Aventura lui Arn Magnusson continu?. Al doilea volum al Trilogiei Cruciadelor este o combina?ie incitant? ?ntre adev?r istoric ?i fic?iune, ?ntre riscurile misiunii unui b?rbat ?i peniten?a unei femei, r?scump?r?nd am?ndoi acela?i p?cat. Un amestec de ur? politic? ?i religioas?, pe de o parte, ?i prietenie n?scut? din recuno?tin??, pe de alt? parte.

T?n?rul austriac Oskar Voxlauer ?ncearc? s? scape de ororile r?zboiului. ?n Primul R?zboi Mondial dezerteaz?. Dup? nou?sprezece ani petrecu?i ?n Ucraina, se ?ntoarce acas?, dar nimere?te ?n plin? ascensiune a nazi?tilor, iar r?zboiul ?l ajunge din urm?. Nici ?n p?dure nu poate sc?pa, nici iubirea nu este un refugiu posibil.

Autorul bestsellerurilor interna?ionale CAP?TUL CERCULUI ?i PAZNICII LEG?M?NTULUI ?n 1970, Silvana, fiica lui Giovanni Nobile, profesor de teologie la Vatican, este r?pit? din ordinul unei secte religioase ?i ?ncuiat? ?ntr-un sicriu. Dac? Nobile nu le pred? un pergament vechi de mii de ani, numit Manuscrisul lui Lucifer, r?pitorii amenin?? c? o vor l?sa pe Silvana ?n co?ciug p?n? la moarte. Patruzeci de ani mai t?rziu, arheologul Bj?rn Belt? descoper? ceea ce pare s? fie un fragment din misteriosul manuscris ?i se treze?te din nou ?inta unor atacuri inexplicabile. Singura cale de a sc?pa de urm?ritori este s? dezlege taina manuscrisului ?i s? aduc? la lumin? un secret uluitor, p?zit cu str??nicie de mai bine de patru milenii. ?Scriu c?r?ile pe care mi-ar pl?cea s? le citesc – c?r?i care m? intrig?, m? entuziasmeaz?, m? provoac?, m? ?nva?? lucruri noi, dar ?i c?r?i care m? sperie...“ Tom Egeland ?Manuscrisele str?vechi, miturile din jurul lor ?i impactul pe care l-au avut asupra omenirii ar p?rea de interes numai pentru erudi?i, dar ?n m?inile lui Egeland iau foc ca praful de pu?c?.“ Dagsavisen ?Romanul creeaz? suspans nu numai la suprafa?a evenimentelor, ci ?i ?n ad?ncime, prin viziunea tulbur?toare pe care o propune asupra ?ngerilor, a demonilor, a lui Dumnezeu ?i a Satanei.“ Aftenposten

N?scut ?ntr-o clopotni??, ?ntr-un sat din Alpii Elve?ieni, Moses, fiul unei s?rmane surdo-mute este ?nzestrat cu un auz remarcabil ?i cu o voce la fel de limpede precum sunetul uria?elor clopote sub care a v?zut lumina zilei. Sunetele ?i vor fi harta cea mai de ?ncredere pe parcursul vie?ii sale marcate de muzic?, la ?nceput ?n corul unei m?n?stiri ?i, ?n cele din urm?, pe scenele celor mai de seama teatre din Viena ?i din Vene?ia. Binecuv?ntare, dar ?i blestem, vocea sa angelic? este vocea unui musico, castrat ?mpotriva propriei voin?e, pentru a-i p?stra puritatea ?i limpezimea. Moses ??i va tr?i iubirea pentru o t?n?r? nobil? din Sankt Gallen cu intensitate fidel? ?i tragism, p?n? la cap?t, asemenea lui Orfeu, ?n opera cu care ??i face nea?teptat debutul pe scena, la premiera dirijat? de celebrul Gluck.Adev?ruri sf??ietoare, frumuse?e, arta, ur?, conspira?ii, z?mbete printre lacrimi ?i mai ales sunete care s? exprime emo?ii ?ntr-un limbaj universal… romanul lui Harvell ?nf??i?eaz? o poveste str?lucitoare ?i grav?, c? b?taia ?n amurg a marelui Pummerin, din Catedrala Sf?ntul ?tefan.Roman publicat ?n 12 ??ri.

15 iulie 1988. Emma ?i Dexter se ?nt?lnesc ?n noaptea de dup? absolvirea universit??ii. A doua zi, fiecare va porni pe propriul drum. Unde vor fi ?n aceast? zi peste un an? Dar peste doi? ?i ?n fiecare an care va urma?Em ?i Dex, Dex ?i Em – speran?e ?i oportunit??i ratate, z?mbete ?i lacrimi, certuri ?i ?mp?c?ri, succese ?i e?ecuri – o rela?ie dezv?luit? prin fr?nturi de via?? surprinse ?n aceea?i zi de 15 iulie.Dou?zeci de ani, doi oameni. O ZI.

Alexandra, o adolescent? rebel?, este trimis? de p?rin?i s? ??i petreac? vacan?a de var? ?ntr-un sat din Transilvania, pentru a fi ?ndep?rtat? de o iubire considerat? imoral?. Odat? ajuns? ?n V., ea este atras? de pove?tile localnicilor legate de o crim? s?v?r?it? ?n urm? cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzat? de incest ?i vr?jitorie ?i ucis? ?n p?dure. Alexandra porne?te pe urmele contesei, hot?r?t? s? afle ce s-a ?nt?mplat cu adev?rat. Castelul ascunde mistere la fiecare col?… Pe m?sur? ce fapte ?i personaje stranii ies la iveal?, Alexandra ??i d? seama c? are ?n comun cu frumoasa vr?jitoare mai mult dec?t ?i-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secret? ?i interzis?. Va reu?i Alexandra s? salveze aceast? iubire ?i ?n final propria via??, sau va avea soarta tragic? a Anekei? Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea adolescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri

Nora ar trebui s? ?tie c? via?a ei este departe de a fi perfect?. De?i cu ajutorul lui Patch, iubitul ?i ?ngerul ei p?zitor, a sc?pat cu via?? dintr-o serie de incidente cu totul neobi?nuite, primejdia e departe de a fi trecut. Rela?ia cu Patch nu este ?n cel mai bun moment al ei, iar Marcie Millar pare mai hot?r?t? ca oric?nd s?-i fac? Norei via?a un co?mar. De parc? nu ar fi de-ajuns, un nou du?man ?ncearc? s? o distrug?, iar moartea tat?lui ei r?m?ne ?n continuare un mister. Cum Patch nu numai c? nu ?i r?spunde la ?ntreb?ri, dar pare chiar s?-i stea ?n cale, Nora se vede nevoit? s? afle r?spunsuri de una singur?. Nu se anun?? o var? prea tihnit?, nu-i a?a?Continuarea bestsellerului ?ngerul nop?ii de Becca Fitzpatrick.Roman publicat ?n 35 de ??ri

O misiune himeric?, un echipaj condus de un nes?buit, un pasager clandestin cu o mare problem? ?i o mare speran??. ?i ?n jur o lume de ghea?? a c?rei splendoare nu e egalat? dec?t de cruzimea cu care respinge via?a uman?. La 1850, vasul Impetus porne?te spre nord vest, din Groenlanda, ?n c?utarea expedi?iei pierdute a lui Franklin. Cu ?nt?rziere – sezonul propice navig?rii se apropie de final. ?nainteaz?, totu?i, cu ?nver?unare, ?n ciuda tuturor semnelor potrivnice. P?n? c?nd vasul r?m?ne captiv ?n imensul pustiu arctic, f?r? nici o posibilitate de mi?care, nici ?nainte, nici ?napoi. Femeia ?ns?rcinat? care se ascunsese la bord va na?te aici, iar copilul va deveni noul centru de greutate al vasului prins ?n ghea??. Ie?irea la suprafa??, cea de a doua carte a t?n?rului scriitor irlandez Cormac James, este romanul unei expedi?ii la cap?tul lumii, dar ?i al unei aventuri domestice: paternitatea. O carte f?r? nici un cuv?nt ?n plus.

Cu totul nea?teptat, Susan Morrow prime?te manuscrisul unui roman scris de Edward, so?ul de care a divor?at ?n urm? cu dou?zeci ?i cinci de ani. Pe m?sur? ce cite?te, Susan ?i, odat? cu ea, cititorul ?nsu?i p?trund din ce ?n ce mai ad?nc ?n via?a personajului principal al romanului din roman, profesorul de matematic? Tony Hastings, care c?l?tore?te ?mpreun? cu so?ia ?i fiica lui spre casa lor de vacan??. ?n vreme ce via?a obi?nuit?, civilizat?, a familiei Hastings cade prada violen?ei ?i crimei, o sumedenie de amintiri tulbur?toare o arunc? pe Susan ?napoi ?n trecut, provoc?nd-o s? se confrunte cu tenebrele propriei vie?i ?i cu teama care ?i amenin?? viitorul. Un thriller cutremur?tor se ?mbin? astfel cu o poveste despre team? ?i regret, despre r?zbunare ?i ?mb?tr?nire, despre c?s?torie ?i creativitate.Cu un talent literar unic, Austin Wright ilustreaz? fascinant? experien?? a lecturii, prin rela?iile pe care le creeaz? at?t ?ntre cititor ?i oper?, c?t ?i ?ntre autor ?i cititor, ?ntr-o scriere surprinz?toare ?i pasionant?.

Simea pdurea vie, alchimic, pulsnd, i, dei nu credea n fantome i alte bazaconii, i plcea s vorbeasc cu ea n minte, s se lase descoperit de ceva aparte, ceva deasupra sa i de neneles ntru totul, ca-n Her. Iar pdurea putea s-i fac simit prezena n attea feluri, putea s poarte attea chipuri i attea voci. Iar el putea s intre i s ias din ea, s uite de el de attea i attea ori. Aici singurtatea devenea intimitate, devenea linite, devenea ap, devenea o min strbtut de infuziile proteice ale pmntului; o subteran n care plictiseala conferinelor de pres, momentele de stnjeneal i de blbial erau absorbite de muchi, de ciuperci, de licheni. Aici devenea polen purtat de vnt. O pdure precum o planet extraterestr studiindu-l n tcere. Realitatea sa era irealitatea altor umbre, visele sale erau comarurile altor montri.“

Ei desc?lecar? atunci am?ndoi??i se iau la lupt? ca doi juni eroi.Ochii tuturora cat? cu mirareLa Buzescu Preda ?i t?tarul mare.Ei se bat la raza stelei cei de foc Flac?rile-i albe pe-a lor zale joc.V?ntul r?core?te fruntea lor udat???i m?nia dulce sufletul le-mbat?. Ei se bat ?n spade – spadele se fr?ng;??i se iau la bra?e – se smucesc se str?ng.C?nd t?tarul scoate o secure mic?Si lovind pe Preda pav?za ?i stric?.Dar el cu m?ciuca astfel ?l loviInc?t deodat? c?zu ?i muri. Iar dup? aceasta oastea rom?neasc?Pleac? ?i ?nvinge horda t?t?rasc?. Dimitrie Bolintineanu - Preda Buzescu

Volumele de dialoguri (vor fi trei ?n total) socratice adun? convorbiri cu personalit??i ale culturii ?i literaturii na?ionale, realizate ?n libertate, ?ncepind cu 1990. Ele au fost publicate ?n diverse reviste, ?n principal ?Convorbiri literare“ ?i ?Poezia“, dar ?i ?n ?Dacia literar?“, ?Poesis“, ?Hyperion“ ?.a. Dialogurile se succed ?n ordinea apari?ie ?i reflect? fr?m?nt?rile culturale, literare, politice ale momentului, de interes peren ?i constant privind biografia artistic? a personalit??ii intervievate. Dialogurile sunt vii, atractive, instructive ?i mereu actuale prin problematic? abordat?. Participan?ii la acest veritabil banchet platonician din primul volum, Democra?ia oblig? idiotul sa stea al?turi de geniu (310 pagini), sunt: Petre ?u?ea, Ana Blandiana, Alexandru Zub, Ioan Alexandru, Dimitrie Gavrilean, Mihai Ursachi, Cezar Iv?nescu, Svetlana Paleologu-Matta, ?erban Cantacuzino, ?tefan Avadanei, Cristian Simionescu, Luca Pi?u, Lauren?iu Ulici, Corneliu ?tefanache, Ioana Cr?ciunescu, Paul Goma, Monica Lovinescu, Ilie Cleopa, George Astalos, Marin Mincu, Liviu Ioan Stoiciu, Dan M?nuc?, Costache Ol?reanu, Sorin Vieru, Gellu Dorian, Alex ?tef?nescu, Nicolae Manolescu, Ilie Constantin.

Bir ?ocu?un, ya?ad??? ?ehirden k?rsalda ya?ayan babaannesinin yan?nda gidip yaz tatilini ge?irirken ya?ad??? maceray? anlat?r Tokat??. 85 ya??ndaki babaannesinin dikti?i a?a?larla nas?l ya?ama ba?land???n?, kendi kedine eme?iyle nas?l ayakta kald???n? anlatan, ?ocuklar?n aya??n? yere bast?racak ger?ekli?in romand?r. Tokat?? karakteriyle g?revi k?tüye kullanman?n sonu?lar?n? ya?ayarak g?ren Bar?? bir atla ve ba? bek?isi k?z arkada??yla ge?irdikleri unutulmaz bir yaz maceras?n?n yan?nda bilgiye ula?may?, bilimselli?i ara?t?rma sonunda ??renen ?ocuklar?n ?yküsüdür Tokat??. ?AM KARDE?L??? ? Nisan sonlar?yd?. Hava ?oktan ?s?nm??, b?rtü b?cek hareketlenmi?ti. Toprakta bin bir tohum canlanm??, yeryüzünü ye?ile boyam??t?. Bademler, ?eftaliler, elma a?a?lar?, bütün do?a tomurcuk patlamas?yla ba? d?ndürücü bir güzelli?e bürünmü?tü. A?a?lar duva??n? takm?? gelin gibiydi. 23 Nisan co?kusu bütün ?ocuklar?n i?indeydi. Okullarda bayraklar, fenerler, ?e?it ?e?it el i?i süslemeler okul pencerelerinde ?ocuklara, gen?lere; hatta bütün ulusa k?van?la bak?yordu. Zil ?ald?. ?ocuklar ko?ullanm?? zil sesiyle bah?eyi bo?alt?p s?n?flara girdi. ?ocuklar?n sesleriyle yank?lanan bo?luk, ayak izlerini ta??yan bah?e, d??ar?da kald?. S?n?fa giren ??retmen: —?ocuklar, size güzel bir haberim var, Pamukkale’ye bir gezi yapaca??z, dedi. S?n?ftaki bütün ??renciler bir a??zdan: —Oley! diye sevin? ???l??? att?lar. Planlama ve haz?rl?klar yap?ld?. Yola ??k?ld?. May?s ay?n?n ilk haftas?yd?. Otobüs Antalya’dan ??k?p yükseklere do?ru yol ald?k?a, ?ocuklar havan?n serinledi?ini fark ettiler. ?? ?Denizli’ye girmeden mola verip piknik yapmak istiyorlard?. Her ?ocu?un geziden beklentileri ayr? ayr?yd?. Kimi ?i?eklerin i?inde oyunlar kuracakt?. Kimi a?a?lara t?rmanacakt?. Kimi de belgesellerde g?rdü?ü canl?larla kar??la?abileceklerini hayal ediyordu. ?imdilik onlara d?rt duvarl? s?n?ftan ??kmak bile yetmi?ti. ??? Otobüs, derin bir vadide bir süre ilerledikten sonra ?ay?r? ?imeni bol, ho? bir düzlükte durdu. ??retmen kap? a??lmadan gerekli uyar?lar? yapt?. Kap? a??ld?. ?ocuklar s?rayla indiler. Hava s?cakt?. Ku?lar?n, b?rtü b?ceklerin güzel sesleri bitmeyen bir ?ark? gibiydi. Yaban ?ilekleri, b??ürtlenler, al??lar, da? elmas?, ku?burnular hepsi ama hepsi ?i?eklerini ?oktan a?m??, yapraklar? tomurcuklanm??t?. ??? ?ocuklar, ?imenin yumu?akl???n? hissedince, ko?maktan kendini alam?yordu. K?zlar ?i?ekten ba?lar?na ta? yap?yor, ar?lar o ?i?ekten ?tekine u?u?urken, onlarla yar???rcas?na hoplay?p z?pl?yorlard?. ??? Bar??, g?züne kestirdi?i bir ?am a?ac?na y?nelip t?rmanmaya ba?lad?. Bar??’? g?ren ?ocuklar ??retmene g?sterdiler. ??retmen ?am a?ac?na bakt?: HAL?L ERDEM ? 1961 Dirmil-Burdur do?umlu. Gazi ?niversitesi E?itim Fakültesi S?n?f ??retmenli?ini bitirdi. Türk?e B?lümünde lisans tamamlad?. Kar Ayd?nl??????????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Dirmil ?mürcüsü (Roman)?????? Fam Yay?nlar?2006- 2014 Goca Meryem????? (Roman)?????? Fam Yay?nlar? 2014 Tokat?????????????????????? (?ocuk Roman?) Kendi Yay?n? 2013 Teke Y?resi Halk ?nan?lar? (Ara?t?rma - inceleme) Kendi Yay?n? 2008 Karacao?lan Gelene?inde Dirmil Güzellemeleri ve ?yküler (Ara?t?rma inceleme) 2011 Alter Yay. Gece Mavisinde A?k???? (?iir)?????? Kendi Yay?n? 1998 Ve Al???ld? ?lüme?????????? (?iir )????? Temmuz Yay?nlar? 1990 Kardan Adam??????? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n? 1998 I??k Avc?lar???????????? (?ocuk ?iirleri) Kendi Yay?n?) 2013 ??pten ??rendi?im Hayat?? ?ocuk Kitab?????????????? 2015 G?l Hikayeleri?????????? (?ykü)???????????????????????????????????? 2015 ? ?iir ve yaz?lar?n? Bah?e, Mavi Umut, Bahar, ?al?, ??retmen Dünyas?, Dirmil, Noktam, Bezuvar, süje, Kar dergilerinde yay?nlad?. Beykonak E?itim ve Kültür Vakf? Yirce ?iir Yar??mas?nda. Ne-Var Yok ?iiriyle Birincilik ald?.(2004) Resim ?al??malar?n? da yürüten Halil ERDEM 3 ki?isel, 25 karma resim sergi etkinli?inde bulundu.

Russo ni se dovedeste… in aceasta opera mai renumita a lui, posesorul unui ?simt muzical?, pe care, in acelasi fel si cu aceleasi caracteristici, proza romaneasca nu-l manifestase mai inainte… Multimea conjunctiei ?si? in Cantarea Romaniei lucreaza ca un ?legatto? muzical, menit sa elimine articulatia logica si oarecum spatiala a propozitiilor si sa sublinieze continuitatea lor metodica. Nimeni mai mult ca Russo n-a folosit in proza noastra acest vechi ?si? biblic, procedeu magic si incantatoriu…“ – Tudor Vianu

Cu privire la G. Toprceanu se constat dou atitudini n sfera unei consideraii generale. Unii l preuiesc ca pe un poet mare alii ca pe un poet minor. Cea dinti opinie este greu de susinut. ns n starea poeziei de azi cnd adesea lipsete scriitorului ndreptirea nsi de a scrie expresia minor“ poate s fie ru interpretat. S spunem dar c Toprceanu e socotit ca un poet al universului mic. Dar unde se afl adevrata poezie Orict ncntare ne-ar produce Parodiile originale spiritul nostru critic ntmpin greutate s gseasc alt merit dect acela de observaie i virtuozitate n nite compuneri al cror punct de plecare este n poezia altora. O parodie este n definitiv o pasti exagerat ca spre a-i gsi iertarea n recunoaterea imitrii. Toprceanu nsui le numea pagini modeste de critic literar n pilde“. Totui se poate observa la el acel fenomen de uitare n model care e chiar semnul clasicei inspiraii...“ – G. Calinescu Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent

Lumea ?n care tr?im este tot mai schimb?toare. Tehnologia progreseaz? rapid, valorile se transform?, apar ?i dispar profesii cu o vitez? uluitoare. Cum am putea preg?ti ast?zi copilul, pentru lumea ?n care va tr?i m?ine, c?nd, poate, ceea ce pre?uim ast?zi, m?ine va fi dat uit?rii?P?rin?ii oscileaz? adesea ?ntre permisivitate ?i exigen??, ne?tiind care este strategia educa?ional? optim? pentru viitorul copiilor lor. S?-l scutim de orice efort ?i de orice responsabilitate? S?-l ?nscriem la cursuri op?ionale, ?n speran?a de a-i deschide c?t mai multe drumuri? S? insist?m pe disciplin? ?i materiile ?colare??n Calea ?nving?torului, cei doi autori recurg la numeroase exemple din via?a de zi cu zi ?i cercet?ri de ultim? or? ?i, ?ntr-un stil alert ?i atractiv, ofer? solu?ii simple. P?rin?ii nu numai c? se vor bucura mai t?rziu de roadele eforturilor lor, ci vor reu?i, prin intermediul activit??ilor desf??urate ?mpreun? cu copiii, s? creasc? coeziunea dintre ei ?i ace?tia.

A fost odat? o fat?… care avea o umbr?. Al treilea volum al trilogiei Alb?-ca-z?pada.Trupa de teatru a unui liceu de art? pune ?n scen? o versiune modern? a basmului Alb? ca Z?pada, cu Lumikki Andersson ?n rolul principal. Repeti?iile merg bine, iar ?ntre Lumikki ?i b?iatul care-l interpreteaz? pe v?n?tor pare s? existe o chimie palpabil?. Oare Lumikki s-a ?ndr?gostit pentru prima oar??Cu pu?in ?nainte de premier?, lui Lumikki ?i parvine un ?ir de scrisori semnate de un admirator secret, a c?rui pasiune pentru ea se preschimb? rapid ?ntr-o obsesie periculoas?.?ncerc?nd s? afle adev?rata identitate a h?r?uitorului, Lumikki trebuie s? aduc? la lumin? cele mai sumbre secrete din propriul trecut. Iar cum premiera spectacolului se apropie cu repeziciune, Lumikki trebuie s?-l prind? ?n capcan? pe h?r?uitorul s?u, cu sufletul negru ca abanosul.?Motive din basme, intrig? poli?ist?, dileme ale lumii de azi – o lectur? nu tocmai u?oar?, care nu-i menajeaz? nici pe cei mai tineri dintre cititori.“ – Kirkus Reviews?Fanii lui Nesb? ?i ai lui Larsson nu vor fi dezam?gi?i.“ – Publishers WeeklyLumikki Andersson. O fat? din Riihim?ki. Care are o opinie ferm? despre fiecare lucru. Care ia note maxime ?i la fizic?, ?i la filosofie. Care a jucat rolul Ofeliei at?t de bine, ?nc?t vreo doi profesori s-au enervat, iar restul au fost emo?iona?i. Care nu ia parte la niciun eveniment al ?colii. Care mereu m?n?nc? de una singur?, dar nu pare niciodat? singuratic?. Nu e precum ceilal?i. Este exact ca ei.

Schlesak l combin pe Bakunin cu Marx i era sedus de modelul politic iugoslav. “Teoria tnrului Marx (preluat de la Hegel): realizarea i autorealizarea.“ Dictatura i aprea nc umana, aproape de o forma de realitate i de trirea autentic. Libertatea occidental ar fi creat doar un context amorf. n acest inacceptabil context, nu caut o ieire practic, optnd pentru una teoretic, teoria fiind suficient siei i dizlocnd tot restul. “Nu de soluii, ci de utopii, de ieiri, de asta avem nevoie.“ (dec. 1971) epeneag nu gndea diferit. i el definea contextul social i politic n termeni identici. Accepta i modelul iugoslav. i gsea calitatea de a fi joncional. “Iugoslavia poate juca rolul de punct de contact.“ Nu degeaba se spune: Historia magistr vitae! Istoria (realitatea, contextul) dicteaz modurile de a gndi, prea puin retrospectiv, vag proiectiv, ntr-un prezent tranzitoriu, amorf i (n)formal. La 12 august 1973, urma modelul ceh, “opoziie pe fa“ i-i schia corespondentului su un plan de colaborare.“Un eseu incitant despre unul dintre cei mai importani scriitori romni de expresie germana, stabilii n Italia.

Un productor neobosit de surprize, n spaiul nostru literar, este Nicolae Breban…“ (Gabriel Dimisianu, Romnia literar“, nr. 42, 2009) Nicolae Breban este stpnit de – i ajunge sa stpneasc el nsui – voina de putere creatoare. Creaia este, dup Fr. Nietzsche, adevrata voina de putere. Ct pot crea – att exist“, iat relaia definitorie i poate chiar sensul vieii, raliat adnc unei ontologii a artei literare. Scriitorul se teme cel mai mult de insuficiena voinei. ntotdeauna a fost ngrozit de un succes de mna a doua. Un succes a fost faptul ca n Frana i-au fost publicate romane dificile“, ntr-un context literar i istoric defavorabil. (…) Breban triete cu luciditate abisal un vis estetic“. Urmeaz, aadar, i nu contrazice autonomia esteticului. Omul i cultura sunt artificioase, nu naturale. El crede c, n esen, literatura nu s-a schimbat niciodat de la Homer ncoace.“ (Marian Victor Buciu) Un romancier pentru o generaie a literaturii. Nici un prozator roman nu a trit, dup 1960, o evoluie att de rapid. Succesul fulgertor al lui Nicolae Breban nu poate i nici nu trebuie s fie judecat independent de momentul 1965 al literaturii tinere. O generaie de povestitori i de poei avea nevoie de un adevrat romancier pentru a-i consacra, aa cum se cuvine, strlucirea. Nu de un romancier fcut prin aglomerarea povestirilor, strlucitor pe fiecare pagina, spectaculos prin fiecare personaj al sau; generaia reclama nu un autor care tie sa povesteasc, ci un scriitor nzestrat cu vocaie de romancier: de adevrat constructor.“ (Cornel Ungureanu)

Bestseller New York TimesUn roman din seria inspectorul Guido BrunettiCelebra c?nt?rea?? de oper? Flavia Petrelli reapare cu totul nea?teptat ?n via?a inspectorului de poli?ie Guido Brunetti.Flavia, care o interpreteaz? acum pe Floria Tosca din faimoasa oper? a lui Puccini, ?i m?rturise?te c? un admirator necunoscut a urmat-o de la Londra la Sankt Petersburg ?i la Vene?ia, cople?ind-o cu buchete imense de trandafiri galbeni. Pe m?sur? ce admiratorul invadeaz? via?a c?nt?re?ei, Brunetti ?ncearc? s? afle identitatea acestuia. Inspectorul ??i d? seama c? Flavia e ?n pericol c?nd un coleg de-al ei este r?nit grav.Va reu?i Brunetti s? intre ?n mintea admiratorului psihopat ?nainte ca Flavia sau altcineva din preajma ei s? p??easc? ceva r?u?"Un roman care are grandoarea unui spectacol de oper?… Seria Inspectorul Brunetti nu ?i-a pierdut deloc prospe?imea. Acesta e talentul extraordinar al Donnei Leon. Scriitura ei are exuberan?a unei opere de Puccini." - Independent (UK)"C?r?ile Donnei Leon se remarc? prin pitorescul locurilor unde se petrece ac?iunea ?i farmecul personajelor." - New York Times Book ReReview"Reapari?ia Flaviei ?i ofer? autoarei Donna Leon ocazia de a-?i exprima profunda dragoste pentru muzic? ?i de a construi o scen? magnific? ?ntre Flavia ?i admiratorul ei, scena ce reia finalul operei Tosca." - Booklist"Stilul elegant ?i expresiv al romanelor Donnei Leon face pentru Vene?ia ceea ce a f?cut Canaletto cu pensula ?i paleta de culori pentru cel mai seren dintre ora?e." - Daily Express

Vrnd s fac un dar poeilor romni – de la care n tineree am primit inestimabile daruri, Nichita, Cezar, Grigore – am ndrznit o versiune romneasc a intraductibilelor i abstruselor poeme rilkeene. Mostre supreme ale unui discurs poetic somnambulic, desfidnd nu numai logica i sintaxa curent dar i cea poetic, aceste Elegii… sunt, cred eu, un vrf dac nu un monument al spiritualitii moderne europene. Sunt fericit ca limba romn a strmoilor mei i a marilor poei romni a primit i a putut cuprinde arta poetului austriac, ce se clatin i cuvnt ntr-un aer de o tensiune insuportabil, ntre Pindar i Holderlin, un monument de vrf inegalabil, cu siguran, al creaiei europene.“ (Nicolae Breban)