《查拉图斯特拉如是说》是尼采假借查拉图斯特拉之名说出他自己的哲学思想，也可以说是一本查拉图斯特拉的说教集或者说是查拉图斯特拉的行藏录。 这部作品是德国哲学家尼采的一部里程碑式的作品。这本书以散文诗体写就，宣讲“超人的哲学”和“权力意志”，通过主人公查拉图斯特拉阐述出：人类是处于超人和禽兽之间的物种，人类的步方向是超人；上帝已死，唯有让上帝死才能化为超人；人类的道德便是超人甘于坠落自己的意志等哲学思想，用诗歌的语言，讲述了尼采对于人生、人类、痛苦、快乐、期待的深刻领悟。这本书是一部哲学书，却有极高的文学价值，是一部关于“超人”的圣经。

La acest ?nceput de secol XXI, ?n ?ntreaga lume se intensific? studierea problemelor fundamentale, eterne, ca via?a ?i moartea, rostul vie?ii, originile ?i destina?iile noastre ultime, c?t ?i ?ntrebarea cu privire la existen?a de dup? moarte. Cartea examineaz? filosofia de via?? a budismului Nichiren ?n lumina ideilor de ultim? or? despre via?? ?i moarte, de?i cuprinderea exhaustiv? ?ntr?un singur volum a unei probleme at?t de vaste este imposibil?. Budismul Nichiren ofer? oamenilor mijloacele de a??i transforma destinele prin ?nf?ptuirea propriei revolu?ii umane individuale ?i dezv?luie calea spre pace ?i fericire.

Dac? Riscul g?ndirii nu s-a bucurat de aten?ia meritat?, probabil din cauza exploziei nea?teptate de produc?ii culturale – ?i mai ales pseudoculturale – care s-a petrecut dup? decembrie 1989, noua lucrare a celor doi g?nditori, scris? dup? aproape dou? decenii, ar trebui s? aib? toate premisele pentru a fi receptat? cum se cuvine.Sub forma ?n?el?toare a dialogului ?ntre cinci personaje caracterizate – fiecare – de un stil de g?ndire bine determinat cei doi ascund nenum?rate giuvaere ale g?ndirii originale, penetrante ?i vizionare. Cititorul obi?nuit s? caute pe copert? elementele care s?-i permit? m?car printr-un exerci?iu deductiv descifrarea ingredientelor discursului celor doi autori va fi surprins la fiecare pagin?.Dac? ?cele 5 lucruri esen?iale pe care trebuie s? le ?tii despre via??“ reprezint? de cele mai multe ori o simpl? etichet?, sub care compozi?ia eterogen? a con?inutului, superficialitatea ?i caracterul facil al expunerii mul?umesc ?i conving doar pe termen scurt, ?n cazul lucr?rii celor doi filosofi rom?ni lucrurile stau exact pe dos. ?n cele cinci capitole care analizeaz? avatarurile g?ndirii sunt ascunse nenum?rate modele de ?n?elepciune ?i de disciplin? a logosului, f?r? a fi anun?ate, explicate cu toate determina?iile conexe sau accentuate ?n vreun fel. Acesta este probabil cel mai elegant mod de a r?spl?ti cititorii: spun?ndu-le cum f?r? a-i avertiza c?.Pentru cine ??i dore?te totu?i o etichet? care s? u?ureze clasificarea acestui volum, cea mai concis? ?i mai potrivit? este oferit? de un binecunoscut dicton latin: Sapienti sat. ?ntr-un ocean de solu?ii, Sorin Vieru ?i Terente Robert construiesc o insul? de probleme a c?rei tr?inicie este alarmant? ?i, ?n acela?i timp, reconfortant?.

Istoriile excentricit??ii din Logica elefan?ilor adopt? tonul comentariului pe dou? voci, simul?nd (?i stimul?nd) un canon care dubleaz?, prin reluare, recuperarea detaliului ca fiind princip(i)al. Fiziologiile devin ilustre, consecven?a ??i expune abera?ia, apetitul pentru trecut este inevitabil patologic, iar neao?ismele curente rezoneaz?, fire?te, cu globalizarea. ?ntr-o logic? elefantin?, inteligen?a are a se v?di, chiar gigantesc, ?n nimicnicia ?faptului divers“. Supraabunden?a concentr?rii miniaturale exacerbeaz? efectele ?ngurgit?rii unei mu?te ori ale studierii timpului liber al felinelor de cas?. Lenjeria intim? necesit? un tratament aristocratic, iar ?njur?tura ?i b?taia se sacralizeaz? ?ntr-un univers ?n care guvernarea p?r?se?te modelul pastoral pentru recursul la structuri galinacee. Textele lui Ciprian V?lcan ?i ale Danei Percec (sur)prind acest nesa? cu care lumea ?ns??i pare a-?i exprimenta limitele, n?ucit? parc? de proliferarea propriilor excese.

Antropologie ?i antroposofie ? Max Dessoir despre antroposofie ? Franz BrentanoAlc?tuind cuprinsul acestei lucr?ri, Rudolf Steiner reveleaz? ?c?teva din firele ?tiin?ifice care trebuie trasate pornind de la antropozofie la filozofie, la psihologie ?i la fiziologie“. Cunoa?terea omului va trebui atunci s? fie extins? ?in?nd cont de enigmaticele aspecte ale vie?ii sale interioare, privite din perspective multiple. ?n aceast? carte, Rudolf Steiner prezint? ?n scris aspectele semnificative ale configur?rii ?ntreite a fiin?ei omene?ti: corpul fizic, organismul sufletesc ?i configura?ia spiritual?.

Magyarázatok a Srimad-Bhagavatam tizedik éneke harminckettedik fejezetének 16-22. versáhez, az el?z? acaryák írásai alapján. A Na pāraye ’ham három része ?rī K???a, ?rī Caitanya Mahāprabhu és ?rīmatī Rādhārā?ī szeretetét mutatja be. Szeretetük egy-egy hatalmas folyóként h?mp?ly?g a prema óceánja felé. ?cāryáink kegyéb?l a bhakták megérinthetik ennek az óceánnak a partját, s néhány cseppnyi nektárt megízlelhetnek bel?le.

      《中国哲学史大纲》为胡适所作，是中国学者运用现代学术方法系统研究中国古代哲学史的*部著作。它的出版被视为中国哲学史学科建立的标志。它所获得的赞誉无以复加，不但被视为一本划时代的著作，而且被誉为五四新文化运动的一个积极成果，是中国思想史研究的山之作，为胡适的学术地位奠定了一块不可撼动的基石。

本书从康德遗留于世的300多封信中选出100封书信，根据年代先后按照编年史顺序排列。康德书信是康德哲学思想体系的一个重要组成部分。它们不仅包含了康德对自己思想体系的许多重要的说明和解释，形成了康德哲学著作的一个重要补充，而且以动态的方式再现了康德哲学思想形成的过程。同时，它们也是康德生活与事业的忠实见证人。 此外，本书的附录部分收录了康德三篇重要的论文，即《关于一种出自世界公民意图的普遍历史的观念》《回答一个问题：什么是启蒙》《重新提出的问题：人类是否在不断地向善步？》

哲学一直给人一种远在云端的感觉，对于很多人来说，读不读哲学对生活没有多少影响。但其实，这种高高在上的哲学是被经院化和学科化了的，是对哲学原来面貌的*扭曲！ 七格说，哲学与我们的距离并不遥远。哲学家可以很有趣，哲学可以很辛辣，哲学与我们的生活息息相关，可以启发我们从不同的角度看待生活中的问题。 《脑洞大的哲学简史（*部分：八世纪前）》带你认识48位哲学大师的前世今生，风趣幽默的观剖析，独具一格的人物短评，各类学科与哲学的激情碰撞，让你畅游哲学海洋，重塑不一样的哲学态度！

A partir de uma sugest?o de Gilles Deleuze e Félix Guattari – a de que todos os filósofos ocidentais terminaram construindo, no interregno do seu pensamento, personagens conceituais, uma espécie de assinatura do filósofo – este livro objetiva identificar esse tra?o a partir da obra de Michel Foucault. A tese em quest?o é que este autor n?o se enquadra em uma imagem única, como a do Juiz em Kant, ou a do sedutor em Kierkegaard, mas em uma imagem híbrida e triádica, fazendo coro com muitos filósofos chamados de transversais e que se instalaram no horizonte de filosofias chamadas de pós-estruturalistas, como Deleuze.

Lucrarea adun? eseuri filozofice ?i evoc? figuri de marc? ale culturii rom?ne.

„Greu este s? fii bun“. A?a suna verdictul unui filozof presocratic la care m? încruntam abitir pe la 20 de ani. Acum, la 60, dup? ce am înv??at de la aceia?i în?elep?i c? „to?i oamenii sunt r?i“, dar c? „nu trebuie s?-i judeci“, nu m? mai gr?besc cu încruntarea. Doar zâmbesc pu?in ofilit, în dulce resemnare. Cu un astfel de zâmbet – trist, admirativ, îng?duitor ?i comp?timitor totodat? – trebuie întâmpinat (?i f?r? îndoial? iertat) Tomas H., personajul axial din romanul Cameliei Cavadia. Destinat fericirii, dar e?uat lamentabil. Vinovat inocent ?i egofil culpabil. ?i totu?i înseninat, dureros de triumf?tor în final, dup? ce altruismul învinge mizantropia, iar d?ruirea de sine absolv? vinov??ia. În fond, ce ar fi vina f?r? isp??ire? Un roman despre povara fericirii (chiar a?a!) ?i chinul permanent al demonicului de a surpa – prin patologia patimii oarbe – iubirea curat?, armonia conjugal?, farmecul divin al copil?riei ?i nobila condi?ie de p?rinte. Un debut surprinz?tor prin precizia arhitecturii narative ?i siguran?a rotirii caruselului cu multe ?i subtile rela?ii psihologice. În plus, îmbucur?tor prin op?iunea preponderent moral?, într-o vreme dominat? de anarhie, relativism ?i etic? în r?sp?r. – Dan C. Mih?ilescu ?„De când m? ?tiu am vrut s? devin scriitoare. PR de meserie, am scris pove?tile altora, dar mi-am dat seama c? am în?untrul meu propriile pove?ti care a?teapt? s? le dau via??. Tot ceea ce am f?cut pîn? acum a roit în jurul cuvintelor. Prin prisma meseriei mele, am scris sute de comunicate, am luat zeci de interviuri, m-am trezit cu zeci de fraze construite-n cap ?i am adormit cu altele bâzâindu-mi în ureche. Am hot?rât ca e timpul s?-mi urmez visul ?i s? devin ceea ce m-am sim?it mereu.“ – Camelia Cavadia

Geli?mi?li?in ??karsamalar?nda ilk akla gelen ?l?üt, meden? olarak ilerleme kaydetti?ini iddi? eden, d??avurumcu insanlar toplulu?unun bencil yap?la?mas?ndan ge?mektedir. Ara?t?rmalar sonucunda elde edilebilen, g?rsel, i?itsel, yaz?l?, ar?iv v.b tüm veriler do?rultusunda ayd?nlat?lm?? ger?ekler düny?si mevcuttur. Asalak olarak hayata tutunmaya ?al??an, ?z bireyci katmanlar?n en alt?na indirgenmi? insan say?lan varl?klar?n, niteliksel ?zelliklerle ?a?a tutunmas? imk?nsizdir. "En ?ok ben kazanay?m." s?yleminden yola ??karak, rahatl?k ve konforun adresinde bulu?an simbiyoz ya?ant?lar?n; ?a?d??? kalm??, kendi dü?üncesi h?ricindekileri yok sayan, ?ok katmanl? yüzeysel düny?s?nda gezinmenin verdi?i ferahl?k, bir?ok insan? cezbederek, ?ekilsiz ya?ant? portrelerini bilfiil olu?turmu?tur. Dü?ünceleri ve mevc?diyeti ?imento ile kaplanan nesillerin, zenginlik saltanat?na ayak ba?? olmas?ndan korkan erkin, katmerli yapt?r?mlar? bulunmaktad?r. D??s?z kalm?? medeniyetin, ??karsamalarla dolu ??karc? düny?s?nda, kendine en ufak bir yer edinimini ba?ar? sayan birey, ya?ant? düny?sinin ger?ek yüzeyine ula?t??? i?in mutlu olmal? m?d?r? G?rülen ve g?sterilen, verilen, yapt?r?lan tüm edimlerin ve edinimlerin, do?rultusunda, bireyin ??karc? sistem adamlar? ile yapt??? yolculu?a dikkat etmesi gerekir. Ritüel h?line gelmi?, paradoksal d?ngüde her d?im ba?lad??? yerden farkl? bir sona ula?mas? gereken yolculu?u yapan bireyin de, beklentisi bu olan macer?s?nda, üzüntü ve yenilgi verici sonucun, ayn? ?ekilde ikinci, ü?üncü defa ger?ekle?mesi ve ?o?u insan?n, bunun fark?ndal???nda olmay???n?n verdi?i bocalamayla ge?en ?mrünün c?resizli?inde ??rp?nmas? ve bo?ulmas? an meselesidir. Yapt?r?mlar yapt?r?mlar?, bilgisizlik ve c?hillik yeni olu?umlar? tetikleyecektir. ?nemli olan her insan?n asl?nda bir paradoks denkleminde, paradoks yolunda oldu?unu bilmesi ve ba?lad??? noktaya geldi?inde, nas?l bir düzenin i?erisinde ritüel yapt???n?n fark?nda olmas? gerekmektedir. Naz?re davran??lar?, sistem i?erisinde en az?ndan denemek, ayn? dü?üncede bulunan insanlar? bir araya getirmek ?artt?r. Ulusal bilincin her d?im uyan?k tutulmas?, paradokslarla sava??n en mükemmel ?rneklerinden birini olu?turacakt?r. ?nsan?n kat etti?i yol da, bu s?yede dünden kopu?un de?il, yar?n?n güvence alt?na al?nmas?n? tetikleyecektir. Yar?n? güvence alt?na al?nan bireyler de; kof, mesnetsiz, yalan ve riy?karl??a dayal? sistemleri ??kertme ve kendi hastal?kl? sistemlerini dayatmaya ?al??an ?o?unlu?un, katmerli ezici üstünlü?ü alt?nda direni? g?stermenin, mutlak gayreti i?erisinde olacakt?r. ?nsan?n yahut insanl???n bu eylemi ger?ekle?tirmeye ?al??mas?n?, en az?ndan denemesini diliyorum. N??M ONUR TEZMEN, 2013 MUSTAFA VE AY?E Mustafa’ya g?re; canl?lar?n, kompleks ya?am süreci i?erisinde, kabullenebilir davran?? grafi?ini topluma uydurmak ve o uyumu devam ettirme g?revi, bireysel sorumluluk gerektirmekteydi. Toplum i?erisindeki statüsünü belirleyen birtak?m rolleri üstlenen bireyin, davran?? biliminde girece?i rollerin karma?as?na kap?lmadan, gerekli ve ?l?ülü davran??, sosyal bilim do?rulu?u vey? bu do?rulu?a en yak?n olmay? gerektiren tüm birle?imler; bireyin ?zünü, karakterini ve bili?sel zek?sini olu?turmaktayd?. En az?ndan Mustafa'n?n dü?ünceleri ?????nda, akl?n? yordu?u; bilgi, kültür, gelenek ve g?renek birikimi ile a??klamas? buydu. Varolu?unun aksine, ayn? y?nde kürek ?ekmesine ba?l? olan ya?amsal uzamda, kendi do?ruluk pay?n? olu?turmas? ve bu pay?, ?evresindeki insanlara sunmas?, ona zevkli bir hus? veriyordu. Mustafa’ya g?re bilgelik, kazan?lan tecrübelerle birlikte, birikimlerin, paralel vey? ayn? düzlem i?erisinde hareket ettirebilmenin yoluydu. Bundan ??karacak ders de, birine bir do?ruyu empoze etmeden, ikn? k?biliyetini, ki?inin benzer birle?imlerinde ivme kazanan ara?lar gibi haz?rlamak ve var??a ondan ?nce vararak, kendi do?rusunun en yak?n bile?enine, kar??s?ndaki insan? ?ekebilmekti.

Hegel este cel mai sistematic filozof, a c?rui oper? este coerent articulat? ?i sus?inut? de o dens? ?es?tur? conceptual? ?i o teleologie cu un pronun?at caracter axiologic. Hegel a vrut ?i ?n parte a reu?it s? construiasc? o concep?ie articulat? ?i cuprinz?toare despre om, societate, natur? ?i divinitate. Fiecare component? a sistemului s?u filozofic, structurile logice, societatea, arta, politica sau istoria nu pot fi ?n?elese f?r? ?ntregul care le cuprinde, le determin? d?ndu-le transparen?? ?i sens. G?ndirea politic? hegelian? nu e o simpl? medita?ie asupra statului ?i a institu?iilor sale determinat? de conjunctur? sau de vreo implica?ie practic? a filozofului ?n politica din timpul s?u. Medita?ia hegelian? asupra politicului este consecin?a necesar? a g?ndirii speculative cuprins? ?n masiva sa oper? filozofic?. Politicul este o component? important? a structurii ontologice a lumii, un moment esen?ial al realiz?rii ?i func?ion?rii Libert??ii. Ra?iunea ?n act, cristalizat? ?ntr-o diversitate de conduite, structuri ?i institu?ii configureaz? universul practic, concretiz?nd spiritul teoretic ?i organiz?nd a nou? regiune ontic?.

Cum a fost ?nceputul, de unde ?i de ce a venit Universul la fiin??? Cine a creat, de fapt, via?a pe P?m?nt ?i cum va fi Sf?r?itul? Ce se ?nt?mpl? atunci c?nd murim ?i unde ajungem dup? aceea? ?i, la urma urmei, ce contur trebuie s?-i d?m vie?ii noastre dac? Dumnezeu nu exist?? Miturile ?i speran?ele noastre ofer? r?spunsuri convenabile, dar periculoase, la aceste ?ntreb?ri ?ntruc?t ?ntre?in iluzii care ne sporesc, ?n realitate, angoasa ?i la?itatea. Avem, totu?i, o alternativ?: apelul la metodele ?i descoperirile ?tiin?ei pentru a repune lucrurile ?i problemele ?n contextul din care au fost decupate din ignoran?? sau din r?utate. Despre via?? ?i moarte reabiliteaz? acest tip de demers ?ntr-un periplu scris cu umor, dar ?i cu seriozitate, cu elegan??, dar ?i cu duio?ie.

Despre guvernarea reprezentativ” este o carte plin de surprize i sugestii despre bunele practici ale guvernrii, care nu trebuie s lipseasc din bibliotecile celor preocupai de zona politicii. Volumul de fa a vzut prima dat lumina tiparului n 1861 i reunete principiile la care a lucrat filosoful britanic John Stuart Mill n cea mai mare parte a vieii sale. Aceast lucrare publicat la mijlocul secolului al XIX-lea i pstreaz prospeimea i relevana pn astzi, cnd suntem tot mai aproape de a ncheia a doua decad a secolului XXI. n primul rnd, pentru c imagineaz pn n cele mai mici detalii acel model politic pe care l numim democraia reprezentativ”. Winston Churchill spunea despre acesta c este prost, dar e cel mai bun dintre cele pe care le-a inventat omenirea”. John Stuart Mill i descrie organizarea, detaliaz rolul instituiilor, felul n care sunt alei sau numii demnitarii i explic atribuiile fiecruia. Pune n eviden atu-urile, dar i vulnerabilitile guvernrii reprezentative, comparnd-o cu alte sisteme politice din vremea sa. n final, ajunge la o concluzie foarte asemntoare cu cea a premierului britanic din secolul urmtor. Colecia IN NUCE reunete fragmente venic verzi” din cultura omenirii, mpletind discursuri din art, literatur, tiine sociale i religie. Dincolo de renumele autorilor i de valoarea titlurilor pentru fiecare domeniu n parte, acestea sunt pilde ale nelepciunii universale din toate vremurile. De acelasi autor: Utilitarismul

Publicat? ini?ial, ?n prima edi?ie ?n 1785, cu titlul Grundlegung zur Metaphysik der Sitten, este una dintre cele mai influente crea?ii din ?ntreaga oper? filosofic? a lui Immanuel Kant ?i, totodat?, un reper ?n istoria filosofiei universale. Lucrarea filosofului german cuprinde o prefa??, trei sec?iuni – Trecerea de la cunoa?terea ra?ional? comun? a moravurilor la aceea filosofic?, Trecerea de la ?n?elepciunea moral? popular? la metafizica moravurilor, Trecerea de la metafizica moravurilor la critica ra?iunii pure practice – ?i o remarc? final?, precedate de nota traduc?torului, Valentin Mure?an. ?n prefa??, Kant pledeaz? pentru o metafizic? a moravurilor ?i discut? despre metodologia pe care a folosit-o. El porne?te de la ?mp?r?irea filosofiei grece?ti ?n fizic?, etic? ?i logic?. ?n prima sec?iune, dup? cum ?i titlul sugereaz?, se face trecerea de la forma cunoa?terii comune privind moravurile la cea filosofic?. El discut?, printre altele, despre voin?a bun? ?i datorie. ?n sec?iunea a doua se aprofundeaz? problema imperativelor. ?n ultima sec?iune, Kant discut? despre voin??, libertate. De fapt, cea de-a treia sec?iune reprezint? punctul de pornire de la care Kant a dezvoltat Critica ra?iunii practice, publicat? ?n 1788.

Avem o carte preponderent de sondare a mentalit??ii ruse, care este rezultatul unei radiografieri a societ??ii pe mai multe pali?ere, dintre care se deta?eaz? cel istoric ?i cel religios. (…) Rusia bolnav? este scris? ?n primii ani dup? evenimentele revolu?ionare din 1905?l907, ?n cursul c?rora autorul a avut o participare activ?, mai ales ?n ce prive?te punerea acestei revolu?ii sub semnul lui Hris?tos. Este o carte important? tocmai pentru c? oglinde?te deziluziile unei naturi pasiona?le, care, ?n centrul istoriei ?i al religiei, pune mereu fapta. Fire?te acum, dup? Arhipelagul lui Soljeni??n, pamfletele lui Merejkovski par simple exerci?ii de stil, ?nelibertatea” deza?vuat? ?n ele, Rusia ?arist? ca ??nchisoare a popoarelor” ap?r?nd chiar foarte apropiat? de ceea ce s?ar putea numi ?stat de drept”. ?n privin?a ?demasc?rii” ororilor contemporane?it??ii, putem spune c? – a?a cum au dovedit?o deceniile bol?evice – ?ntotdeauna este loc de mai r?u. (Emil Iordache)

Elveink nem tudnak olyan szilárdak lenni, mint naiv pillanatainkban gondolnánk, mert világunkat az érzelmek, az értelem és a hit folyton változó egyensúlya tartja ?ssze. Az ember hajlamos nagy titkokat sejteni ott, ahol egyszer?en csak nagyobb er?k m?k?dnek, mint amiket uralni tud. Azonnal a nagy titkot keresi, amikor kiemelked? tehetségekkel találkozik, amikor a hit alapvet? kérdéseit firtatja, amikor a saját érzelmeit vizsgálja, és akkor is, amikor a tudomány eszk?zeivel igyekszik mélyebben megérteni a világot. Pedig: ?A nagy titok az, hogy nincs titok”. ?j k?nyvében Mér? László az elvek, az érzelmek, a hit és a tudomány erejét valamint korlátait járja k?rül. A csattanós, “?tperces” esszék felvillantják a témák kül?nféle arcait a mindennapi életben, a hosszabbak pedig bemutatják, mit tett mindehhez a modern pszichológia.

innd seama de multiplele referiri la istorie, ct i de importana i relevana perspectivei temporal-istorice pentru orice alt tem, ajungem firesc la cardinalitatea istoriei n discursul lui Emil Cioran. n noianul tuturor temelor sale obsesive, istoria este o mega-tem, aflat n puternice raporturi cu celelalte. Aderena i entuziasmul pentru studiul problemelor de filosofia istoriei le gsim mrturisite nc de la nceputul traseului, n cteva scrisori ctre Bucur incu din anii ‘30. n acele scrisori vorbete de pasiune, de gndire spontan i personal, de adaptare natural asupra domeniului, i se arat ncredinat c, alturi de problemele de filosofia culturii i antropologiei filosofice, problemele de filosofia istoriei nu pot concepe c lea prsi vreodat. Dintre multiplele justificri ulterioare – opuse ca atitudine fa de cele din perioada iniial, dar care marcheaz aceeai aderen –, s punem dou n corelaie, scrise n ani apropiai, n care preocuparea pentru istorie este descris prin stri de dependen: slbiciune, sete, patim.“ – Ioan Costea

S?rmanul Nietzsche, ?bestia blond?“, a avut ?i el parte de crucificare. Multor profe?i ?i m?ntuitori li se ?nt?mpl? asta: eventual ?i ?n timpul vie?ii, ?i dup? moarte. Nietzsche, r?zvr?titul ?mpotriva legilor celor vechi, ?ntemeietorul orgolios al noii sale ?religii“, a trebuit s? suporte ?i el toate e?ecurile ?i r?st?lm?cirile posibile, ba chiar ?i punerea terifiant? ?n practic? a unora dintre ideile lui, care nici nu mai erau ale lui ?i, ?ndeob?te, nu mai erau idei…?Viclenia ra?iunii“, implicit a istoriei, o descrisese Hegel, unul dintre cei mul?i pe care Nietzsche nu-i agrea. Dincoace de istorie ?i chiar dincolo de ea, r?m?n c?r?ile. Omul n-a fost s? fie m?ntuit de Nietzsche. C?r?ile lui vor d?inui printre oameni: pentru oameni.