E la mijloc un mister negru. erpuitor. Cu femei puternice, regsindu-se n albia nopilor. Cu brbai pierdui n hiurile existenei. Cu adolesceni care asist gur-casc la felul n care morii dau buzna n existena de zi cu zi. Sunt pagini dense, pe mari poriuni memorabile, de un erotism subtil, nvalnic, mpuns de botul fraged al morii care-este-pretutindeni. Madeleine Davidsohn are lejeritatea i familiaritatea lucrurilor artate la lumina zilei de creatorii obiectelor artizanale, confecionate cu o art motenit din tat n fiu, ce-i transmit reciproc secretele meseriei, trucurile tiute exclusiv de membrii clanului de meseriai.“ – Aura Christi

Ar fi prea simplu s? dai fr?u liberlacrimilor pe coala alba, virginal? –ci tu te ?nc?p???nezi s? la?i un semn deslu?itdespre aleanul din sufletu-?i oprimat – ?ncercis? ?ntinzi pe h?rtie materia stelar? a unei pic?turialbastre; o ?mpingi ?ncolo ?i ?ncoace, caligrafiezi litere,le ?ns?ilezi ?n cuvinte ne?nc?p?toare – ?i e de parc??n interiorul pic?turii de cerneal?s-ar afla un ce viu ?i neostoit, care se zbates? r?zbeasc? ?ntr-o parte sau alta, afar? dincaptivitatea pungii elastice – un spirit vital, care?mpunge orbe?te, nereu?ind s? evadeze, blestemats? se chinuiasc? acolo,ve?nic...

Un nou bestseller interna?ional de la creatorii seriei ?Pisicile r?zboinice” Lumea nu va mai fi niciodat? la fel dup? Marele M?r?it - a?a s-ar numi un cutremur devastator v?zut prin ochii unui c??el. P?m?ntul s-a despicat pe de-a ?ntregul ?i au disp?rut toate labele-lungi – a?a s-ar numi semin?ia omeneasc? prin ochii aceluia?i c??el. Hrana a devenit aproape imposibil de g?sit, apa este otr?vit?, iar du?manii mi?un? la tot pasul. ?n aceast? situa?ie, c?inii se v?d nevoi?i s? deprind? toate aptitudinile unor supravie?uitori. A venit vremea lor s? domine lumea. Norocel, un C?ine Singuratic obi?nuit s? tr?iasc? pe cont propriu, s-a integrat ?n Haita C?inilor Lega?i pentru a face fa?? condi?iilor dure de via?? de dup? Marele M?r?it. C?nd un atac puternic ?i pune ?n pericol nu numai pe C?inii Lega?i, ci ?i pe inamicii lor, C?inii S?lbatici, Norocel ??i d? seama c? singura lor ?ans? de supravie?uire este s? se uneasc?. Tocmai aceast? decizie ?i va provoca probleme, iar ?n cele din urm? va fi alungat din haita unit?. Cartea a IV-a prilejuie?te ?mp?carea dintre Norocel ?i Alfa, conduc?torul Haitei S?lbatice. Dar ?ntre ei r?m?ne ?n continuare o tensiune mocnit?: Alfa las? de ?n?eles c? nu va fi niciodat? dispus s? accepte compania anumitor c?ini. Haita recent unit? se afl? ?n c?utarea unui nou c?min, c?t mai ?ndep?rtat de Tab?ra C?inilor Fioro?i. C?inii descoper? treptat c? niciun teritoriu nu este complet lipsit de pericole. Atunci c?nd ?nt?lnesc un alt grup de c?ini care a supravie?uit Marelui M?r?it, Norocel sper? ca cele dou? haite s? se alieze. ?ns?, aceast? nou? Hait?, condus? de Teroare, laba dreapt? a C?inelui-Spaim?, s-ar putea s? se transforme ?n cel mai periculos inamic pe care l-au ?nt?lnit vreodat?... ?O carte plin? de ?nt?mpl?ri palpitante ?i minunate.“ - Kirkus Reviews ?Tinerii cititori vor g?si o mul?ime de lucruri fascinante ?n aceast? carte de aventuri, de la intriga palpitant? p?n? la caracteriz?rile fiec?rui c??el ?n parte. O lectur? ideal? pentru fanii ?Pisicilor r?zboinice?.” – Booklist ?S? vezi lumea prin ochii unui c??el ??i poate schimba viziunea asupra vie?ii. Ac?iunea ?i pericolul ?i vor ?ine pe cititori ?n suspans, iar finalul pe muchie de cu?it ?i va determina s? deschid? ner?bd?tori urm?toarea carte din serie.” - Jennifer Rummel, VOYA Din aceea?i serie: Supravie?uitorii. Cartea I - Ora?ul pustiu Supravie?uitorii. Cartea a II-a - Du?manul ascuns Supravie?uitorii. Cartea a III-a – C?derea ?ntunericului

Hamburger cu m?m?lig? este un pamflet cinic ?i incisiv care descrie fidel ?i realist dou? popoare: rom?n ?i american. Le descrie nu din auzite, nu din ziare ?i nu din vizionarea programelor de televiziune, ci din experien?a autorului. O carte acid? care condamn? prostia, arogan?a ?i incultura ?elitei“ societ??ii rom?ne?ti de ast?zi, dar ?i prostia americanilor care habar nu au unde se afl? Rom?nia ?i poporul ei. O carte care dezv?luie f?r? rezerve ?i f?r? ascunzi?uri adev?rata fa?? a societ??ii rom?ne?ti contemporane. O carte ?n care personajele principale sunt politicienii, protipendada, ?baronii locali“, potenta?ii vremii, biserica, media aservit? politic ?i cea declarativ ?liber? ?i independent?“, trafican?ii ajun?i vedete. O carte despre cum suntem noi cu adev?rat ?i despre cum sunt americanii de fapt. Ve?i citi o carte r?z?nd ?n hohote, dar ?i pl?ng?nd cu lacrimi amare. Ve?i citi ?i ve?i cunoa?te adev?rul. Iar adev?rul v? va face liberi! Pentru c? un popor care nu mai r?de este condamnat s? fie ve?nic sclavul celor care ??i bat joc de el. Revolta?i-v? ?i r?de?i! ?i v? ve?i sim?i liberi!...

...A ine jurnal, a nu fi singur sub canonad. A duce n crc trupul cu multe rni al unui camarad, toate sngernde... El mai tria n momentul cnd l-ai aburcat n spate, dar nu mai prea n simiri. naintezi prin viscolul de gloane i schije, dintre care unele adorm scurt n carnea lui dens. Cel puin aa crezi, cel puin aa ndjduieti – c loviturile nu s-au oprit n tine. Dar poi fi sigur Prin canonad nainte, sau cine mai tie ncotro, snge a curs i se mai prelinge nc din trupul prietenului, sau i dintr-al tu Greutatea lui te deznoad, i simi cldura... Mai triete oare ntrebarea nu are nevoie de rspuns, oricum n-ai s te debarasezi de strvul lui: te-a aprat i o s te mai apere de lovitura mortal. (El, camaradul, el, jurnalul.) i de vzut cine dintre noi mai supravieuiete, vom vedea la urm, i spui.“ – Ion Lazu

La attea pricini care-mi ntresc convingerea c avem de-a face cu un poet remarcabil, a aduga i pe acela, deloc secundar, c n ciuda unui anumit nomadism al strilor de spirit ale poetului, el gsete mijloace foarte variate de a pune n scen sentimentul su, ceea ce face ca poemele s capete individualitate.“ – Cornel Regman

Da-da, ?i noi, martorii fl?m?nzi de auto-construc?ie, ridicoli ?i glorio?i pasageri ai ?nceputului de mileniu precoce ?mb?tr?nit, precoce obosit de existen??!, fl?m?nzi – ?ntr-un mod dizgra?ios, strident, dep??it – de idealuri – oho!, ce cuv?nt cu miros de alt secol cultural! –, a?tept?m, vis?nd, Povestea, spus? cu o jum?tate de gur?, ?n ritmuri lente, neb?nuit de ?ncete, cu digresiuni multiple, savant-priceput inserate ?n corpul ei masiv ?i cumva greoi, aparent greoi, cu ac?iune – nu foarte mult?, totu?i! –, cu eroi care au aerul de – ?i, deci, sunt de fapt, ?ntr-o m?sur? mai mare – antieroi, cu personaje problematice, cu dialoguri lungi-lungi ?n perimetrul generos-calculat al c?rora personajele se livreaz?, gr?bite s? se consume, definitiv, se precipit?, se nelini?tesc, prinse de un etern neast?mp?r rapace, de pofta – ca s? nu zicem setea – de a spune totul-totul, ?ncol?i?i de spaima venirii bru?te a unei Apocalipse.

Sonete n-ai s? sco?i b?t?nd pe taste?i complet?nd trei strofe ?i jumateCu vorbe-plevi, cu furca adunatePe aria rom?nei limbi prea vaste;Nu-?i ies nici cu ?epu?a pus?-n coaste,Nici cu-nghiontiri ?n prip?, pe la spate,Cum nu aduni senten?e, pe-nserateDin tigva celor ce-au tr?it la Oaste...C? ies din taste doar voroave proasteS?-mproa?te broa?te din b?ltoace-opace,Cum in?i peltici ?i babe prost?nace?ngaim? t?lcuri, cum c? via?a iaste...Nu ies sonetele lovind ?n clape.Sub ele Inefabilul nu-ncape.

Discursul acesta ?ndr?gostit este structurat din termeni care apar?in filosofiei sau esteticii, fiind grefat pe structura de discurs a celui mai prestigios mit al poeziei: mitul lui Orfeu ?i Euridice. Acest mit reprezint? cadrul unei fenomenologii a c?ut?rii ?i cunoa?terii Fiin?ei, care arunc? o lumin? ?n ad?ncul fenomenologiei Operei. Autorul porne?te de la premiza c? sensul unei opere nu poate fi c?utat ?i cunoscut dec?t ?n orizontul Fiin?ei. Poezia liric? la care se restr?nge demersul teoretic ?i critic al lucr?rii poate vorbi nu numai despre prezen??, ci ?i despre absen?a Fiin?ei, altfel spus, at?t despre ce este, c?t ?i despre ce nu este Fiin?a. Orice fenomenologie devine, ?n cele din urm?, ontologie. Periplurile hermeneutice sunt f?cute prin opera unor poe?i ca, bun?oar?, Eminescu, Barbu, Arghezi, Nichita.

The tales in the Grey Fairy Book are derived from many countries: ”Lithuania, various parts of Africa, Germany, France, Greece, and other regions of the world. They have been translated and adapted by Mrs. Dent, Mrs. Lang, Miss Eleanor Sellar, Miss Blackley, and Miss Lang. 'The Three Sons of Hali' is from the last century 'Cabinet des Faces,' a very large collection. The French author may have had some Oriental original before him in parts; at all events he copied the Eastern method of putting tale within tale, like the Eastern balls of carved ivory. ??The stories, as usual, illustrate the method of popular fiction. A certain number of incidents are shaken into many varying combinations, like the fragments of coloured glass in the kaleidoscope. Probably the possible combinations, like possible musical combinations, are not unlimited in number, but children may be less sensitive in the matter of fairies than Mr. John Stuart Mill was as regards music.

Interested in learning more about flower essences, what they are and how to use them? This handy pocket guide lists 115 healing flowers, including the most commonly used remedies, and what you can do with them.Looking for a more in-depth guide to vibrational healing remedies? Check out "The Comprehensive Vibrational Healing Guide" . The comprehensive guide includes information on how to make your own crystal, flower and environmental essences; explains Rife machines, bioenergetic remedies, and homeopathy; covers energy healing methods, sound healing, color therapy and so much more.

Cea mai bun antologie fantasy a anului.“ – Fantasy LiteratureVoi spune povestea, aadar… dar va trebui s fii cu bgare de seam, pentru c nici povestitoarea nsi n-o nelege pe deplin.Am s v povestesc ce mi-a prezis vrjitoarea.Am s v povestesc despre iubirea pe care am avut-o i am pierdut-o.Am s v povestesc despre…“Epic. Legende fantasy cuprinde 17 proze scrise de unii dintre cei mai faimoi autori moderni: George R. R. Martin, Terry Brooks, Ursula K. Le Guin, Robin Hobb, Orson Scott Card, Tad Williams .a.O vitrin excelent a tot ce are mai bun literatura fantasy actual.“ – Publishers WeeklyAceasta nu este una dintre crile pe care s le devorezi pe nersuflate, ci dintre cele pe care le savurezi de-a lungul multor seri de lectur.“ – Locus

Ofi?erul ?n retragere Jack Reacher se ?ntoarce la baza militar? pe care a condus-o ?n urm? cu 16 ani ca s-o cunoasc? pe Susan Turner, actualul comandant. Acolo afl? c? femeia tocmai a fost acuzat? de corup?ie ?i c? el ?nsu?i ar putea fi judecat pentru un abuz ?n serviciu de care nu-?i aminte?te ?i pentru o presupus? paternitate.?mbin?nd o intrig? complicat? ?i o curs? palpitant? pentru justi?ie ?i aflarea adev?rului, Lee Child ?l pune la ?ncercare pe Reacher — ?i ?l face s? se ?ntrebe cine este, ce a f?cut ?i cum va ar?ta via?a sa ?n viitor.?O curs? ame?itoare, ce te ?ine cu sufletul la gur?! Una dintre cele mai bune c?r?i ale seriei Jack Reacher, cu o intrig? foarte bine construit? ?i r?sturn?ri de situa?ie surprinz?toare.“ – The New York Times?Nimeni nu-l egaleaz? pe Reacher, un ?mp?timit al ac?iunii ?i al situa?iilor periculoase. Deviza lui: M-am antrenat s? transform frica ?n agresiune.“ – Kirkus Review?Bun venit ?n lumea lui Jack Reacher: mereu ?n alert?, el se afl? de fiecare dat? ?n locul nepotrivit la momentul potrivit… Child a creat un personaj emblematic pe care al?i autori de thriller ?l invidiaz?. Irezistibil ?i consistent, S? nu te ?ntorci niciodat?! este unul dintre cele mai bune romane ale lui Lee Child.“ – Associated Press?Paternitatea se num?ra printre cele mai des ?nt?lnite probleme ale b?rba?ilor din ?ntreaga istorie uman?. Dar pentru Reacher ?ntotdeauna p?ruse improbabil?. Era ceva eminamente teoretic. Precum c??tigarea Premiului Nobel sau participarea la un joc ?n World Series ori abilitatea de a c?nta. Posibil, ?n principiu, dar mereu probabil s? nu i se ?nt?mple. O destina?ie pentru al?i oameni, dar nu ?i pentru el.“

Un pu?ti de-o ?chioap? se arunc? pe jos ?n mijlocul magazinului; un elev de gimnaziu se plimb? prin clas? ?n mijlocul orei; un adolescent r?zg?iat ?n-are chef" s? ?nve?e nicio meserie. P?rin?ilor, profesorilor sau chiar angajatorilor, peisajul le este deja familiar. Cum se face c? ace?ti copii au ajuns s?-i joace pe degete pe adul?i ?i s? nu mai respecte nicio autoritate? Michael Winterhoff, psihiatru de copii, explic? ?n ce fel abdicarea de la reperele educa?ionale tradi?ionale, dar ?i ?ncurajarea unei rela?ii de ?parteneriat" (de negociere) ?ntre p?rin?i ?i copii a dus la situa?ia ?n care copiii sunt complet lipsi?i de acele oglindiri, limit?ri ?i ?ndrum?ri vitale pentru a deprinde autocontrolul ?i a cre?te nu doar fizic, ci ?i emo?ional. Discut?nd tendin?a p?rin?ilor de a-?i proiecta ne?mplinirile ?n via?a copilului, cartea ne reconduce la r?d?cinile parentajului: copiii trebuie s? redevin? copii, iar p?rin?ii trebuie s? redevin? educatorii grijulii, dar fermi, de care copiii au nevoie pentru o dezvoltare armonioas?.

Mare poet clasic, Co?buc ?i-a asigurat locul printre marii creatori: Eminescu, Creang?, Caragiale, Slavici, prin con?inutul na?ional al operei sale, prin cultivarea ?i frecventarea clasicilor, prin puritatea expresiei ?i claritatea stilului, prin promovarea idealului de frumuse?e echilibrat?, ?n general prin ?nnoirea limbii poetice. Co?buc este – unanim recunoscut – un mare clasic al versului rom?nesc. Poet al naturii ?i al omului de la ?ar?, al exuberan?ei juvenile, al iubirii, al revoltei ?i luptei, al b?rb??iei, Co?buc ?nscrie una din cele mai pre?ioase experien?e ale literelor rom?ne?ti, ?ntr-un moment de r?scruce, c?nd, prin scrierile unei pletore de pseudoeminescieni, se crease ?n poezia noastr? o stare deprimant?, maladiv?, din care se p?rea c? nu exist? perspective de ie?ire spre un liman s?n?tos. ?n acest climat de mal de siecle, de Wetschmerz r?sare nea?teptat de viguros ?i nou George Co?buc, redres?nd poezia rom?neasc?, aduc?nd noi orizonturi, noi sensuri, noi valori artistice.

De cinci ani, Cameron ?i mama lui se mut? dintr-un loc ?n altul. Tat?l b?iatului e pe urmele lor. Cel pu?in, asta i s-a spus lui Cameron.C?nd se stabilesc la o ferm? izolat?, b?iatul ?ncepe s? vad? ?i s? aud? lucruri care nu pot fi reale. Cur?nd, ajunge s? se ?ndoiasc? de tot ceea ce credea c? ?tie ?i se ?ntreab? dac? nu cumva ??i pierde min?ile.Ce se ascunde ?n noapte? Ce e ?ngropat ?n trecut?Cameron trebuie s? afle secretele ?ntunecate ?nainte ca acestea s?-l distrug?."Un thriller psihologic pe care nu-l po?i l?sa din m?n?… straniu, ?ntunecat ?i inteligent construit. Dialogurile vii, autentice ?i scenele memorabile alc?tuiesc o poveste des?v?r?it?, al c?rei final dramatic ?ntrece toate a?tept?rile." - The Guardian"Un tat? monstruos, h?r?uitor, co?maruri alienante, un b?iat fantomatic, c?ini s?lbatici ?i un subsol d?r?p?nat – cadrul perfect pentru o poveste ?nfior?toare despre un b?iat care, ?ncerc?nd s? dezlege un mister, descoper? ce secrete poate ascunde trecutul cuiva. Un melanj captivant de crime ?i poveste de familie." - Kirkus Review C?inii a c??tigat Red Maple Award ?i a ob?inut numeroase nominaliz?ri, printre care la Young Adult Novel Thriller Award, 2016 ?i American Library Association Best Fiction for Young Adults. Este ?n curs de publicare ?n 13 ??ri.?Drepturile de ecranizare au fost achizi?ionate de Wild Media Entertainment. ?

Ai ?ntreb?ri pe care ai vrut mereu s? i le pui medicului t?u? Nu ai sim?it niciodat? c? e momentul oportun? Medic generalist, cercet?tor medical ?i redactor al ziaruluiGuardian, dr. Tom Smith se inspir? din experien?a sa medical? pentru a r?spunde ?ntreb?rilor pentru care doctorii obi?nui?i par a nu avea timp.? Exist? vreo dovad? c? vaccinul antigripal actual e bun de ceva?? E adev?rat c?, dac? fumezi canabis, e?ti mai pu?in expus riscurilor dec?t dac? ai fuma tutun sau ai bea alcool?? Sunt deprimat?, dar nu vreau s? iau antidepresive. Care sunt alternativele?? Usturoiul face ?ntr-adev?r bine la inim?? Dac? da, de ce?? C?t de cur?nd dup? opera?ie pot s? c?l?toresc cu avionul?? Jenant?, ?nsp?im?nt?toare sau neobi?nuit?, oricum ar fi ?ntrebarea, sunt ?anse mari ca dr. Tom s? cunoasc? r?spunsul!

n vrst de 11 ani, Ivy Manx locuiete n inutul Caux, al crui conductor este teribilul Rege Mtrgun i unde legea trmului este otrvete sau fii otrvit“. Fr un degusttor de ncredere acreditat de Breasl care s-i stea mereu aproape, urmtoarea ta mas ar putea fi i ultima.Chiar mai ru, unchiul mult iubit al fetiei – ultimul farmacopat vindector din Caux – a disprut fr urm, lsnd-o pe Ivy cu trusa lui cu leacuri secrete, cu o cioar zgomotoas pe nume H i cu un degusttor nepriceput i mrav, cu nclinaie pentru picoteal.Nu mai e timp de pierdut! Ivy trebuie s-i pun n aplicare teribilul plan! mpreun cu un tnr degusttor pe nume Rowan – aflat pe fug dup otrvirea accidental a douzeci dintre grzile regelui –, fata pornete n cutarea unchiului ei. n aceste vremuri dominate de corupie i de uneltiri – n acest, pn nu demult, minunat loc strvechi –, cei doi copii, devenii acum dumanii ntregului regat, au un sprijin de ndejde.Dar ce vor oare urmritorii lor S fie nestemata de-o inegalabil frumusee ce pare – dei asta este practic imposibil – a fi scobit Sau o fi elixirul pe care ea nsi l-a creat i care are misterioase puteri vindectoare Sau oare poate fi vorba despre Ivy nsiSpus pe un ton uor ironic i de o prospeime irezistibil, primul volum al trilogiei Otrvurile din Caux“, Nestemata Scobit este o uimitoare poveste despre ierburi i magie, degusttori i otrvuri.

B?R DAMLA SEVG?YLE MERHABA ?Dokunan hafif bir esinti, bir damla ya?, bir kü?ük ka?amak bak??tan ve bir tatl? s?zden sonra yüre?in ?eperlerine yap???p kalan a?k?n izleriyle dolu ya?amakt?r belki de istenilen… ??zlemek sevgiyle yüre?e dokunmaksa; bir tatl? s?z, bir gidenin ard?ndan kalan iz, bir hüzün i?indeki umutsuzluklarda bile, umut arayan kalple var olmakt?r kimbilir belki de i?imizde kalan… ??zlemek; a?k?n g?zya?lar?nda, yar?n? olmayan a?klarda ve bir garip a?k?n i?inde bile mutlulu?u, sevginin kanatlar?nda ?zlemle arayarak yazmakt?r belki de sayfalarda saklanan… ?Kim bilir belki de sevgiyi i?inde bularak kanatlanmakt?r, kanats?z hallerinde bile ?zlemle a?ka u?makt?r… ?Her okunan ?iirin i?inde hissedebilmektir belki de; tarifi olmayan, tarifsiz o duyguyu, yüre?indeki bir k?v?lc?m ate?iyle canland?r?p ya?atabilmektir belki de arzulanan... ?Sevgiyle dolu sayfalarda, hissettiklerinizi bulup dolu dolu ya?aman?z dile?iyle… Cengiz ?ET?K 1964 y?l?nda Konya/Karap?nar do?du. ?lkokulu Emirgazi il?esinde okudu. Ortaokulu ve liseyi Karap?nar’da okudu. Endüstri Meslek Lisesi Torna tesviye’den mezun oldu. 1989 y?l?nda Burdur E?itim Yüksek Okulu’ndan S?n?f ??retmeni olarak mezun olduktan sonra 1990 y?l?ndan bu yana zaman zaman idarecilik yapsa da ?u an Uzman S?n?f ??retmeni olarak ?al??makta olup iki k?z babas?d?r. 1986 y?l?nda ilk ?yküsü “sonun Ba?lang?c?” bir sinema dergisinin a?t??? yar??mada birinci gelmi?tir. Finike yerel gazetelerinde 2005 y?l?ndan sonra bir?ok k??e yaz?lar? yay?nland?. 2006 y?l?nda ilk ?iir kitab? “Son S?züm Sana Gülüm” yay?nlad?. ?kinci kitab? “Siyahlarday?m Alev Bak??l?m” 2008 y?l?nda yay?nland?. Ayr?ca güfte halinde “ Siyahlarday?m” 2010 y?l?nda ve “Vazge? G?nlüm” 2016 y?l?nda iki ?iiri bestelenip ?ark? olarak hayat bulmu?tur. 2017 y?l? son ay?nda ilk bilimkurgu roman? “Pokentranl? G?kmen” okurlar?yla tan??t?.

On the second day of July in the year 1863 the Civil War in America was at its height. Late in the preceding month Lee had turned his face northward, and, with an army of a hundred thou-sand Confederate soldiers at his back, had marched up into Penn-sylvania. There was little to hinder his advance. Refraining, by reason of strict orders, from wanton destruction of property, his soldiers nevertheless lived on the rich country through which they passed. York and Carlisle were in their grasp. Harrisburg was but a day’s march away, and now, on this second day of July, flushed with fresh victories, they had turned and were giving desperate battle, through the streets and on the hills of Gettysburg, to the Union armies that had followed them. The old commonwealth was stirred as she had not been stirred before since the fall of Sumter. Every town and village in the state responded quickly to the governor’s call for emergency troops to defend the capital city. Mount Hermon, already depleted by gen-erous early enlistments, and by the draft of 1862, gathered to-gether the bulk of the able-bodied men left in the village and its surroundings, and sent them forth in defense of the common-wealth. Not that Mount Hermon was in especial danger from Lee’s invasion, far from it. Up in the northeastern corner of the state, on a plateau of one of the low foot-hills of the Moosic range, sheltered by the mountains at its back, it was well protected, both by reason of distance and location, from the advancing foe. But Mount Hermon was intensely patriotic. In the days preceding the Revolution the sturdy pioneers from Connecticut had met the equally sturdy settlers from the domain of Penn, and on this plateau they had fought out their contentions and settled their differences; the son of the Pennamite had married the daughter of the Yankee; and the new race, with love of country tingeing every drop of its blood a deeper red, had stayed on and possessed the land. So, on this July day, when the armies of North and South were striving and struggling with each other in bloody combat back and forth across the plain and up the hills of Gettysburg, Mount Hermon’s heart beat fast. But it was not for themselves that these people were anxious. It was for the fathers, husbands, sons, lovers in that army with which Meade, untried and unproven, was endeavoring to match the strategy and strength of Lee. News of the first day’s skirmishing had reached the village, and it was felt that a great battle was imminent. In the early evening, while the women were still busy at their household tasks, the men gathered at the post-office and the stores, eager for late news, anxious to discuss the situation as they had learned it. In the meantime the boys of the town had congregated on the village green to resume the military drills which, with more or less frequency, they had carried on during the summer. These drills were not wholly without serious intent. It was play, indeed; but, out of the ranks of these boys, three of the older ones had already gone to the front to fight real battles; and it was felt, by the men of the town, that the boys could not be too thoroughly imbued with the military spirit. So, on this July evening, wakened into new ardor by the news from Gettysburg, they had gathered to resume their nightly work—and play.There were thirty-three of them, ranging in years all the way from eight to eighteen. They were eager and enthusiastic. At the command to fall in there was much pushing and jostling, much striving for desirable places, and even the young captain, with great show of authority, could not quite adjust all differences to the complete satisfaction of his men.Before the confusion had wholly ceased, and while there were still awkward gaps in the ranks, a tall, straight, shy-mannered boy of seventeen, who had remained hitherto on the outskirts of the group, quietly slipped into one of the vacant places.

Ceea ce putem spune ?i ceea ce se cuvine spus este c? literatura noastr? modern? ?l revendic? cu hot?r?re pe Panait Istrati, pe fiul pierdut ?i revenit ca ?i Ulise al versului francez, dup? o miraculoas? c?l?torie. C?ci opera lui Panait Istrati ?ntrege?te peisajul literaturii rom?ne?ti din ultimii dou?zeci de ani, deoarece, dimpreun? cu Mihail Sadoveanu ?i cu Liviu Rebreanu, autorul Chirei Chiralina alc?tuie?te treimea cea de o fiin?? a celei mai unitare substan?e epice. C? ?i ace?tia – ?i poate c? nu stric? s? amintim cum c?te?itrei purced la ?mplinirea operei lor, cam ?n acela?i timp (?ntreg Sadoveanu de dup? Cocost?rcul albastru, doar de la trecutul r?zboi ?ncepe) c? ?i ace?tia, Panait Istrati este dintre to?i ceilal?i scriitori ai no?tri, acela care aduce cele mai multe probleme, cei mai mul?i eroi ?i cea mai puternic? individualitate. — Perpessicius