购物车
个人中心
Despre guvernarea reprezentativ?
￥57.14
Intra?i ?n hora ideilor ?i a sentimentelor! Aceasta este invita?ia lansat? de volumul de versuri C?ntecul, jocul ?i hora ideilor. Sensibilitate ?i inteligen??, dragoste de cunoa?tere, fascina?ie fa?? de muzic? ?i filosofie - aceste matematici ale sufletului -, toate r?zbat din cartea poetului Beniamin Apahidean ?i ne ?ndeamn? s? le recept?m cu inima.
Din coresponden?a lui Descartes
￥40.79
Trebuie spus c ghinga pe nelesul tuturor e i el un volum de construcie. Se vede de la poziionarea la nceput i la final a dou texte pn la capt/ la capt. Nu doar prin abilitatea cu care l structureaz, Coman d impresia unei poete exersate ndelung nainte de a-i propune s debuteze, ci prin modul impecabil n care i concepe fiecare text n parte. Dac vei cuta bjbieli, construcii ntmpltoare, falsete, balast (inerente unui volum de debut), v asigur ca nu le vei gsi aici. Coman reuete s construiasc o lume credibil cu o voce feminin care, dei pare s opteasc, strig. Este o carte care exploateaz jocul de contraste, nuannd: abia dup cel de-al doilea copil al nostru/ am neles ca sunt chestiuni/ perfect distincte – dragostea (am/ putea tri foarte bine/ ca fraii) i plcerea./ pentru amndoi plcerea a venit/ de la corpul strin. n-a mai rmas dect dragostea./ o vom duce cum se cuvine pn la capt. Unei poetici feminine viscerale cu artificii retorice, Coman i opune ceea ce muli ar punea vedea drept o extirpare a afectivitii. Vorbim de dedublare: niciodat n-am ncetat s-mi vorbesc/ altfel dect unei femei/ dar astzi am depit orice nchipuire./ astzi cnd tocmai reuisem/ s-mi adorm trupul/ iar tensiunea dintre mine i el/ aproape c se risipise i de depersonalizare: ntr-un loc n care se aud tot mai tare/ copiii/ cineva m numete nina./ am 40 de ani/ i nu vreau s-mi mai beau cafeaua cu un mort. Vorbim de existen domestica printre oale, robinet, frigider, paa hasan, adjectiv, de hiperchinezie dublat de deficien de concentare, dar i de oboseal cronica (nu m odihnesc niciodat) i acuitate perceptiv, de pnd (ciulesc urechile). O figur care pare c folosete prospecia ca terapie: voi schimba ceva la pr, mi voi/ cumpra ciorapi verzi./ voi zugrvi buctria. mi voi/ face timp s corectez teancurile cu lucrri./ voi mbtrni pentru a cdea, de fapt, imediat n blazare. Pe aceste schimbri brute de direcie, fr a fi disonante, ci perfect muzicale, Coman mizeaz i iese pe deplin ctigtoare.“ – Ioana Dunea
Milliárdos fiú
￥58.94
Aura Christi posed numeroase virtui. Fora compoziiei pe multe planuri. Impactul personal ntre lecturi bogate i o viguroas inventivitate. Mijloace suple de caracterizare. O stilistic adaptat nevoilor expresive.” (Ion Ianoi) Corpul romanesc conine originalitate i – cel mai mare ctig – un timbru numai al su. E inclasificabil, n termenii triadei manolesciene doric-ionic-corintic. Dar, spre deosebire de alte scrieri tinere, i face s zvcneasc pe toi trei.” (Nicoleta Slcudeanu)
Turnul col?ei - ?ntre vreme ?i ve?nicie
￥39.24
Nout??ile critice sunt devastatoare: realul realului nu mai poate fi decodat, reinventat etc. dup? ?nt?lnirile sale repetate cu textul, dup? deform?rile sale repetate, dup? transfigur?rile ?i metamorfozele acestuia; cel mult, critica face posibil un real inventat, o inven?ie recombinatorie a ceea ce ar mai fi r?mas din realul realului dup? deform?rile sale repetate ?i multiplele ?ncifr?ri ?n text ale acestuia; o decodare a realului nu este posibil? nici m?car prin textul critic, odat? ce acesta se folose?te de un pattern similar celui literar ?n naiva sa tentativ? de a demola toate barierele ce ?l separ? de lumea realului; textul critic nu (mai) poate nici explica textul literar din perspectiva modului propriu ?n care acesta recombin?, inventeaz? sau numai deformeaz? realul ?i nici opera asupra lumii realului, a c?rei reinventare dup? dramatica ei suferin?? din tr?nta cu textul devine utopic?.Textul critic propune/ instituie un real propriu, un real critic, care nu este dec?t o form? (particular?) inventat? a tuturor ?nt?lnirilor anterioare dintre real ?i texte ca obiecte critice. El este o recompunere, o inven?ie, o masc?, o fantasm? care, spre deosebire de inven?iile literare (care au notorietatea de a deforma realul), mizeaz? pe minciuna cultural? (ori numai naivitatea) de a pretinde c? dispune de instrumente ?tiin?ifice (performante) de recuperare a realului din text ?i c? de?ine ?ntreg inventarul de recuperare a realului din cle?tii prea str?n?i ai corsetelor sale textuale. (Dorin Popescu)
Furtuna de dinaintea lini?tii. Cartea 1 din seria Conversa?ii cu omenirea
￥65.32
Aceast carte este o eliberare de Cioran, o desprire de acesta. Dar nu este o rfuial, ci o desprire atent i amiabil i, cred eu, provizorie, pentru ca nu poi scpa definitiv de bolile culturale ale adolescenei i primei tinerei, nici nu ar fi bine s-o poi face, ns le poi mblnzi. i, cred, acesta este efectul pe care l va obine autoarea asupra ei nii n urma scrierii acestei cri, dincolo de excelena lucrrii ca atare – pentru ca este o carte foarte bine gndit i scris – i trecnd peste debutul n volum. i este foarte bine aa! Cioran cu care va avea de-a face de acum nainte, nu mai poate fi un autor devastator, cotropitor, care-i reduce propria personalitate, ncercnd s-o paraziteze“, s-o vampirizeze“ pe a ta. Efectul sau nu va mai fi, n termeni blagieni, unul modelator, ci unul catalitic, deci autoarea – ca i oricare alt ins care a trit o asemenea experien – va merge mai departe pe propriile picioare, ns beneficiind i de plus cunoaterea cptat n urma frecventrii operei sale, a disecrii gndirii sale oximoronice i paradoxale.“ – Liviu Antonesei
Toamna se num?r? e?ecurile
￥65.32
Lectura este una dintre activit??ile umane cel mai frecvent investigate ?n diversele episteme care au ordonat g?ndirea uman? a ultimului secol. Ea a fost analizat? at?t ca proces diacronic, c?t ?i ca activitate sincronic? ?n paradigmele ?tiin?elor limbajului ?i ?n cele ale hermeneuticii ?i ofer? un c?mp conceptual foarte amplu, astfel ?nc?t orice nou demers care ?i?ar propune s??l acopere ?n integritate trebuie s? acceseze domenii variate, modalit??i distincte de conceptualizare.?
Pove?ti de adormit adul?ii
￥57.14
ntr-o cultur temeinic articulat, ideile au ecouri. Antinomia lui Turgheniev a fost strlucit confirmat de arta urmtoarelor decenii, ntr-o polarizare tipologic esenial, confirmat anume de neierttorul su oponent. Idiotul“ Mkin, Makar Ivanovici Dolgoruki sau Aleoa Karamazov sunt ipostaze ale unui Don Quijote rusesc, iar n aceleai mprejurri Hamlet are chipul omului din subteran, al lui Raskolnikov, Ippolit, Stavroghin, Versilov, Ivan Karamazov. Hamlet are descendeni sntoi i morbizi. Diagnosticarea celor din urm este obsesia constant a lui Dostoievski. El a surprins genial spiritul analitic dizolvant, egoismul, cinismul, rceala, scepticismul devenit i indiferentism, a prezis profetic pactul unui tip de intelectual din secolul douzeci cu diavolul. Acestui Hamlet bolnav al epocii moderne i-am consacrat cteva lucrri... – Ion Ianoi
Cartea lui Andrei
￥16.27
Sunt un om modelat mai mult de literatur dect de prini i de coal, aa c practic nu-mi pot imagina cum a fi artat, n alt context social-familial, ce a fi devenit, cum a fi evoluat. Atras de lumea din cri. Poate i pentru c personajele din literatur sunt mai pregnante, mai coerente, mai plauzibile, cu noim i de neles, n ultim instan, iar nu indecise, confuze, lipsite de sens, ca n viaa obinuit. Cnd spun uneori c eu i fr studii superioare, rmas funcionar ori meteugar, a fi fost acelai om, cam la asta m refer. La faptul c pentru formarea mea decisive au fost crile, lecturile, lumea stilizat, nsmnat cu mesaj. Poate c abia prin asta m apropii de ali scribi...Exist suflet, m ntrebam azi, n parc, pe o slab ninsoare, dnd un semiocol lacului. Poate c nu exist, n sensul dat acestui cuvnt de cei care neag transcendentul. ns pentru unul ca mine sufletul exist, el este ceea ce a rmas din prinii mei i mi umple mie viaa, gndurile; ceea ce m face s fiu n comuniune cu ei.“ – Ion Lazu
Fisica Spirituale: Filosofia, conoscenza e tecnologia dal futuro
￥69.81
n parcul acela mare dintr-o suburbie a Chicago-ului am descoperit un col mai prginit, cu un lac plin de ppuri, de ierburi acvatice al cror nume l ignoram, de rae slbatice, ceva cam ca pe la noi. Se pare c, pe ct de mult difer locurile n care omul i face viaa lui civilizat, tot pe att de mult se aseamn ntre ele locurile care i-au pstrat, ca printr-o minune, starea lor de la nceput, netulburat de homo faber. Poate n-o s credei, dar nu ne mai dezlipeam de acel loc, cruia unii i-ar putea spune prloag. M-a impresionat faptul c aceti copii s-au artat receptivi la mesajul natural. nseamn c omul, atunci cnd i se ofer ocazia, alege n modul cel mai firesc un peisaj linitit, odihnitor. La drept vorbind, sunt attea lucruri interesante de vzut aici, la fratele meu Ionel Americanul! i tocmai n momente ca stea, gndul meu se ntoarce la ce-a fost cndva. Se pare ca i sufletul i are ochii lui...“ – Lidia Lazu
Povesti minunate cu lucruri fermecate
￥40.79
Un demers hermeneutic grav, efectuat ?n profunzimile operei ionesciene, ?i demonstr?nd cu asupra de m?sur? c? ??n prima pies? a lui Ionesco, Engleze?te f?r? profesor, comunicarea este repetitiv? ?i alienant?. Recurenta cli?eelor limbii de lemn burgheze este efectul (cauz?) unei existen?e osificate. Alienarea ?ncepe prin a fi pa?nic? ?i sf?r?e?te ?n agresiune. La ?nceput, b?tr?nii so?i Smith se afund? ?n banalitatea comunic?rii. Tinerii so?i Martin fac la fel, potrivit psihologiei v?rstei lor. Primii au o ?n?elepciune senil?. Ultimii, o vitalitate copil?reasc?. Pe parcurs (in)comunicarea se ad?nce?te, cuvintele ??i ?ndep?rteaz? tot mai mult sensurile, p?n? la a le abandona ori livra unei anamneze enun?iative. Sensul, p?r?nd genetic absent, ??i caut? identitatea ontologic? fictiv?, ?ntr-o deriv? total?. Noile contexte generate de un astfel de tip de enun?are creeaz? spa?ii retorice ale (?n)comunic?rii, inabitual proliferante, sf?r?ind adesea, cum s-a observat, ?ntr-un joc de-a masacrul logocratic, rupt de comandamentele – instan?ele – enun??rii. Personajele rostesc replicile automat, ?ntr-un ritm tot mai accentuat“.
Desene naravase
￥40.79
Poemele dense, pline de miez ale lui Andrei Fischof curg unul dup altul. Fr ostentaie. Firesc, aa cum ploaia se scurge din orbitele zeilor fr nume, aa cum iarba poate fi numit iarb numai dac este pscut, din timp in timp, de pegaii morilor tineri. nfurat n toga marelui frig, poetul refuz zgomotul, nvlmeala, furtunile agitaiilor zadarnice, optnd mereu pentru ipostaza martorului tcut, marcat de o sensibilitate atent, ochiul su, da, cel triunghiular, din frunte, nregistrnd totul, aproape totul. Poemele-peisaje contureaz o lume a sfritului ntunecat, a degenerescentei, a decadenei i pierderii reperelor. E o lume de comar, o lume nurubat n albia apocalipsei care se inventa, clipa de clipa, provocnd martorul – adunat, strns n el nsui, atent la forurile-i luntrice i la vocea creia i se supune necondiionat – s imagineze discret, evaziv, surpat n uimirea de a fi el nsui: o ans de salvare. i martorul rspunde provocrii, aa cum un copil, fiind, pe malul mrii, harponat spre orizonturile mirabile ale dorinei de a fi, deseneaz, cu un beior, pe nisip, o uria corabie fantastic...“ – Aura Christi.
Olimpiada din Biblioteca Domnului Lemoncello
￥48.97
Simpatia fa de Legiune a fost indirect, prin Nae Ionescu, i n-a avut nici o influen n gndirea i scrierile mele“ (Mircea Eliade, 1978).Mircea Eliade. Anii tulburi: 1932-1938, iat o carte care te ndeamn s-o citeti nc de la lectura titlului. [...] ncearc s pun punctele pe toate i-urile n ceea ce privete relaiile lui Eliade cu micarea legionar. Obiectul de studiu sunt ndeosebi cele 17 articole evident legionare ale viitorului mare istoric al religiilor“ – Liviu Antonesei.Culpa lui Eliade rmne, ns nu trebuie s pierdem din vedere istovitoarea munc pe care a realizat-o pn la sfritul vieii sale i nici faptul c o ntreag coala de istorie a religiilor se revendic pornind de la cercetrile lui“ – Mihaela Gligor.
Pisicile r?zboinice. Cartea a V-a - O cale primejdioas?
￥73.49
Selecia prozatorilor din comunism se cere ceva mai struitor argumentat dect cea a prozatorilor interbelici (termen uzual, dar neacoperitor, pentru c includem n aceast perioad i vremurile de rzboi). Exemplaritatea, aici, e motivat de valoarea, originalitatea, insolitul, atipicitatea (stranietatea, cu termenul lui Harold Bloom) epicii. Urmresc – o spun riscnd simplificarea – fondul autohton i forma universal. Dau prioritate experimentului, dac nnoirea este substanial, se integreaz n – i face sau ncearc diferena de – epica occidental. Fac o concesie cu M. Preda, prozatorul emblematic al unei epoci istorice ntunecate (cu toate nuanele de ntuneric i rarele ei strfulgerri de lumin). Previn uor reproul de a ocoli n selecie prozatori care abia dac debutau sau publicau primele cri pn n 1989.“ – Marian Victor Buciu
Paranormalitatea. De ce vedem lucruri inexistente
￥65.32
Mai presus de observaiile strlucite risipite pe parcursul analizelor romanelor lui N. Breban, de siturile pertinente, de sigurana tonului i ingeniozitatea cailor de abordare, ne ispitete n acest studiu figura spiritului creator ntrezrit de M.V. Buciu n atitudinea prozatorului fa de dubla opresiune, a codului ideologic i a scriiturii, deopotriv alienante. Cum autorul este, el nsui, prozator, teza manifest un interes special pentru o anumit specie de luciditate creatoare care recunoate sau cunoate limitele scriiturii i i alege contient forma de alienare. Ea trdeaz admiraia fa de un destin exemplar i, poate, un vis de transvazare, fapt care i explic tensiunea participativ a frazelor.“ – Eugen Negrici.E un rezultat spectaculos al aplicrii unui sistem unitar de interpretare, combinnd n proporii adecvate teoria i analiza. (...) Noiunile-cheie se potrivesc n broasca textului, deschis astfel interpretrii ntr-un mod expert, fr a utiliza peraclul impresionismului.“ – Ion Simu.Refuzndu-i conformarea la tradiiile autohtone ale reveriei impresioniste n marginea textului i a re-citirii rnd cu rnd, n faa publicului, autorul a procedat n maniera unui universitar american: nzuin a randamentului maxim, redundana minim, livrare extrem-modernizat a demersului critic ctre utilizator, o atmosfer de document informatic, cu elaborare asistat de calculator. Abordarea e complet problematizat, iar cartea e contruita n sistem fagure: celulele, odat stabilite prin identificarea i delimitarea problemelor relevante, au fost umplute compact cu pasta informaiei i analizei.“ – Nicolae Brna.Sunt sigur c Marian Victor Buciu va deveni, n urmtorii zece ani, autorul unei opere.“ – Mircea Ciobanu, 1993.mi place judecata Dvs., rapid, adnc, cu acces, a zice instinctiv, la abstract.“ – Nicolae Breban.Subtil, rafinat, erudit, Marian Victor Buciu este probabil cel mai european critic din Romnia.“ – Dumitru epeneag.
Prin? ?i profet
￥57.14
Cititorul l rentlnete pe acelai Cezar Ivnescu agitat, polemic, necrutor nainte de toate cu sine nsui, ca s aib ndreptirea de a pretinde i altora rigoare maxim i fr rabat, n judecarea formelor sensibile, de a aprecia, dup normele grele ale destinului scriitoricesc predispoziia confrailor de a se angaja cu toat fiina n aventura fr seamn a creaiei de tip genial. Legea acceptabil i de aur se deduce din preceptul motenit dup textele sacre: muli chemai, dar puini alei. Cezar Ivnescu se dorete a fi printre acetia din urm. i chiar este (!) dac i se identific semnele i rnile. Nu trebuie s ne neliniteasc, prin urmare, cuvintele grele, cu rost n fond, i cu hotrrea omului, la adresa impostorilor, a criticilor de ocazie, a meseriailor de duzin. Pe corabia argonauilor muli s-au ncumetat s urce la plecare, dar puini s-au nvrednicit s poarte cununa de legend la ntoarcere. Urcuul pe scara lui Iacob, pn la ntlnirea cu lumin, ngerii i poezia adevrat, nu-i este accesibil oricui.“ – Petru Ursache
Nicolae Manolescu. (Pre)istoria criticului
￥81.67
A ncerca experiena rentoarcerii ctre firescul ce a fost nainte, adic o recuperare n registru postmodernist, o sprtur n cuirasa metatextului, spre o reevaluare a resurselor poetice, o revigorare natural, fr acea automacerare sisific, a te elibera de capcanele pe care i le-ai ntins singur n desiul textului, a evada din ngrdire zidindu-i alt cas a poeziei, iat direcia derulat contient de Rodica Braga, cu o implicare tonifiant […]. Contribuia poetic a Rodici Braga n aceast carte este fundamental, ntruct intrrile ei (s-ar putea scrie un studiu aparte despre organizarea muzical programatic a acestui Commentarius perpetuus..., organizare ce ar pune n eviden mai exact principiul tonal care st la baza ntregii construcii poetice) umplu material un spaiu rarefiat de eul autoscopic al lui Mircea Ivnescu…“. (Marin Mincu)Rodica Braga este o scriitoare deplin, cu acces egal la mai multe modaliti ale expresiei literare. […] Poemele cresc paralel cu proza nvluie concentric acelai miez tare al analizei: trecerea. Proza vibreaz nu de puíne ori poematic, iar poemele au o poveste discret n fundal.[…] Poezia Rodici Braga are un timbru propriu, modulat volum dup volum, cu un elegant echilibru ntre cntecul nalt-reflexiv al modernitii i frngerile de ritm ale postmodernitii dezvrjite“. (Irina Patra)Rodica Braga scrie o literatur oarecum special, cu sonoriti dramatice vtuite, cu vibraii de afectivitate […] ce se practic puin la noi i pe care am numi-o, mprumutnd termenii muzicali, de camer. O poezie de interior, dar un interior al fiinei, al sufletului ce reverbereaz n sine, profund, la zgomotul tumultuos din afar, capabil a nregistra, cu finee, ns cu fineea unui seismograf sentimental, seismele produse n omenescul vital de scurgerea implacabil a timpului...“. (Constantin Cublean)
Enzima miracol. Cum s? ajungi s?n?tos la 100 de ani
￥57.14
Aleksandar Stoicovici mi se pare unul dintre cei mai interesani, vii, dinamici, vitali poei ai ultimului val. A risca s-l altur unei serii de poei ai graniei, de poei ai limitei, din care fac parte, lng Vasko Popa i Miodrag Pavlovici, excepionali autori bneni precum Duan Petrovici, Slavomir Gvozdenovici, Liubia Raichici. Poet al unui timp al literaturii, dar i al unui spaiu literar, Aleksandar Stoicovici definete cum puini o fac un Banat al scrisului tnr.“ (Cornel Ungureanu despre vineri)
Despre lucrurile ultime
￥32.62
Iubitafizica este ?tiin?a iubirilor imaginare. Toate iubirile ?i iubitele imaginare s?nt excep?ii ce se supun, ?n t?cere, iubitafizicii. Adev?rul care conteaz? pentru iubitafizic? este cel inventat, adev?rul ?nchipuit, adev?rul visat, adev?rul din flori.
O s? m? ?tii de undeva
￥48.97
Cum se vede orbirea. ?ntr-o colec?ie de eseuri ?n care studiul biografic se ?mbin? p?n? la indistinc?ie cu fic?iunea, Julián Fuks face o incursiune puternic subiectiv? ?n via?a ?i opera a trei dintre cei mai cunoscu?i scriitori ai secolului XX. Inova?ia ?n literatur? nu este singurul punct comun al celor trei biografii, cel asupra c?ruia Fucks se va opri fiind orbirea, ca incident care ?i va afecta pe to?i. Trecerea de la lumea perceput? cu toate cele cinci sim?uri la universul ?n care culorile sunt proiec?ii ale min?ii ?i vagi amintiri difer? de la un autor la altul, iar Fucks va descrie ?i completa prin propria imagina?ie creatoare felul ?n care Borges, Jo?o Cabral ?i Joyce – deveni?i personaje – aleg s?-?i gestioneze limitele senzoriale.
A Vénusz-rejtély
￥28.78
Ormai Norbert Kossuth Lajos mellett szolgált, s remek meggy?z?képességével ?tezer vadászkatonát állított a szabadságharcba. Gyorsan t?rt el?re, az 1848 júliusában még hadnagyi rangban szolgáló Ormait tíz hónap múlva már ezredessé léptették el?, Kossuth kinevezte a honvéd vadászezredek f?felügyel?jévé. Pár nappal azután, miután visszavonult és lemondott beosztásáról, császári fogságba esett, majd a hadbírósági tárgyalása napján kivégezték.Az egykori ezredes életét és halálát máig legendák ?vezik. Sokan, még a neves t?rténészek is, minden komolyabb utánajárás nélkül nevezték Ormait szélhámosnak. E kiadvány számos ponton tisztázza az Ormaival kapcsolatos félreértéseket, torzításokat, és megpróbál hiteles adatok, valamint eredeti okmányok k?zlésével hozzájárulni pályaívének teljesebb megrajzolásához.
Ion Iano?i - 80
￥65.32
Raporturile dintre cuvinte i confer poemelor sale conotaii metafizice derulate ntr-o muzic enigmatic a linitii i tcerii, fiecare cuvnt scris avnd parc viaa i destinul su (ca n poemele uruguaienei Delmira Agustini), brodnd misterioase asociaii greu de tradus chiar n limba romn, ceea ce m-a determinat s le las s zburde singure, citndu-le deseori pe acelea crora nu le-am gsit corespondentul n dicionarul meu srac n sinonime.Poemele Alinei Beiu-Deliu au o densitate i un dramatism care refuz tiparele obinuite ale feminitii, fiind ncrcate de un lirism convulsiv care explodeaza deseori cu farmecul spontaneitii imediate, alteori cu delicateea i fragilitatea disimulrilor, care printr-un inexplicabil algoritm, dezvluie mai mult dect acoper mesajul poetic, crend o atmosfer grav de filigran incomprehensibil la prima lectur, dar care se limpezete treptat, pe msura repetrii, n toat splendoarea, obligndu-l pe cititor s se ntrebe, n final, dac singurtatea poetei este o simpl izolare sau o form de aprare a libertii sale ctigate prin suferin.“ (Valeriu Cuner)
