one of those Donne wrote to often. Letters Of John Donne And Notes -?Rare additional letters Donne wrote. Doubtful Poems And Notes -?A set of poems attributed to Donne, but not always collected or known with certainty to have come from him, including: On a Flea on his Mistress’s Bosom Dr. Donne’s Farewell to the World Get This Collection Right Now This is the best John Donne collection you can get, so get it now and start enjoying and being inspired by his world like never before!

Prin u?ile l?sate vrai?teDe cei ce nu se mai ?ntorcPrin pere?ii pe care i?i zg?riar?ViseleD? buzna glasul mul?imiiCare se zbateDeja prins? ?ntre fireleIscusitei urzeli a paianjenilorPoliticiThrough the wide-open doorsBy those who never returnThrough the walls on which they’d scratchedTheir dreamsThe voice barges through from a crowdWhich is strugglingAlreadz trappedIn the skillfullz/woven webOf the spiders of politics

Un fast spectacol despre feminitate, moarte ?i alte teme eterne, ne ofer? de ast? dat? redutabilul eseist, istoric ?i critic literar Irina Petra?, despre care Marin Mincu scria c? este ?cel mai “b?rbat“ critic al nostru“. ?Demersul constituie o modalitate de a-?i apropia moartea, propria moarte, de a o studia sub lupa m?ritoare, de a o ?ine deliberat, zi de zi, ceas de ceas, al?turi, ?n imediata proximitate, pentru a te impulsiona s? fii c?t mai mult, c?t mai decis ?n spirit, pentru a te determina s? te investe?ti ?n toate cu ?ntreaga-?i fiin??, una dintre limitele c?reia e moartea-cea-cotidian?, pentru a te remodela, sim?ind atingerea botului mor?ii, pentru a recurge la travaliul dep??irii de sine prin crea?ie. A nu te obi?nui cu vecin?tatea mor?ii, obi?nuindu-te ?n acela?i timp, a realiza eficienta ei, adun?ndu-te, sporindu-?i eficien?a, a fi, ?n pofida con?tiin?ei tragice a finitudinii umane – iat? o piatr? de ?ncercare, iat? un examen major, la care au c?zut nu pu?ini. Cei ce-au rezistat constituie pentru Irina Petra? un fast obiect de studiu, care, fiind cercetat cu acribia unui colec?ionar, nelipsit de o redutabil? experien?? ?n domeniu, alc?tuiesc o galerie acoperit? cu oglinzi, ?n care, v?z?nd reflectat propriul univers, propriile spaime, frici, angoase, nelini?ti, autorul se supune, el ?nsu?i, din spirit de fair play, dar ?i dintr-un subtil, rafinat amestec de sado-masochism intelectual, unui examen: ?i va rezista co?ul pieptului? va ?ti sa r?spund?? dar s? reziste? Ei, mon?trii sacri… au rezistat, descriind modul ?n care se men?in pe muchia abisului, ?n care ?i-au v?zut propriul chip, contemplat de cineva…“ (Aura Christi)

gata! Mito? Micleu?anu (n. 1972), pictor, scriitor, muzician. Cofondator al proiectului ?Planeta Moldova“.

Edi?ia de fa?? o reproduce ?ntocmai pe cea din 1966 care a v?zut lumina tiparului la Editura pentru literatura ?i este menit? s? repun? – laolalt? cu alte titluri editate de noi – ?n circula?ie numele ?i opera unui mare profesor de filosofie ?i a unui important om de cultur? din perioada interbelice. Edi?ia este structurat? pe c?teva capitole, cum ar fi bun?oar? ?Amintiri din copil?rie ?i tinere?e“, ?Amintiri culturale, didactice ?i politice“, cuprinz?nd, ?ntre altele, ?i coresponden?a cu Titu Maiorescu, conferin?e ?i cursuri ?inute la Viena, Paris, Geneva, Praga, Oslo ?i Bruxelles. ?Petrovici a avut o via?? fracturat?. ?ntr-o vreme, a urcat n? pe Everestul performan?ei ?i al recunoa?terii publice, de unde, atunci c?nd istoria s-a virusat de o ideologie apocaliptic?, s-a pr?bu?it direct ?n groapa Marianelor, b?ntuit? de tot felul de silnicii ?i nes?buin?e. Mult? vreme s-a am?git cu in?elesul m?ng?ietor al filosofiei, a?a cum i-l h?r?zise cei vechi, dar s-a ?i ?nfiorat de mizeriile ei, atunci c?nd a v?zut-o dec?zut? ?n condi?ia de surogat ideologic. Oare trebuia, dup? ce a privit lumea prin sp?rtura pe?terii lui Platon, s-o p?ndeasc? ?i din spatele gra?iilor ?i ale z?voarelor trase? Vremurile noi, rascolnice, l-au g?sit total nepreg?tit. Glasul s?u, obi?nuit s? peroreze ?n aule universitare, ?n Camera, ?n Academie, ?n cadrul unor fastuoase reuniuni interna?ionale a fost, pentru multe decenii, obligat la t?cere.“ (Ionel Necula)

ncercarea de a ptrunde n magmele clocotirilor artistice este o ispitire mai veche a mea. Adncimile au n ele murmur de siren. Sigur a fost semea ncercarea mea i, probabil, neinspirat. Germinarea crii de fa mi pare acum un experiment al bucuriei. Doi preoi i doi slujitori ai literei, totodat doi duhovnici fiecare cu ucenicul su, au vrut s cltoreasc pentru o clip n inefabilul chenozelor, al deertrilor de sine. Nu tiu dac are armonie, mi este greu acum s precizez. Atunci prea c rezonm. Depun doar mrturie i gnd mulumitor c a fost o sear unic. (Preot Niculae Constantin)

A book of love poems.? I Have Loved You Through the yearsI have loved youSince the painting of the skyEmerald, redStratus cloudsThe horse's maneCreated for you on that beautiful day Let the scroll of the heavens unwrapShowing an approbation for you and I;Let not the rays of the sun obstruct our viewWhen it is displayed Then, I will know the time has comeFor us to marry

Nu cred c trebuie s interpretm altfel referirile lui Clinescu la vechimea poporului romn dect ca o proiecie mitic a unor date istorice i, mai ales, a unor intuiii i ambiii personale. Dar chiar i aa, aceste idei meritau s fie formulate i ncarnate n imagini, aceste pagini meritau s fie scrise, fie i numai pentru clipele de reverie istoric i de mobilizare afectiv pe care ni le produc, pentru ficiunile verosimile pe care ni le propun cu atta trie i n care suntem liberi s credem cu propria noastr trie ca ntr-un alt posibil destin.“ – Mircea Martin

uneori moartea vinedac? lumea arde multe lum?n?ri,dar muribunda astanu pricepe,nu vrea ca inima s?-i crape ?nc? ?ise tot pune pe partea st?ng?ca s-o lini?teasc?,?i url? c?t poate:?sunt vie! de ce pleca?i?“

Ar fi prea simplu s? dai fr?u liberlacrimilor pe coala alba, virginal? –ci tu te ?nc?p???nezi s? la?i un semn deslu?itdespre aleanul din sufletu-?i oprimat – ?ncercis? ?ntinzi pe h?rtie materia stelar? a unei pic?turialbastre; o ?mpingi ?ncolo ?i ?ncoace, caligrafiezi litere,le ?ns?ilezi ?n cuvinte ne?nc?p?toare – ?i e de parc??n interiorul pic?turii de cerneal?s-ar afla un ce viu ?i neostoit, care se zbates? r?zbeasc? ?ntr-o parte sau alta, afar? dincaptivitatea pungii elastice – un spirit vital, care?mpunge orbe?te, nereu?ind s? evadeze, blestemats? se chinuiasc? acolo,ve?nic...

Discursul acesta ?ndr?gostit este structurat din termeni care apar?in filosofiei sau esteticii, fiind grefat pe structura de discurs a celui mai prestigios mit al poeziei: mitul lui Orfeu ?i Euridice. Acest mit reprezint? cadrul unei fenomenologii a c?ut?rii ?i cunoa?terii Fiin?ei, care arunc? o lumin? ?n ad?ncul fenomenologiei Operei. Autorul porne?te de la premiza c? sensul unei opere nu poate fi c?utat ?i cunoscut dec?t ?n orizontul Fiin?ei. Poezia liric? la care se restr?nge demersul teoretic ?i critic al lucr?rii poate vorbi nu numai despre prezen??, ci ?i despre absen?a Fiin?ei, altfel spus, at?t despre ce este, c?t ?i despre ce nu este Fiin?a. Orice fenomenologie devine, ?n cele din urm?, ontologie. Periplurile hermeneutice sunt f?cute prin opera unor poe?i ca, bun?oar?, Eminescu, Barbu, Arghezi, Nichita.

Chipul cotropit pe partea dreapt de urmrile unei intervenii chirurgicale pstreaz, n mare, farmecul i drzenia. Prul strns n cretet i barba abundent te-ar trimite cu gndul la marii pontifi hiperboreeni sau la preoii taoiti, dac vioiciunea i gesticulaia nu te-ar opri la timp. tie multe, dar mrturisete puine. Viaa l-a fcut prudent. Cine i va dezvlui spiritul profund Poetul i savantul nu au fcut niciodat concesii. Nici omul nu are pe contiin fapte grandilocvent-regretabile, dei a stat sub vremi, iar ideologia marxist i-a fcut pe muli s-i ascund spiritul critic.“ – Gheorghe Postelnicu

Schlesak l combin pe Bakunin cu Marx i era sedus de modelul politic iugoslav. “Teoria tnrului Marx (preluat de la Hegel): realizarea i autorealizarea.“ Dictatura i aprea nc umana, aproape de o forma de realitate i de trirea autentic. Libertatea occidental ar fi creat doar un context amorf. n acest inacceptabil context, nu caut o ieire practic, optnd pentru una teoretic, teoria fiind suficient siei i dizlocnd tot restul. “Nu de soluii, ci de utopii, de ieiri, de asta avem nevoie.“ (dec. 1971) epeneag nu gndea diferit. i el definea contextul social i politic n termeni identici. Accepta i modelul iugoslav. i gsea calitatea de a fi joncional. “Iugoslavia poate juca rolul de punct de contact.“ Nu degeaba se spune: Historia magistr vitae! Istoria (realitatea, contextul) dicteaz modurile de a gndi, prea puin retrospectiv, vag proiectiv, ntr-un prezent tranzitoriu, amorf i (n)formal. La 12 august 1973, urma modelul ceh, “opoziie pe fa“ i-i schia corespondentului su un plan de colaborare.“Un eseu incitant despre unul dintre cei mai importani scriitori romni de expresie germana, stabilii n Italia.

Cum dispare, cu de la sine putere, realismul socialist, transform?ndu-se – ?n textele publicate dup? ‘90 – ?ntr-un ?realism atroce“, ce oglinde?te p?r?ile ?ntunecate ?i incendiare ale existen?ei? Minimonografia Nicoletei S?lcudeanu, critic, profesor ?i istoric literar, r?spunde sugestiv ?i pertinent la aceast? ?ntrebare, cartea ei constituind-o un manual indirect de istorie a literaturii postdecembriste. Cartea se adreseaz? elevilor, studen?ilor, precum ?i publicului larg de cititori.

ncepnd cu Grdina magistrului Thomas (1995), care reprezint debutul su editorial, tefan Borbély se recomand ca un critic eliberat de marotele locale, dezinhibat de complexe endemice i dotat cu o deschidere hermeneutic n care referinele creative principale par a fi acelea germane (Nietzsche, Freud, Jung, Kafka, Hermann Hesse i Thomas Mann). Autorul tezei de doctorat De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul (publicat sub form de carte n 2001) reuete s depeasc handicapul speculativ att de flagrant pentru critica noastr postbelic, rmas la stadiul unui orizont de ateptare provincialist, n imposibilitate de a lua contact cu ideile critice din alte pri i a se sincroniza normal cu demersul interdisciplinaritii. Alonja deschiderii comparatiste, ca i apetitul tririi nietzscheene a ideilor fac din tefan Borbély o personalitate critic n expansiune. El este un hermeneut de descenden eliadist care cerceteaz topologia auroral a umanitii, subsumnd-o categoriei eroicului, n perimetrul creia se pot decela fundamentele culturii i civilizaiei mediteraneene. Prin opera de cercettor i culturolog avizat, tefan Borbély este un exemplu important de integrare a criticii noastre postdecembriste n sfera hermeneuticii europene.“ – Marin Mincu