Fic?iunea a fost blând? cu mine: mi-a ar?tat cum traversau ora?ele crupe de dame, pe când boschetarii dormeau, mi-a ar?tat cum un om poate s? fie luat din genunchi ?i a?ezat într-un pat de femeie, a?ezat acolo ca un semn de întrebare. ?i tot ea mi-a ar?tat ce r?mâne când secunda se termin? ?i cum se poate racorda timpul la ritmul b?t?ilor inimii unei necunoscute dup? o criz? de astm, ?i cum s? supravie?uiesc tr?ind singur ca un Dumnezeu bolnav, ?i cum se pot ridica scriitorii, ca ni?te duhuri, din ma?inile lor de scris – în vremea vi?eilor de aur. În povestiri am d?râmat temple, aici am fost înjunghiat la o r?scruce de t?ceri, aici am fost cel mai bun. Toate aceste texte m-au vindecat atât cât puteam fi vindecat de mine însumi. Andrei Cr?ciun

Dup D. Cantemir, a doua mare personalitate a literaturii romne este fr ndoial I. Eliade Rdulescu, scriitor cu suflet ardent, creator pretutindeni, desfurat deopotriv n via i n art, nzestrat cu mari nsuiri i cu tot att de mari cusururi. […] Eliade e un mistic la modul dantesc, cu uriae viziuni profetice. Anatolida sau Omul i forele ar fi fost adevrata biblic, poemul n 20 de cnturi al omului, de la creaie pn la victoria asupra Forei, amestec de soteriologie i program social, soluiunea n veac a problemei sociale fiind totdeodat cheia mntuirii spiritului, a cetii eterne.“ – George Clinescu, Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent

Mi s-a cerut o biografie, dar dac? citi?i cartea ve?i avea parte de una. Mai bine v? spun pe scurt povestea c?r?ii, care n-a fost carte de la început. Au fost zilele ?i nop?ile mele, a?a cum le-am tr?it eu ?i-ai mei. Printre sârme ?i portocali. A fost o perioad? în care a? fi vrut s? uit unele întâmpl?ri, apoi am în?eles c? nu le voi putea ?terge din amintire ?i c? de fapt nici nu vreau. Le-am povestit, la început cu îndoiala c? cineva ar în?elege impactul pe care le-au avut pentru noi, apoi cu mirarea c? pe cineva intereseaz? aceast? poveste. M-au uimit reac?iile, am început s? scormonesc în memorie ?i m-am trezit scriind ceva despre care n-am crezut c? va fi o carte. Va fi, totu?i, va avea coper?i frumoase ?i câteva file din care, dac? le ve?i citi, ve?i ?ti c? sârmele aveau ghimpi, iar portocalii erau plini de culoare ?i parfum. În carte apare familia mea ?i vreau s? le mul?umesc pentru îng?duin?a de-a folosi amintirile lor în cuprinsul acestor pagini.

Ultimul volum al trilogiei Ultima vr?jitoare din Transilvania. Revenit? ?n Bucure?ti dup? povestea dramatic? tr?it? ?n satul V., Alexandra observ? treptat c? acele lucruri pe care le credea r?mase ?n trecut o urm?resc. Via?a ei este pe cale s? se schimbe din temelii. Tot ce crezuse a fi doar legend? pare acum mai real ca niciodat?. Singura care poate l?muri misterul este Aneke, care nu ?nt?rzie s? reapar? ?n via?a Alexandrei, iar secretul tulbur?tor pe care-l va afla adolescenta va fi punctul culminant al ?ntregii ei aventuri ?n lumea fascinantei contese. O poveste complicat? ?i captivant? despre nemurire, iubire, prietenie, iertare, alegeri, sacrificii, ?n care personajele dezv?luie tr?s?turi total nea?teptate. Finalul trilogiei ?Ultima vr?jitoare din Transilvania“ te va ?ine cu sufletul la gur? p?n? la ultima pagin?. Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea ado- lescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri.

Simea pdurea vie, alchimic, pulsnd, i, dei nu credea n fantome i alte bazaconii, i plcea s vorbeasc cu ea n minte, s se lase descoperit de ceva aparte, ceva deasupra sa i de neneles ntru totul, ca-n Her. Iar pdurea putea s-i fac simit prezena n attea feluri, putea s poarte attea chipuri i attea voci. Iar el putea s intre i s ias din ea, s uite de el de attea i attea ori. Aici singurtatea devenea intimitate, devenea linite, devenea ap, devenea o min strbtut de infuziile proteice ale pmntului; o subteran n care plictiseala conferinelor de pres, momentele de stnjeneal i de blbial erau absorbite de muchi, de ciuperci, de licheni. Aici devenea polen purtat de vnt. O pdure precum o planet extraterestr studiindu-l n tcere. Realitatea sa era irealitatea altor umbre, visele sale erau comarurile altor montri.“

E diminea??, Abiscruda ?i poveste?te lui Altiulius despre un cercet?tor al somnului, pe nume Dement, pe care ea l-a visat. Palev ?i Abisa aud ?ntreaga discu?ie dintr-o camer? al?turat?, ?i sur?d.– Acest Dement, ?n visul meu, cerceta somnul oamenilor ?i oamenii aveau somnul tulbure ?i cercet?torul Dement le privea somnul ?n ochi ?i z?mbea. Eu eram treaz? ?n visul meu ?i cercet?torul a venit la mine ?i mi-a zis: ?La ?aptezeci de ani, oamenii viseaz? de opt ori mai pu?in dec?t nou-n?scu?ii“.Altiulius o ascult? pe Abiscruda, ?i spune:– P?i, da, b?tr?nii nu mai au de ce s? viseze, C?ND E?TI B?TR?N ?I SE TERMIN? VISELE.– Nu, Altiulius, B?TR?NII VISEAZ? MAI PU?IN FIINDC? LI SE USUC? PLEOAPELE, de aia. NOU-N?SCU?II VISEAZ? MULT PENTRU C? PLEOAPELE LOR MIROS A LAPTE.– Asta ?i-a zis-o cercet?torul?– Nu. Asta i-am zis-o eu lui.– Copiii ??tia parc? s?nt de pe alt? lume, spune Abisa ?n ?oapt?.– ?i nu s?nt de pe alt? lume? spune Palev, cu voce sc?zut?.

Ei desc?lecar? atunci am?ndoi??i se iau la lupt? ca doi juni eroi.Ochii tuturora cat? cu mirareLa Buzescu Preda ?i t?tarul mare.Ei se bat la raza stelei cei de foc Flac?rile-i albe pe-a lor zale joc.V?ntul r?core?te fruntea lor udat???i m?nia dulce sufletul le-mbat?. Ei se bat ?n spade – spadele se fr?ng;??i se iau la bra?e – se smucesc se str?ng.C?nd t?tarul scoate o secure mic?Si lovind pe Preda pav?za ?i stric?.Dar el cu m?ciuca astfel ?l loviInc?t deodat? c?zu ?i muri. Iar dup? aceasta oastea rom?neasc?Pleac? ?i ?nvinge horda t?t?rasc?. Dimitrie Bolintineanu - Preda Buzescu

Exist? ?n activitatea publicistic? a lui Eminescu trei perioade distincte ?n cadrul c?rora putem fixa ?i c?teva momente mai semnificative pentru o problem? sau alta. Criteriul de baz? pe care ne ?ntemeiem ?n periodizarea noastr? ?l constituie schimb?rile intervenite ?n statutul personal al poetului ?n cursul activit??ii sale scriitorice?ti, schimb?ri care hot?r?sc ?n fond orientarea ?i caracterul ei. Publicistica eminescian? din prima perioad? se circumscrie ?ntre ianuarie 1870, c?nd public? primul articol, O scriere critic? ?n Albina din Pesta ?i mai 1876, c?nd intr? ?n redac?ia Curierului de Ia?i, foaia ie?ean?. Vom distinge aici o publicistic? a epocii studiilor universitare la Viena, c?nd Eminescu colaboreaz? la publica?iile rom?nilor din Imperiul austro-ungar ?i se situeaz? pe pozi?iile acestora ?n ap?rarea institu?iilor culturale, critic? dualismul ?i se afirm? ca un exponent al "tinerilor" ?n lupta pentru ?nf?ptuirea idealului de unitate na?ional? a poporului rom?n. Eminescu se manifest? ?n direc?ii multiple, de la articolul pe teme culturale la editorialul de orientare politic? ?i lansarea de apeluri c?tre public pentru solidaritatea na?ional?. Pozi?ia sa este a t?n?rului intelectual rom?n, ?nsufle?it de lupta poporului s?u ?i acest av?nt tineresc se reflect? ?i ?n publicistica sa. Acestei prime perioade se impune s?-i al?tur?m ?i un al doilea moment care coincide cu activitatea de bibliotecar la Biblioteca Central? din Ia?i. Activitatea publicistic? de acum este redus? ca extindere ?i are, ?n chip evident, caracter c?rtur?resc. Eminescu ?ine, tot acum, ?i conferin?a Influen?a austriac? asupra rom?nilor din Principate, ?n care sintetizeaz? ideile din articolele anterioare ?i din ?nsemn?rile din manuscrise ?i schi?eaz? un program pentru viitoarea sa activitate publicistic?. Perioada a doua a gazet?riei lui Eminescu o ?nscriem ?ntre 19 mai 1876, c?nd avem date sigure c? poetul intr? ca redactor la Curierul de Ia?i, ?i ultima s?pt?m?n? din octombrie 1877, c?nd p?r?se?te redac?ia foii ie?ene. Se produce acum o schimbare fundamental? ?n statutul personal al poetului, ?n sensul c? devine ziarist profesionist. Foaia ie?ean? era, pe de alt? parte, o publica?ie oficial?, cu o apari?ie de trei ori pe s?pt?m?n? ?i care rezerv? p?r?ii neoficiale, din cele patru pagini, una singur?. Concep?ia lui Eminescu despre menirea ziarelor este cea a ?nainta?ilor s?i Asachi, Kog?lniceanu, Alecsandri, Negruzzi, care f?ceau din publica?iile lor organe de pres? cu caracter enciclopedic. Pe acest drum merge ?i Eminescu ?i ?n acea singur? pagin? o unei foi oficiale face cronic? de politic? extern?, cronic? de politic? intern?, cronic? cultural?, cronic? dramatic? ?i artistic?. Nic?ieri ?n gazet?ria lui Eminescu nu se vede mai bine ca la Curierul de Ia?i ce poate realiza geniul cu mijloace materiale reduse ?i ?ntr-un spa?iu tipografic restr?ns. Activitatea publicistic? a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea ?i buna informare ?i prin modul de-a polemiza ?n chestiunile controversate. Aici, la Curierul de Ia?i – ?i nu la Timpul – ?l g?sim pe Eminescu cronicarul de politic? extern?, cronicarul cultural ?i cronicarul dramatic. Perioada a treia a gazet?riei lui Eminescu este cuprins? ?ntre octombrie 1877, data intr?rii ?n redac?ia Timpului, cotidianul bucure?tean, ?i iunie 1883, pr?bu?irea sa intelectual?. Aparent nu se schimb? nimic ?n statutul personal al poetului, de vreme ce trece ca ziarist profesionist de la foaia ie?ean? la cotidianul bucure?tean. ?i totu?i situa?ia nu se prezint? a?a. Poetul intr? ?n redac?ia Timpului, ca simplu redactor, cum era ?i I. Slavici, la chemarea c?ruia p?r?se?te foaia ie?ean?, trece apoi ?n fruntea ziarului, ca redactor-?ef, ca s? ocupe, ?n final, postul de prim-redactor. Eminescu ??i asum? sarcina, la intrarea ?n redac?ia Timpului, s? fac? cronica de politic? intern? ?i se ocup? cu intermiten?e de evenimentele interna?ionale ?i de mi?carea cultural?. Publicistica sa cunoa?te, sub aspectul diversit??ii, o ?ngustare evident? ?n raport cu cea de la foaia ie?ean?. Dar dac? la cotidianul bucure?tean nu ne ?nt?mpin? peisajul caleidoscopic din foaia ie?ean?, se impune aten?iei ?nc? din primele articole amplificarea discursului critic ?i verva polemic?. Publicistica eminescian? cunoa?te desf??urarea cea mai larg? ?ntre februarie 1880 ?i decembrie 1881. Acum Eminescu este redactor-?ef al cotidianului bucure?tean ?i ?l transform? ?n organ de pres? al orient?rii sale politice. Poetul sus?ine, ?n zeci de articole, primatul muncii ?n promovarea ?n ierarhia social?, ia ap?rarea "claselor pozitive" ?i critic? ?n termeni necru??tori "p?tura superpus?" ?i demagogia din via?a politic?. Eminescu p?r?se?te conducerea Timpului ?n ianuarie 1882, ca urmare a apropierii "sincerilor conservatori" de "sincerii liberali" ?i a form?rii "opozi?iei coalizate". Poetul trece r?spunderea conducerii ziarului lui Grigore G. P?ucescu, membru marcant al "opozi?iei coalizate" ?i r?m?ne prim-redac

Cu totul nea?teptat, Susan Morrow prime?te manuscrisul unui roman scris de Edward, so?ul de care a divor?at ?n urm? cu dou?zeci ?i cinci de ani. Pe m?sur? ce cite?te, Susan ?i, odat? cu ea, cititorul ?nsu?i p?trund din ce ?n ce mai ad?nc ?n via?a personajului principal al romanului din roman, profesorul de matematic? Tony Hastings, care c?l?tore?te ?mpreun? cu so?ia ?i fiica lui spre casa lor de vacan??. ?n vreme ce via?a obi?nuit?, civilizat?, a familiei Hastings cade prada violen?ei ?i crimei, o sumedenie de amintiri tulbur?toare o arunc? pe Susan ?napoi ?n trecut, provoc?nd-o s? se confrunte cu tenebrele propriei vie?i ?i cu teama care ?i amenin?? viitorul. Un thriller cutremur?tor se ?mbin? astfel cu o poveste despre team? ?i regret, despre r?zbunare ?i ?mb?tr?nire, despre c?s?torie ?i creativitate.Cu un talent literar unic, Austin Wright ilustreaz? fascinant? experien?? a lecturii, prin rela?iile pe care le creeaz? at?t ?ntre cititor ?i oper?, c?t ?i ?ntre autor ?i cititor, ?ntr-o scriere surprinz?toare ?i pasionant?.

Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei? Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri

Nora ar trebui s? ?tie c? via?a ei este departe de a fi perfect?. De?i cu ajutorul lui Patch, iubitul ?i ?ngerul ei p?zitor, a sc?pat cu via?? dintr-o serie de incidente cu totul neobi?nuite, primejdia e departe de a fi trecut. Rela?ia cu Patch nu este ?n cel mai bun moment al ei, iar Marcie Millar pare mai hot?r?t? ca oric?nd s?-i fac? Norei via?a un co?mar. De parc? nu ar fi de-ajuns, un nou du?man ?ncearc? s? o distrug?, iar moartea tat?lui ei r?m?ne ?n continuare un mister. Cum Patch nu numai c? nu ?i r?spunde la ?ntreb?ri, dar pare chiar s?-i stea ?n cale, Nora se vede nevoit? s? afle r?spunsuri de una singur?. Nu se anun?? o var? prea tihnit?, nu-i a?a?Continuarea bestsellerului ?ngerul nop?ii de Becca Fitzpatrick.Roman publicat ?n 35 de ??ri

O misiune himeric?, un echipaj condus de un nes?buit, un pasager clandestin cu o mare problem? ?i o mare speran??. ?i ?n jur o lume de ghea?? a c?rei splendoare nu e egalat? dec?t de cruzimea cu care respinge via?a uman?. La 1850, vasul Impetus porne?te spre nord vest, din Groenlanda, ?n c?utarea expedi?iei pierdute a lui Franklin. Cu ?nt?rziere – sezonul propice navig?rii se apropie de final. ?nainteaz?, totu?i, cu ?nver?unare, ?n ciuda tuturor semnelor potrivnice. P?n? c?nd vasul r?m?ne captiv ?n imensul pustiu arctic, f?r? nici o posibilitate de mi?care, nici ?nainte, nici ?napoi. Femeia ?ns?rcinat? care se ascunsese la bord va na?te aici, iar copilul va deveni noul centru de greutate al vasului prins ?n ghea??. Ie?irea la suprafa??, cea de a doua carte a t?n?rului scriitor irlandez Cormac James, este romanul unei expedi?ii la cap?tul lumii, dar ?i al unei aventuri domestice: paternitatea. O carte f?r? nici un cuv?nt ?n plus.

Dup? Aurul spartanilor ?i Imperiul pierdut, so?ii Sam ?i Remi Fargo se ?ntorc ?ntr-o nou? aventur? extraordinar?.Mae?tri ai v?n?torilor de comori, Sam ?i Remi Fargo nu sunt deloc obi?nui?i cu v?n?toarea de oameni. Dar un baron texan al petrolului apeleaz? la ei cu o rug?minte personal?: un detectiv particular angajat s?-i g?seasc? tat?l disp?rut s-a pierdut f?r? urm? ?i el. Dat fiind c? detectivul le este prieten, ar fi dispu?i Sam ?i Remi s?-i caute pe am?ndoi? ?n ciuda suspiciunilor, cei doi accept? noua provocare, iar ceea ce vor descoperi va fi mai mult dec?t ?i-ar fi putut imagina. ?n c?l?toria care ?i poart? prin Tibet, Nepal, Bulgaria, India ?i China, Sam ?i Remi Fargo se trezesc implica?i ?n traficul cu fosile de pe pia?a neagr?, descoper? un cuf?r vechi de secole, un regat tibetan disp?rut, un dirijabil inventat cu secole ?naintea vremii sale… ?i un schelet care ar putea transforma complet ?ntreaga istorie a evolu?iei umane.Plin de imagina?ie ?i cu un suspans care-?i taie r?suflarea, Regatul dovede?te ?nc? o dat? de ce Clive Cussler este considerat ?unul dintre cei mai buni autori contemporani de thriller“. – New York PostRomanele lui Cussler sunt publicate ?n peste 40 de limbi, ?n mai bine de o sut? de ??ri ale lumii.

B?iatul vrea adev?rul…Criminalul vrea s? se distreze…Steven Lamb, un b?iat de doisprezece ani, sap? gropi ?n Parcul Na?ional Exmoor, ?n c?utarea cadavrului unchiului s?u, necunoscut, disp?rut la v?rsta de unsprezece ani. Bunica lui Steven este convins? c? fiul ei nu e mort ?i ?nc? ?l mai a?teapt? s? se ?ntoarc? acas?, ?n timp ce familia se destram? ?n jurul ei. Iar Steven este hot?r?t ca, aduc?nd bunicii oasele fiului ucis, s? refac? leg?turile dintre ei ?i s? dea un sens lumii din jurul s?u.O scrisoare trimis? de copil presupusului uciga? al unchiului s?u declan?eaz? un joc periculos ?ntre un copil disperat ?i un criminal ?n serie aflat ?n ?nchisoare, care se plictise?te. Un joc care va avea mult mai multe consecin?e terifiante dec?t ??i putuse imagina Steven vreodat?…“Bauer dovede?te un talent remarcabil ?n crearea ritmului, a intrigii ?i, cel mai important, reu?e?te s? intre chiar ?i ?n pielea celor mai resping?toare personaje ale sale.“ – Kirkus Reviews“Original, fluid ?i plin de atmosfer?, este un debut care ??i taie respira?ia.“ – Val McDermidPremiul Gold Dagger, 2010Roman publicat ?n 17 ??ri

Romanul Raucho istorise?te povestea t?n?rului cu acela?i nume. Raucho cre?te ?n pampas, admir?ndu?i pe gauchos ?i n?zuind s? ?mp?rt??easc? via?a lor dur? ?i pitoreasc?. Este un copil rebel, c?ruia nu?i place ?coala, dar care descoper? mai t?rziu pl?cerea lecturii ?i ?ncepe s? viseze la Paris, ca to?i tinerii din vremea sa. Fascina?ia este irezistibil? ?i ?n cele din urm? ??i convinge tat?l s??l lase s? plece. Raucho are inima ?mp?r?it? ?ntre dou? pasiuni: pe de o parte ??i dore?te s? duc? o via?? de gaucho ?n mijlocul naturii, iar pe de alt? parte ar vrea s? fie un b?rbat la mod? ?n capitala Fran?ei, cufund?ndu?se ?n vicii care umplu nop?ile albe. ?n pampas viseaz? la Paris, iar la Paris duce dorul meleagurilor natale. Femeile pe care le cunoa?te fac s??i fie ?i mai greu s? ia o hot?r?re.

T?n?rul austriac Oskar Voxlauer ?ncearc? s? scape de ororile r?zboiului. ?n Primul R?zboi Mondial dezerteaz?. Dup? nou?sprezece ani petrecu?i ?n Ucraina, se ?ntoarce acas?, dar nimere?te ?n plin? ascensiune a nazi?tilor, iar r?zboiul ?l ajunge din urm?. Nici ?n p?dure nu poate sc?pa, nici iubirea nu este un refugiu posibil.

Autorul bestsellerurilor interna?ionale CAP?TUL CERCULUI ?i PAZNICII LEG?M?NTULUI ?n 1970, Silvana, fiica lui Giovanni Nobile, profesor de teologie la Vatican, este r?pit? din ordinul unei secte religioase ?i ?ncuiat? ?ntr-un sicriu. Dac? Nobile nu le pred? un pergament vechi de mii de ani, numit Manuscrisul lui Lucifer, r?pitorii amenin?? c? o vor l?sa pe Silvana ?n co?ciug p?n? la moarte. Patruzeci de ani mai t?rziu, arheologul Bj?rn Belt? descoper? ceea ce pare s? fie un fragment din misteriosul manuscris ?i se treze?te din nou ?inta unor atacuri inexplicabile. Singura cale de a sc?pa de urm?ritori este s? dezlege taina manuscrisului ?i s? aduc? la lumin? un secret uluitor, p?zit cu str??nicie de mai bine de patru milenii. ?Scriu c?r?ile pe care mi-ar pl?cea s? le citesc – c?r?i care m? intrig?, m? entuziasmeaz?, m? provoac?, m? ?nva?? lucruri noi, dar ?i c?r?i care m? sperie...“ Tom Egeland ?Manuscrisele str?vechi, miturile din jurul lor ?i impactul pe care l-au avut asupra omenirii ar p?rea de interes numai pentru erudi?i, dar ?n m?inile lui Egeland iau foc ca praful de pu?c?.“ Dagsavisen ?Romanul creeaz? suspans nu numai la suprafa?a evenimentelor, ci ?i ?n ad?ncime, prin viziunea tulbur?toare pe care o propune asupra ?ngerilor, a demonilor, a lui Dumnezeu ?i a Satanei.“ Aftenposten

uneori moartea vinedac? lumea arde multe lum?n?ri,dar muribunda astanu pricepe,nu vrea ca inima s?-i crape ?nc? ?ise tot pune pe partea st?ng?ca s-o lini?teasc?,?i url? c?t poate:?sunt vie! de ce pleca?i?“

In Sa invingem autismul autorul prezinta principiile revolutionare aflate la baza programului care i-a ajutat pe el si pe cateva mii de familii cu nevoi speciale. Dupa cum arata Raun Kaufman, adesea, autismul este gresit inteles ca o tulburare comportamentala cand, de fapt, este o tulburare social-relationala. El explica, din proprie experienta, ce inseamna sa fii autist si in ce fel Programul Son-Rise da rezultate. Un ghid detaliat cu strategii clare si practice, pe care cititorii le pot aplica imediat – in unele cazuri, parintii observa schimbari la copiii lor in numai o zi – Sa invingem autismul da o sansa acestor copii sa sfideze prognozele initiale pesimiste. Citind aceasta carte, parintii si educatorii invata sa le faciliteze copiilor crearea unor relatii pline de semnificatie si afectiune, sa-i ajute sa-si extinda aria de comunicare si sa participe cu succes la cele ce se intampla in lume. O lucrare importanta in care se impletesc stiinta, progresul si speranta, Sa invingem autismul prezinta ideile valoroase si aplicatiile practice care au schimbat deja vietile a mii de familii din lumea intreaga.? ?Taria cu care autorul crede in Programul Son-Rise, caldura cu care vorbeste si metodele eficiente ii vor incuraja pe cititori sa-i urmeze sfaturile.“ - Publishers Weekly ?Cartea aceasta trebuie citita de toti parintii de copii cu autism. Am asistat nemijlocit la inceputul transformarii miraculoase a lui Raun K. Kaufman prin intermediul programului Son-Rise. Fiica mea, care prezenta toate semnele unei faze incipiente de autism, duce acum o viata normala pentru ca am stiut exact ce sa fac: sa ignor toate predictiile sumbre si s-o angrenez in tehnicile descrise in aceasta carte, care transforma principiul iubirii neconditionate intr-un plan practic si usor de aplicat.“ - Dr. Wayne W. Dyer, autorul cartii Puterea intentiei si a altor 30 de titluri

Cartea fundamentala despre ?ngeri ?i rolul surprinzator pe care il au ?n via?a noastr??n martie 2015, lumea ?ntreag? a fost impresionat? de salvarea miraculoas? a feti?ei de 18 luni, Lily Groesbeck, care a supravie?uit paisprezece ore ?n ma?ina r?sturnat? ?ntr-un r?u ?nghe?at din Utah.??n timp ce se chinuiau s? scoat? ma?ina din ap?, poli?i?tii au auzit o voce de femeie care striga ?Ajutor". Ceea ce au v?zut dup? ce au adus ma?ina ?n pozi?ie normal? i-a ?ocat: singura femeie din ma?in?, mama lui Lily, murise ?n urma accidentului petrecut cu paisprezece ore ?n urm?.Tyler Beddoes, unul dintre poli?i?ti, este convins c? ?n ziua aceea a auzit un ?nger, iar asta a schimbat tot ceea ce credea c? ?tie despre lumea spiritual?.??mpletind povestea lui Tyler cu istorisiri adev?rate ale unor ?nt?lniri cu ?ngerii, autorul creeaz? un tablou viu al modului ?n care ?ngerii intervin ?n vie?ile noastre. El arat? c? bariera dintre domeniul spiritual ?i cel ?tiin?ific este mai pu?in strict delimitat? dec?t credem ?i ne transmite un mesaj lini?titor: nu suntem singuri.

Dr. Carolyn Bernstein, neurolog care a suferit de migrene n tineree, mpreun cuElaine McArdle, jurnalist i avocat, i ea confruntndu-se cu aceeai problem, prezint o analiz clar i cuprinztoare a acestei boli neurologice complexe care afecteaz sistemul nervos central. Durerea de cap sever este doar unul dintre simptomele ei, alturi de grea, vrsturi, modificri ale vederii sau sensibilitate exagerat la lumin sau sunete.Autoarele i ajut pe cititori s identifice factorii declanatori ai unui atac (stresul, somnul insuficient, ciclul menstrual etc.), ndrumndu-i apoi s aplice un plan personalizat pentru prevenire, evitare sau vindecare.Sunt prezentate cercetrile legate de noua clas de medicamente denumite triptani, care pot ntrerupe reacia neurochimic a unui atac, oprind evoluia migrenei, precum i informaii despre medicaia preventiv (beta-blocantele i antidepresivele) sau despre unele metode alternative, cum ar fi biofeedback i acupunctur.Cu creativitate, rigoare tiinific i compasiune, autoarele ofer o gam de tactici i tratamente care s-i ajute pe cei care sufer de migrene s-i controleze i s-i calmeze durerile."Programul propus de dr. Bernstein a ajutat sute de pacieni s-i in migrenele sub control, iar cartea ei v poate ajuta i pe voi.“ -Dr. Mehmet C. Oz, coautor al crilor You: Staying Young i You: On a Dietn sfrit! Migrenele ofer cu adevrat speran, ajutor i compasiune tuturor celor care se confrunt cu aceast suferin.“ -Dr. Pauline W. Chen, autoarea crii Final Exam: A Surgeon's Reflections on MortalityCartea de fa este o surs de informare complet i actual, fiind absolut necesar celor care sufer de migrene i persoanelor din jurul lor. Este aprofundat, uor de neles i bine structurat. Un ghid fundamental n materie de migrene.“ -Dr. Nieca Goldberg, M.D., autoarea crii Dr. Nieca Goldberg's Complete Guide to Women's Health