?n timp ce mul?i studen?i americani din anii 1960 participau la mar?uri ?mpotriva r?zboiului, luau droguri halucinogene ?i erau adep?ii amorului liber, Hannah Latham, fiica unui faimos profesor universitar ultraradical ?i al unei pictori?e foarte cultivate, nu vrea dec?t s? se c?s?toreasc? cu iubitul ei, viitor doctor, ?i s? tr?iasc? ?n provincie o via?? conven?ional?. T?n?rul cuplu ?i b?ie?elul lor nou-n?scut se stabilesc ?ntr-un or??el din statul Maine, ?ns? Hannah ajunge s? se simt? cur?nd izolat? ?i plictisit? de visul ei de fat? cuminte. ?ntr-o bun? zi, ?n lipsa so?ului, un t?n?r – veche cuno?tin?? de pe vremea studen?iei – apare ?n ora?, schimb?ndu-i lui Hannah via?a pentru totdeauna... O carte pe care n-o po?i l?sa din m?n?, cu un suspans bine dozat, scris? cu m?iestria unui autor de romane poli?iste. De acela?i autor, la Editura Trei au ap?rut romanele Nu pleca..., O rela?ie special?, Jocurile destinului ?i Tenta?ia. O femeie se treze?te prizoniera unei vie?i prea conven?ionale ?i a micului ei act de rebeliune, ale c?rui consecin?e o h?ituiesc peste zeci de ani. Farmecul discret al vie?ii conjugale este un roman despre limita dintre via?a privat? ?i via?a public?, despre imensa pr?pastie dintre p?rin?i ?i copii ?i despre felul ?n care nu po?i sc?pa niciodat? cu adev?rat de trecutul t?u. De asemenea, constituie ?i o analiz? a moravurilor societ??ii contemporane, ?n care mass-media poate distruge vie?i ?n c?teva ore. “Kennedy este ne?ntrecut ?n a crea personaje feminine pline de rafinament, dar b?ntuite de fr?m?nt?ri. Stilul s?u emo?ioneaz? ?i captiveaz? deopotriv?.“ Daily Mirror

Va putea frumuse?ea s? salveze lumea? este ?ntrebarea ?n jurul c?reia Monique Proulx construie?te pove?tile personajelor sale. ?inutul s?lbatic al Canadei nu va fi doar fundalul ?n care se mi?c? protagoni?tii, ci le va fi refugiul ?i martorul confrunt?rilor furtunoase. Lila Szach este ecoul unui timp trecut ?i simbolul posesiunii. Simon este ?ntruchiparea entuziasmului incurabil, iar Claire p?streaz? echilibrul fragil ?ntre idealism ?i scepticism. Cu aceea?i precizie, Monique Proulx surprinde statornicia naturii ?i instabilitatea emo?iilor umane, trec?nd cu u?urin?? de la triste?e la umor. Champagne ?n titlul s?u original, duc?nd cu g?ndul la vechea form? a fran?uzescului ?campagne“, romanul este un tribut adus naturii, dar ?i un tablou ?n mi?care al rela?iilor dintre oameni.

Nominalizat la Carnegie Award 2009, c??tig?tor al Guardian Children’s Fiction Prize 2008, James Tiptree Junior Award ?i Booktrust Teenage Prize 2008. Todd Hewitt e ultimul b?iat din Prentisstown, un ora? mai pu?in obi?nuit. Oamenii pot auzi ce g?ndesc ceilal?i. Tot timpul. Via?a lor se desf??oar? ?ntr-un cople?itor ?i ne?ncetat Vacarm; nu exist? intimitate, nici secrete. Chiar cu o lun? ?nainte de a ?mplini 13 ani, dat? la care ar urma s? devin? b?rbat, Todd descoper? ?nt?mpl?tor un loc lini?tit. F?r? Vacarm. ?ns? un asemenea loc nu poate exista! ?nseamn? c? locuitorii din Prentisstown l-au min?it. ?i acum va trebui s? fug? ca s? se salveze de la moarte... Dar unde s? fugi dac? cei care te urm?resc pot auzi TOT ce g?nde?ti? Un roman ?n tradi?ia Aventurilor lui Huckleberry Finn ?i a capodoperei De veghe ?n lanul de secar?, despre un adolescent care fuge, ?mpreun? cu c?inele s?u vorbitor, Manchee, spre o lume normal?. Chiar dac? asta ?nseamn? s? mearg? p?n? la cap?tul lumii... ?i mai departe. Ness e un scriitor foarte ?nzestrat, de o imprevizibilitate care-?i d? fiori. – The Times Sf?r?itul plin de suspans are efectul unui glon? tras direct ?n stomac. – Booklist Un roman care curge ?ntr-un ritm furios, ?nsp?im?nt?tor, captivant ?i, uneori, sf??ietor. Este o carte care-?i b?ntuie imagina?ia. –Sunday Telegraph ?Nu exist? nimic pe lumea asta ?n afar? de Vacarm, nimic altceva dec?t g?ndurile permanente ale oamenilor ?i toate lucrurile venind la tine ?i la tine ?i la tine, din clipa ?n care spac?ii au dat drumul virusului Vacarmului ?n timpul r?zboiului, un virus care-a ucis jum?tate din b?rba?i ?i toate femeile, inclusiv pe mama mea, un virus care i-a ?nnebunit pe restul b?rba?ilor ?i care a ?nsemnat sf?r?itul pentru tot neamul spac?ilor ?n momentul c?nd oamenii, ?n nebunia lor, au ridicat armele.“

Romanul Condamnat s? ucid? este o ?ncercare de a reda realit??ile ?epocii de aur“, dar ?i cele din perioada impunerii de c?tre ru?i a comunismului ?n Rom?nia. Personajul central, arhitectul Tudor Gur?u, s?tul de lipsa de perspectiv? a meseriei sale, ca proiectant de garduri de prefabricate, cote?e de porci ?i blocuri de garsoniere pentru nefamili?ti, realizeaz? c? locul s?u nu este ?ntr-un institut de proiect?ri f?r? perspective. Se ?ntreab? dac? nu a venit momentul s? fug? peste grani??, sper?nd c? ?n Apus ??i poate valorifica aptitudinile... Trebuie s? dispar? pentru a nu pl?ti cu via?a o crim? pe care n-a ?nf?ptuit-o. Fur? ma?ina celor veni?i la locuin?a lui s?-l aresteze ?i str?bate cu ea jum?tate de ?ar?, apoi cealalt? jum?tate cu bicicleta. Trece, ?n cele din urm?, Dun?rea ?n Iugoslavia.

Proza scurt? scris? de t?n?rul scriitor, originar din Timi?oara, se distinge printr-un stil ?ngrijit, expresiv, ?n mod cert, situat ?n siajul lui Matei Caragiale. O carte incitant? despre lumea pestri?? ?i sugestiv? a tranzi?iei autohtone. Cartea este destinat? publicului larg ?i va constitui un succes de libr?rie.

Cavalerii Pardaillan - Vol. 7. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. Numit ambasador extraordinar al Fran?ei în Spania, Pardaillan se treze?te implicat în intrigi ?i lupte în care se joac? soarta celor dou? regate. De aceast? dat?, cavalerul îi ia sub protec?ia sa pe frumoasa ?iganc? Giralda ?i pe logodnicul ei, don César, nimeni altul decât nepotul secret ?i persecutat al regelui spaniol. Astfel ajunge s? îi înfrunte din nou pe puternicii s?i du?mani: Fausta, Filip al II-lea ?i Marele Inchizitor Espinosa. Sprijinit de Chico, un pitic cu inim? mare, ?i de iubita acestuia, micu?a hangi?? Juana, Pardaillan va dejuca îns? toate comploturile, salvând pentru a doua oar? coroana regelui Henric al IV-lea.

Cavalerii Pardaillan - Vol. 8. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. Cavalerul Pardaillan întâlne?te un tân?r punga? care îi treze?te simpatia, Jehan cel Brav, de fapt, nimeni altul decât fiul lui ?i al Faustei. Jehan se îndr?goste?te de Bertille de Saugis, fiica natural? a lui Henric al IV-lea, ?i pentru a-?i ap?ra iubita ?i pe tat?l ei, intr? în conflict cu to?i cei care îi doresc moartea regelui. Cavalerul Pardaillan lupt? de partea fiului s?u, atât pentru a-l observa, cât ?i pentru a-l proteja pe rege. Îns? Fausta a ascuns cândva, în Montmartre, o comoar? fabuloas? la care râvne?te toat? lumea – iezui?ii, familia Concini, chiar ?i ministrul regelui, Sully. Bertille este singura care cunoa?te secretul acestei ascunz?tori...

Marina ?vetaieva se distinge printr-o scriitur? accentuat personal?, nu numai ?n poezie, dar ?i ?n proz?. Este vorba de stilistica ei nervoas?, abrupta, sincopata, chiar ?i ortografic inconfundabil?, cu multiple linii de pauz? ori intercal?ri neuzuale de paranteze, exclama?ii ?i altele. Care s? fie, deci, cuv?ntul nimerit pentru a surprinde particularitatea acestei crea?ii? I-am spus: stare patetic?. ?i pot spune: stare febril?. I-am spus: radicalitate. ?i pot spune: frenezie. ?i via?a, ?i opera ?vetaievei febriciteaz?. Ele repudiaz?, f?r? ?ncetare, situa?iile medii, mediocre, cotidiene, cumin?i. ...Dac? excesul poate periclita via??, excesivul poate salva arta. Excesivul e aici o supralicitare a d?ruirii, o hipertrofie a ata?amentului. ?vetaieva smulge arta din str?mtor?rile ei, ale ?vetaievei ?i ale artei. E ca o hiperbola a omului, ca o dovada a demnit??ii rec??tigate: prin arta subumanul trece ?n sublim. Crez?nd ?n art?, ?vetaieva crede ?n umanitate, ?n ?ansa nemuririi ei palpabile. Dar transgresarea mor?ii ea o stoarce din vecin?tatea mor?ii; dintr-o via?? ne?ncetat periclitat? de absolutismele ei. Via?a nu e tr?it? pe m?sura artei, s-o oblig?m la nem?surare! – ar putea fi deviza ei, ultimul ei mesaj.

„Mai devreme decât niciodat?“, cum scriam într-un vers de tinere?e, ajunge la tipar materia înjum?t??it?, v?muit? a jurnalului meu de scriitor din perioada 1979-1989; cel din anii anteriori s-a pierdut, nu mai are rost s? explic în ce fel. Iar materia jurnalelor mele din perioada de dup? 1989, structurat? în dou? volume: Lamenta?iile uitucului ?i Gândirea înceat?, î?i a?teapt? editorul. ?i, implicit, cititorii…

n 1950 Boris Vian public, sub pseudonimul Vernon Sullivan, Femeile nu-i dau seama, un roman-pasti al prozei i stilului de via american ale mijlocului secolului XX. ntr-un discurs n care se vede clar intenia parodic, Vian povestete aventura ntins pe cteva zilei a tnrului de bani gata Francis Deacon, din care nu lipsesc drogurile, femeile, promiscuitatea fr limite, interveniile FBI, urmririle pe ap i pe uscat, travestiul i toate beneficiile materiale pe care America aflat n plin dezvoltare le poate oferi unui tnr dispus s nu fac nicio economie cnd vine vorba de distracie i senzaii tari.

Un nou thriller din seria Helen Grace Cadavrul unui b?rbat este g?sit ?ntr-o cas? goal?. Inima i-a fost scoas? din piept ?i trimis? so?iei ?i copiilor lui. E prima victim?, iar inspectoarea Helen Grace ?tie c? nu va fi ultima. Dar de ce s-ar afla un b?rbat cu o via?? ?mplinit? departe de cas? ?n toiul nop?ii? Presa ?l nume?te Jack Spintec?torul ?n sens invers: un criminal ?n serie, v?n?nd b?rba?i ?nsura?i care duc vie?i duble. Helen simte furia din spatele crimelor. Dar ceea ce nu poate ea s? prevad? este c?t de schimb?tor e criminalul - sau ce o a?teapt? la cap?tul cursei... ?Alert, tensionat, cu adev?rat impresionant!“ – Sun ?Arlidge creeaz? o poveste ce te captiveaz? ?i te ?nsp?im?nt? ?n acela?i timp.“ – Daily Mail ?Un thriller macabru pe care nu-l po?i l?sa din m?n?!“ – Woman and Home ?Deodat? capul i s-a dus pe spate. L-a s?getat o durere insuportabil? – era tras de p?r foarte str?ns, tras ?napoi cu for?a, tot ?napoi. Deja nu mai putea s? respire – o c?rp? ?i astupa gura ?i nasul. O duhoare ?n?ep?toare i-a inundat n?rile, iar reflexele i s-au declan?at prea t?rziu. Se lupta s? tr?iasc?, dar ??i pierdea deja cuno?tin?a. Apoi s-a f?cut ?ntuneric.“

Noi venim pe lumea aceasta cu un suflet sincer ?i cu ochii larg deschi?i. Primim cu ?nc?ntare fiecare raz? de soare, observ?m curcubeul ?n fiecare pic?tura de ploaie ?i respir?m cu tot pieptul, pun?ndu?ne ?n fa?a v?ntului. Dar trec anii ?i ceva se ?nt?mpl?: noi brusc observ?m c? ne?am dezobi?nuit s? r?dem, entuziasmul a fost ?nlocuit cu morm?itul, iar a?teptarea bucuriei, cu am?r?ciunea dezam?girii. ?i doar o prim? adiere de v?nt de prim?var? ne treze?te ?n suflet amintirea acelei perioade de aur, c?nd via?a noastr? era una adev?rat?, ?mplinit? ?i fericit?. Vom face o c?l?torie ?mpreun? cu marele maestru Vladimir Lermontov. Dansa?i, lua?i zborul ?i zbura?i spre o nou? via?? minunat?. Mai simplu dec?t at?t nu poate fi!

O t?n?r? care ??i pune prietenul s-o ?ncuie ?ntr-o cu?c? ?n propria ei buc?t?rie; un b?rbat locuind singur pe o planet? ?ndep?rtat? dintr-o galaxie necunosct?; un scriitor ?nc?run?it, ?ntr-un pat cu gratii, devenit piesa principal? a arhivei propriei sale opere postume; ?i mai e ?i Lilly, care, ?dup? o zi lung? ?i grea la birou, a constatat c? i-au crescut aripi pe omopla?i: ni?te excrescen?e de piele roz murdar, cu un aspect vulnerabil, care-i d?deau m?nc?rimi ca acelea ale ?n?ep?turilor de ??n?ar“. Sunt doar c?teva dintre personajele stranii ale acestui volum de proz? scurt? al t?n?rului scriitor austriac Clemens J. Setz. La apari?ie, Dragostea ?n vremea Copilului din Mahlstadt a fost o revela?ie pentru critic? ?i public deopotriv?, prin fine?ea ?i rafinamentul limbajului, prin iscusin?a cu care scriitorul ??i pune personajele s? se descurce ?n situa?ii bizare sau de-a dreptul grote?ti, prin inser?iile nea?teptate de fantastic ?i comic ?ntr-un cotidian marcat de banalitatea ?i stresul obliga?iilor sociale.

Spune nu agresiunii ?i h?r?uirii, fii un bun prieten! Ghidul de supravie?uire pentru adolescen?i acoper? toate problemele legate de h?r?uire: de la h?r?uirea cibernetic? la cea din ?coal?, de acas?, din grupul de prieteni ?i multe altele. Parcurg?nd acest ghid, vei ?nv??a cum po?i s?-?i ?nvingi frica ?i s?-?i construie?ti via?a pe care ai visat-o. Cartea Aijei Mayrock ??i pune la dispozi?ie ?roeme“ (poezii rap) inspirate, ponturi de supravie?uire, pove?ti personale ?i chestionare rapide, un capitol despre cum s? le dezv?lui p?rin?ilor problema ta ?i un interviu ?n exclusivitate cu autoarea. Ghidul de supravie?uire pentru adolescen?i a fost supervizat de dr. Deborah Temkin, specialist? ?n fenomenul de h?r?uire ?n ?coal?, ?i de dr. Myrna Fleishman, psiholog. Pentru fete ?i b?ie?i de 11–16 ani.

iganii lui Miron Radu Paraschivescu nu sunt arztorii gitanos andaluzi rzboindu-se cu la guardia civil, ci biei oameni nevoiai, obedieni, care-i cnt iubirile arzoaie, se blestem, se prsc, viseaz, iar nfruntrile cele mai sngeroase dintre ei nu depesc vendeta mrunt din Ric, ce aduce aminte de strlucitul cntec btrnesc Toma Alimo.“ – Ilie Constantin

Proasp?t ajuns? ?n Japonia, Adriana ?ncearc? s? se integreze ?n via?a studen?easc?, cu rezultate ?ndoielnice. ?n cele din urm?, ??i g?se?te locul ?n r?ndul celorlal?i studen?i str?ini: australieni petrec?re?i, englezi plini de ei, finlandezi scandalagii ?i, bine?n?eles, singurul alt rom?n pe care ?l ?nt?lne?te acolo. ?mpreun?, exploreaz? temple, ?ncearc? diverse chimonouri, particip? la ceremonii, viziteaz? cluburi de jazz ?i travesti?i ?i filosofeaz? pe tema eternei fascina?ii japoneze. O perspectiv? plin? de umor asupra frumuse?ii, frustr?rilor ?i nebuniei vie?ii ?ntr-una dintre cele mai admirate culturi din lume.

Bine a?i venit ?n casa primitoare a naturii, aici unde numerele stau al?turi de flori ?i anim?lu?e. Din acest fermec?tor tablou, nu trebuie s? lipsi nici voi, dragi copii.V? ve?i ?mprieteni cu matematica, urm?rind zborul fluturilor sau zburd?nd printre t?m?ioarele parfumate ?i ve?i ?nv??a, ?n mijlocul lor, graiul prin care plantele ?i animalele ??i r?nduiesc via?a calcul?nd totul f?r? eroare.Juca?i-v?, bucura?i-v? ?i ?nv??a?i u?or matematic?!

Friederich Nietzsche a fost un important filosof german, poet ?i critic al culturii. E celebru datorit? conceptului de ?voin?? de putere“, prin intermediul c?ruia a contestat etica tradi?ional?. N?scut ?n 1844 l?ng? Leipzig, Germania, a inspirat, prin intermediul teoriilor sale, oameni din toate domeniile, de la dansatori ?i poe?i la psihologi ?i revolu?ionari sociali?ti. ?n acest volum veti g?si fragmente din lucr?rile sale cele mai importante. Seria Lec?ii de via?? din The School of Life alege c?te un mare g?nditor ?i pune accentul pe acele idei ale sale care au o ?nsemn?tate profund? pentru noi, cei de ast?zi. C?r?ile din aceast? serie demonstreaz? c? voci importante din trecut ?nc? au lucruri fundamentale de transmis genera?iilor actuale.

Continuarea bestsellerului Tuturor b?ie?ilor pe care i-am iubit Lara Jean nu se a?tepta s? se ?ndr?gosteasc? de-adev?ratelea de Peter. ?Doar se pref?ceau c? sunt iubi?i, dar apoi lucrurile au devenit serioase. Acum ea nu mai ?tie ce s? cread?. C?nd un b?iat din trecut se ?ntoarce ?n via?a ei, Lara Jean ??i reg?se?te sentimentele pentru el. Oare o fat? poate s? fie ?ndr?gostit? de doi b?ie?i ?n acela?i timp? ?n aceast? continuare sensibil? ?i emo?ionant? a bestsellerului interna?ional Tuturor b?ie?ilor pe care i-am iubit (Ed. Trei, 2015) vedem iubirea prin ochii frumoasei Lara Jean. Dragostea nu e niciodat? u?oar?, dar poate c? asta o face at?t de minunat? ?Felul de a fi al Larei Jean – cu capul ?n nori, timid?, capabil? de emo?ii puternice ?i complet naiv? c?nd vine vorba de b?ie?i – spore?te farmecul acestei pove?ti.“ – Publishers Weekly ?O emo?ionant? explorare a iubirii adolescentine.“ – Kirkus Reviews ?Oamenii vin ?i pleac? din via?a ta. Pentru o vreme, ei sunt ?ntregul t?u univers, sunt totul. ?i ?ntr-o zi ?nceteaz? s? mai fie a?a. N-ai de unde s? ?tii c?t timp ?i vei putea avea l?ng? tine.“

Un program revolu?ionar, bogat ?n nutrien?i, pentru o sc?dere ?n greutate rapid? ?i sus?inut?. Sl?bi?i peste 10 kilograme ?n doar 6 s?pt?m?ni.Din cuprins:cazuri de succes care v? vor inspira (?nso?ite de fotografii relevante);m?rturii ale celor care au sc?pat de foarte multe kilograme ?i s-au vindecat de boli care le-au pus via?a ?n pericol;cercet?ri ?tiin?ifice actuale;re?ete noi;idei de preparate ?i multe altele.?O adev?rat? inova?ie medical?… Nu am nicio ?ndoial? c? va func?iona ?i ?n cazul t?u.“ – Dr. Mehmet Oz??n sf?r?it, o carte despre diete care trateaz? riguros ?tiin?a alimenta?iei. Majoritatea c?r?ilor despre diete con?in pu?ine informa?ii de baz? ?n ceea ce prive?te fiziologia. M?n?nc? pentru a tr?i analizeaz? motivele pentru care ne ?ngr???m ?i ne sf?tuie?te cum s? sl?bim ?i s? ne p?str?m silueta toat? via?a, r?m?n?nd totodat? s?n?to?i. Toate afirma?iile sunt sus?inute de date ?tiin?ifice reale.“ – Dr. Thomas Davenport, Spitalul General din MassachusettsM?n?nc? pentru a tr?i ofer? un mod de a sl?bi rapid, foarte eficient ?i demonstrat ?tiin?ific. ?n esen??, planul revolu?ionar pentru ?ase s?pt?m?ni al doctorului Fuhrman este simplu: s?n?tate = nutrien?i / calorii.Dac? raportul dintre nutrien?ii ?i caloriile din alimente este ridicat, sl?bi?i. Cu c?t alimentele pe care le consuma?i au o densitate mai mare a nutrien?ilor, cu at?t pofta de gr?simi, dulciuri ?i alimente bogate ?n calorii este mai redus?. M?n?nc? pentru a tr?i v? va ajuta s? tr?i?i mai mult, s? reduce?i dependen?a de medicamente ?i s? v? ?mbun?t??i?i starea de s?n?tate ?ntr-o m?sur? incredibil de mare. V? va schimba modul ?n care v? alimenta?i.?Cu ajutorul c?r?ii de fa?? ve?i sl?bi mai mult dec?t a?i crezut vreodat? c? este posibil ?i ve?i reu?i s? v? p?stra?i noua greutate.“ – Dr. Joel Fuhrman

O carte pasionant i minuios documentat.“ – Le Figaro Littéraire Dac exist o dinastie care s ntrupeze Europa, aceea este Casa de Habsburg“, scrie Jean des Cars n debutul acestei cavalcade pasionante prin istoria zbuciumat a Europei. Destinul prodigios al Habsburgilor ncepe, n cheie minor, n secolul al XI-lea, ntr-o fortrea situat n cantonul elveian Aargau, prinde aripi n 1273, odat cu alegerea, cu totul neateptat, a contelui Rudolf de Habsburg ca mprat al Sfntului Imperiu German, i i ncheie epopeea monarhic la Schnbrunn, pe 11 noiembrie 1918, cnd Carol al IV-lea semneaz actul de renunare la coroana imperial a Austriei. Vreme de apte secole, Habsburgii au dominat o mare parte a Europei, a Orientului Apropiat i a Americii de Sud. Cuceritorul Carol Quintul, reformatoarea Maria Tereza, Franz Joseph i legendara sa soie Sisi, Zita, suverana datoriei, sunt doar cteva dintre figurile emblematice ale acestei familii excepionale, care a marcat istoria. Nendoielnic, dispariia lor semnaleaz prbuirea unei lumi, dar numele lor rmne venic sinonim cu nflorirea artelor, grandoarea politic i identitatea european. Pentru alctuirea acestui volum incitant, n care faptul istoric documentat se ntlnete fericit cu excursul jurnalistic profesionist i bine calibrat, dar i cu o anecdotic ncnttoare, Jean des Cars, talentat raconteur i recunoscut cronicar al marilor monarhii europene, a consultat arhive, a vizitat toate locurile-reper ale dinastiei, a realizat interviuri i a cules mrturiile inedite ale mprtesei Zita i ale arhiducelui Otto de Habsburg. Istoria este plin de maiesti individuale, ns Habsburgii ntruchipeaz maiestatea dinastic. [...] A ajunge s nu mai constitui doar o familie, s nu mai reprezini doar o ar, ci un agregat de naiuni, a stpni jumtate din Europa i o mare parte din America, a purta o coroan mai grea chiar dect coroana Imperiului Britanic, dar a te plimba, n acelai timp, prin Prater, cu o umbrel sub bra, iat un spectacol pe care omenirea nul va mai vedea vreodat.“ – Paul Morand n 1919, prbuirea imperiilor i, apoi, o redivizare geografic arbitrar elimin de la conducere familii vechi i puternice, cum ar fi Romanovii, Hohenzollernii i Habsburgii. Dup veacuri de prestigiu i influen, vechile case domnitoare sunt terse de pe hart, asasinate sau surghiunite. Dar, n timp ce familiile imperiale din Rusia i din Germania au fost nevoite, ulterior, s se mulumeasc, dup caz, cu nostalgii discrete, compromisuri regretabile sau reabilitri tardive, Habsburgii au luptat mpotriva anihilrii progresive la care erau supui, ripostnd chiar fa de ostracizarea care le era impus. Nu fr eforturi sau adversiti umilitoare, ei au reuit s triasc, s i refac imaginea, s existe din nou, s impun respect fa de numele lor nainte de anii ’40 i s redobndeasc un loc att n memoria vechii Europe, ct i n noua construcie european, ceea ce este un lucru excepional.“ – Jean des Cars