Imediat ce ai anunat c eti nsrcinat, rudele, prietenii, cunoscuii, chiar i persoanele strine se grbesc s-i dea sfaturi. Pe internet gseti tot felul de informaii despre natere i creterea copiilor, unele verificate, altele mai puin, dar care adesea se bat cap n cap. Cum s-o scoi la capt n tot acest hi informaional Mari mituri despre dezvoltarea copiilor este o carte ce-i propune s demoleze ideile preconcepute, bazndu-se pe rezultatele cercetrilor tiinifice, pe dovezi, pe date statistice. Cartea dezbate fr menajamente 50 de mituri, rspunznd la ntrebri precum: Se poate prezice sexul bebeluului uitndu-te la forma corpului matern Genereaz anestezia epidural complicaii la natere S lai copilul s plng sau s-l iei n brae la cel mai mic semn de suferin S l aezi n premergtor ori s-l lai s se ridice singur n poziie biped Poate vaccinarea s induc autismul Dar consumul de zahr mi va agita copilul Pn la ce vrst este indicat alptarea mi traumatizez copilul pe via dac-i dau o palm Divorul prinilor poate distruge viaa copiilor Cu exemple din filme i seriale cunoscute, cu trimiteri la referine bibliografice de ncredere, cartea de fa reprezint un mic ghid pentru prini, extrem de util n numeroasele momente de cumpn cu care se confrunt pe parcursul creterii unui copil. Totodat, ea poate fi i un excelent suport de curs pentru cei ce se pregtesc n psihologia copilului. Ideea c un copil singur la prini este rsfat dateaz de peste un secol… cercetrile sugereaz c aceasta nu este n realitate dect un mit… Copiii singuri la prini […] au o motivaie de realizare nalt, un nivel mai ridicat al stimei de sine i relaii mai pozitive cu prinii […] i sunt similari tuturor celorlalte grupuri familiale n ceea ce privete maturitatea, spiritul de cooperare, autocontrolul, stabilitatea emoional, participarea social, extraversia i popularitatea n grupul lor de vrst.“ – Stephen Hupp i Jeremy Jewell Gemenii identici nu sunt identici din punct de vedere genetic O femeie poate rmne nsrcinat n timpul sarcinii Nu toate fetele au cromozomi sexuali XX i nu toi bieii au cromozomi XY Taii nu folosesc pedeapsa corporal mai des dect mamele Acestea i multe alte mituri sunt discutate prin prisma cercetrilor tiinifice de cea mai nalt calitate, i nu aa cum obinuim s facem noi, majoritatea prinilor, atunci cnd recurgem la intuiii, zvonuri i preri transmise din gur-n gur. Aceast carte ar trebui s se afle pe noptiera oricrui printe i consultat ori de cte ori ai dubii c faci ceea ce trebuie.“ – Michael Shermer, redactor al revistei Skeptic, editorialist la Scientific American, autor al crilor: Why People Believe Weird Things, The Believing Brain i The Moral Arc.

ase din zece angajai romni sunt nefericii la locul de munc, dezvluie un recent Eurobarometru. Tu ct de satisfcut eti de slujba pe care o ai Te simi motivat la serviciu sau jobul a devenit o corvoad pentru care strngi din dini Un sfert din via l petreci la munc“, aa c merit s faci tot ce e cu putin pentru a regsi bucuria de a lucra Plecnd de la noi cercetri despre cauzele nemulumirilor angajailor, cartea de fa ofer o serie de explicaii i sugestii practice pentru cei ce vor s-i regseasc pofta de a munci. Volumul include chestionare de autoevaluare, tehnici pentru creterea satisfaciei la serviciu, dar i ndrumri legate de momentul cnd e cazul s schimbi jobul sau s-i remaniezi stilul de a gndi, dac vrei s fii mai eficient i s te nelegi mai bine cu efii i colegii. Utiliznd o serie de instrumente i teorii din psihologia organizaional, cartea se adreseaz inclusiv specialitilor n resurse umane.

n aceast carte de referin pentru psihologia dezvoltrii umane, Erik Erikson combin profundele intuiii ale psihanalizei cu datele empirice ale antropologiei culturale, pentru a evidenia legturile strnse dintre educaia copilului i constrngerile socioculturale. Publicat n 1950 i reeditat n mai multe rnduri, cartea de fa are meritul de a fi aplicat cu succes teoria freudian a sexualitii infantile la munca de teren" a antropologiei. Astfel, autorul a studiat dou triburi amerindiene, comparndule diversele moduri de educaie i socializare ale copiilor. Plecnd de aici, a elaborat teoria celor opt stadii ale dezvoltrii Eului, concepie care a rmas extrem de influent pn n prezent. Cartea ofer analize revelatorii asupra civilizaiei nordamericane, la care se adaug dou inedite psihobiografii dedicate lui Hitler i Maxim Gorki.

Pisagor, ?ifa sanat?n?n en kutsal sanat oldu?unu s?ylemi?tir. ?ifa en kutsal sanatsa, o halde bedenle oldu?u kadar ruhla da ilgilenmelidir; ?ünkü hi?bir varl?k, en ?nemli par?as? hasta oldu?u sürece sa?l?kl? olamaz. ? ? ? ? ? ? ? ?Tyana’l? Apolionius Bu ?nemli ?al??mada, Kuantum ?yile?me, deyince ?unu anl?yoruz, kuantum fizi?i esaslar?na ve Modern bilime g?re iyile?me t?bbi kurallar? ile alternat?ve T?p, yani S?fac?l?k ??retisini birle?tiren bu kitap, ?e?itli hasta vaklar?n? ve Hastal?klara ili?kin vücuttaki ruhsal süredurumlara kuantum mekan???n?n modelleriyle yakla??m sa?layarak, grafiksel detayl? anlat?m?n? kullanarak, okura sa?l?kl? ve net bir yeni ?a??n s?fac? bilgisini kadim ??retileri kuantum mekan??iyle harmanlayarak aktarmaktad?r. Buna g?re, bu ?al??man?n amac?, zihin-beden-ruh bütünlü?ünü sa?lamaya deniyor ve mutlu olman?n tek ?art?n?n, ?al??ma boyunca, bu ü?ünün birli?inden ge?ti?ine inan?l?yor. Buradaki "iyile?me"den kas?t ise, Zihin-Beden-Ruh koordinasyonu kastedilmi?tir, yani tüm bir zihinsel bedensel ve ruhsal ?akra alanlar?n?n tam bir s?fas? konu edilmi?tir.. Hastal?klara kar?? ba????kl?k sisteminin etkileri muhakkak ki, ?a??m?zda art?k yads?namaz bir ger?ektir. Fakat ne var ki, buradaki esas ama?, hastal?klar? iyile?tirmekten ziyade, hasta olmaman?n yollar?n? aramakt?r bu esere g?re. (Daha da do?rusu "sa?l?kl? ol"ma ve “sa?l?kl? kal”ma halini ve süreklili?ini yakalamak ve bu süreklili?i hayat boyu sa?laman?n y?ntemi ara?t?r?l?yor ve analiz ediliyor..) Buradaki "hastal?k" terimi, t?bbi referanstan ?ok; yokluk, yaln?zl?k, i?sizlik, ba?ar?s?zl?k, mutsuzluk, kendini bo?lukta hissetme ve de?ersizlik gibi duygulara refere edilmektedir. Buna g?re, ?nsan sadece t?bbi hasta olmaz, fakir bir insan da hastad?r, yaln?z bir insan da! Kanser nas?l bir hastal?ksa; cimrilik, kabal?k, güvensizlik, korku, endi?e ve nefret de o oranda hastal?kt?r.. Sa?l?kl? bir insan tan?m?n? ??yle yap?yoruz hep genellikle: Kazanc?nda ve kahkahas?nda bolluk-bereket i?inde, ba??ms?z, gü?lü, ili?kilerinde mutlu, sevgiyi her daim ya?ayan ve etraf?ndakilerle payla?an, güven i?inde, sa?l?kl? ve güzel kalabilmek... ??te, bu kitab?n da yegane yaz?lma hedefi ve amac? da bunu sürekli olarak okura kazand?racak bilginin anahtar?n? vermektir. Yani, bir anlamda y?llard?r ki?isel geli?im alan?nda, s?k?a yap?lan yanl?? uygulamalar sonucunda, benzer ?al??malar?n yapt??? bal?k vermeyi ??retmek yerine, okura bal??? nas?l tutaca??n? ??retmeyi hedeflemektedir..

Lumea ?n care tr?im este tot mai schimb?toare. Tehnologia progreseaz? rapid, valorile se transform?, apar ?i dispar profesii cu o vitez? uluitoare. Cum am putea preg?ti ast?zi copilul, pentru lumea ?n care va tr?i m?ine, c?nd, poate, ceea ce pre?uim ast?zi, m?ine va fi dat uit?rii?P?rin?ii oscileaz? adesea ?ntre permisivitate ?i exigen??, ne?tiind care este strategia educa?ional? optim? pentru viitorul copiilor lor. S?-l scutim de orice efort ?i de orice responsabilitate? S?-l ?nscriem la cursuri op?ionale, ?n speran?a de a-i deschide c?t mai multe drumuri? S? insist?m pe disciplin? ?i materiile ?colare??n Calea ?nving?torului, cei doi autori recurg la numeroase exemple din via?a de zi cu zi ?i cercet?ri de ultim? or? ?i, ?ntr-un stil alert ?i atractiv, ofer? solu?ii simple. P?rin?ii nu numai c? se vor bucura mai t?rziu de roadele eforturilor lor, ci vor reu?i, prin intermediul activit??ilor desf??urate ?mpreun? cu copiii, s? creasc? coeziunea dintre ei ?i ace?tia.

Psihologia Sinelui, ?ntemeiat? de Heinz Kohut, este una dintre cele mai importante orient?ri din psihologia, psihoterapia ?i psihanaliza contemporan?. Pornind de la tulbur?rile narcisice de personalitate, frecvente ?n clinica sa din America anilor ‘50, Kohut se distan?eaz? de teoria pulsiunilor elaborat? de Freud pe baza trat?rii nevrozelor, foarte r?sp?ndite ?n Europa ?nceputului de secol. ?n centrul psihologiei sinelui se va afla linia narcisic? a dezvolt?rii psihice, pe care Kohut o consider? prioritar?. Sinele, obiectele sinelui, oglindirea, transferul narcisic iau locul principalelor concepte freudiene. Importantele modific?ri teoretice se concretizeaz? ?n ?nnoiri ale tehnicii, ?ntre care privilegierea empatiei ?n raport cu interpretarea se situeaz? pe primul plan.Sintetiz?nd ?ntreaga concep?ie a lui Kohut, prelegerile interactive sus?inute de el la Chicago la mijlocul anilor ‘70 se adreseaz? psihoterapeu?ilor, psihiatrilor, psihologilor, precum ?i tuturor celor interesa?i de cunoa?terea de profunzime a omului.

E?ti curios s? afli ce aduce schimbarea ?ntr-o psihanaliz?? Care este acel ingredient miraculos ce apare ?n rela?ia dintre terapeut ?i pacientul s?u, facilit?nd vindecarea acestuia din urm?? Owen Renik, ?rebelul“, a?a cum este numit de confra?ii s?i, ne invit? ?n cabinetul s?u ?i ne las? s? p?trundem delicatele ?es?turi ale colabor?rii ce se petrece acolo pe dou? planuri: con?tient ?i incon?tient. El ne ofer? imaginea unui psihanalist mai degrab? cald ?i empatic, deschis, interesat ?mpreun? cu pacien?ii s?i de eliminarea simptomelor ?i a disconfortului acestora. Cartea este construit? pe baza unor exemple clinice dintre cele mai diverse, surprinse ?n momente de cotitur? ale terapiei, Renik ilustr?nd prin intermediul lor, ?ntr-un limbaj accesibil, propria viziune asupra unor concepte de baz? ale psihanalizei.Captivant? ?nc? de la primele r?nduri, ea se adreseaz? cititorului pasionat de domeniul ?psi“, fie el profesionist sau profan. Scopul meu este s? discut de o manier? pragmatic? ?i nepreten?ioas? ceea ce, ?n experien?a mea, ar fi util ca at?t analistul, c?t ?i pacientul s? aib? ?n vedere atunci c?nd colaboreaz? ?n str?dania de a-l face pe acesta din urm? s? se simt? mai bine; ?i cred c? modul cel mai potrivit ?n care pot face acest lucru este prin a oferi o culegere de istorisiri cu t?lc, ?mpreun? cu reflec?iile mele despre ele. – Owen Renik Maturizarea intelectual? a lui Renik s-a produs ?n interiorul culturii psihanalitice care s-a dezvoltat pe parcursul ultimului secol. El o cunoa?te bine, ar fi ?n stare s? se descurce cu ochii ?nchi?i prin labirintul ei… ?nv???tura primit? e acceptat? f?r? plec?ciuni, iar dac? nu-?i are rostul, e dat? deoparte f?r? mult? ceremonie. ?ncep?nd cu prima pagin?, ne d?m seama c? ne afl?m ?ntr-un atelier de lucru, nu ?ntr-un templu. Pragmatismul lui ??i taie r?suflarea: ce ne folose?te e important, ce nu, n-are rost s? ne pierdem vremea. Chilia ce nu permite dec?t g?ndire ?nghesuit? s-a transformat ?n spa?iu deschis care cheam? noutatea. Drept-credincio?ii trebuie avertiza?i: s-ar putea s? nu mai fie niciodat? la fel ca ?nainte. – Allen Wheelis, autorul c?r?ilor How People Change ?i The Way We Are.

ntr-o cultur mercantil i narcisic, puini mai reuesc s triasc o iubire mplinit i autentic, stabil i satisfctoare. i aceasta, pentru c uitm adesea c iubirea, ca orice fel de art“, are nevoie de exerciiu i rbdare, de concentrare i determinare. n aceast carte clasic, Fromm exploreaz diversele chipuri ale iubirii, ncepnd cu forma ei romantic (adesea greit neleas), continund cu dragostea fratern i cea erotic i ncheind cu iubirea de sine i de Dumnezeu, precum i cu dragostea pentru prini i copii. Scris cu jumtate de secol n urm, acest ghid al ndrgostitului rtcit este mai actual ca oricnd, oferind, ntr-un limbaj limpede, ci spre un plus de intimitate, de pasiune i de rezonan afectiv. Lecia lui Fromm este c iubirea ncepe prin a oferi ceva celui drag (bucurie, nelegere, umor, curiozitate sau chiar tristee), prin a drui toate expresiile a ceea ce este viu n noi“.n anii 1970, am fost adeseori martor al felului deosebit n care Fromm i exprima iubirea. O simeam n felul n care ncepea o conversaie cu cineva. i, mai presus de toate, o simeam n felul n care se raporta la soia lui, Annis: cnd o sruta n lift, cnd i lua rmas bun, cnd o privea i o atingea. Capacitatea lui Fromm de a drui iubire poate fi resimit chiar i azi de cei care citesc Arta de a iubi.“ – Rainer Funk, psihanalist i fost asistent al lui E. FrommIubirea nu este n primul rnd o relaie cu o anumit persoan. Ea este o atitudine, o orientare a caracterului care determin relaionarea unei persoane cu lumea ca ntreg i nu doar cu un unic obiect al iubirii. Dac cineva iubete doar o alt persoan i este indiferent fa de restul semenilor si, iubirea sa nu este iubire, ci ataament simbiotic sau autocentrare amplificat.“ – Erich Fromm

Educa?ia poate fi relaxant? ?i distractiv? at?t pentru copil c?t ?i pentru p?rinte, odat? ce de?inem bagajul minim necesar de cuno?tin?e despre etapele dezvolt?rii copilului ?i un set de metode simple ?i eficiente pentru a ie?i din ?ncurc?turi precum crizele de furie ?ntr-un magazin aglomerat sau manifest?rile de gelozie ?ntre fra?i.Interactiv?, clar? ?i instructiv?, aceast? carte ne arat? cum putem stimula imagina?ia, creativitatea, vorbirea sau abilit??ile practice ale copiilor ?ntr-un mod juc?u?, cum ?i de ce s? select?m din noianul de juc?rii de pe pia?? ?i, pe scurt, la ce s? ne a?tept?m ?i cum s? interac?ion?m cu copilul ?n func?ie de v?rsta ?i de pragul s?u de dezvoltare.

Limbajul, ca func?ie psihic? specific uman?, se afl? la confluen?a mai multor discipline, printre care filosofia, psihologia, neurobiologia, psihopedagogia special?, logopedia. Tulbur?rile sale, fie c? sunt de natur? organic?, func?ional? sau psihologic?, restr?ng capacitatea de comunicare a individului ?i, implicit, via?a lui social?. ?n cartea de fa??, pornind de la modelele explicative ale tulbur?rilor de limbaj ?i prezent?nd metode de evaluare ?i interven?ie a c?ror eficacitate a fost demonstrat? ?tiin?ific, autoarea realizeaz? o deschidere spre tulbur?rile emo?ionale, comportamentale, de ?nv??are ?i nu numai, ?ncadr?ndu-le ?n contextul mai larg al mentalului uman. Propun?nd direc?ii concrete de evaluare ?i interven?ie ?n cazul unor tulbur?ri ale limbajului precum dislalia, b?lb?iala, rinolalia, dizartria, afazia, tulbur?rile de voce, ?nt?rzierea ?n dezvoltarea limbajului, aceast? carte are o important? latur? practic?, ?mbog??ind literatura de specialitate printr-un demers inovator ?i binevenit.

Prima petrecere, Od? unui ?erve?el sau Fusti?a de balerin? sunt doar o parte dintre pove?tile amuzante ?i pline de tâlc istorisite cu har ?i empatie de cele trei specialiste în terapia psihanalitic?. Tehnicile ?i conceptele psihodinamice sunt introduse prin intermediul unor experien?e de cabinet, dar ?i al unor secven?e din via?a personal? a autoarelor americane. Doliul ?i transferul, refularea ?i fenomenele tranzi?ionale, Supraeul ?i sus?inerea, interpretarea ?i disocierea — toate prind contur, cu ajutorul unor viniete sugestive ?i al unor explica?ii teoretice clare ?i accesibile celor interesa?i de psihanaliz?, psihoterapie ?i cunoa?tere de sine. Cartea poart? cititorul într-o c?l?torie ce se întinde de la anecdote vesele ?i juc?u?e la pove?ti curajoase sau la melancolice elegii ale suferin?ei, pierderii ?i iubirii. Fiecare eseu vorbe?te despre evenimente din vie?ile noastre, care pot fi în?elese în lumina unor concepte psihodinamice fundamentale. Povestirile noastre reflect? cum gândesc ?i lucreaz? terapeu?ii. – K.L. Malawista Volumul este excelent, se cite?te cu pl?cere ?i include istorii pline de surprize ?i desf??ur?ri nea?teptate. Iar l?muririle teoretice rotunjesc foarte bine aceste povestiri. Trebuie parcurs de to?i cei interesa?i de cunoa?terea de sine sau curio?i în leg?tur? cu mecanismele care ne fac s? func?ion?m. – Jane Hall, pre?edint? a Contemporary Freudian Society

De acela?i autor, bestsellerul Re?ete de jocuriMul?i p?rin?i se simt neputincio?i c?nd copiii lor devin anxio?i, mai ales c?nd ?ncerc?rile de a-i lini?ti nu dau rezultat. Re?ete ?mpotriva ?ngrijor?rii ofer? numeroase idei pentru a-i ajuta pe copii s? se simt? ?n siguran?? ?i plini de ?ncredere. Autorul descrie cauzele ?i simptomele anxiet??ii copiilor ?i explic? modul ?n care copiii ??i pot dep??i chiar ?i cele mai ?ngrozitoare frici, ?n cadrul unei rela?ii ?n care iubirea ?i grija p?rin?ilor se ?mbin? cu empatia, relaxarea ?i jocul. Pe l?ng? crearea ?i ?ntre?inerea conexiunii, tehnica a?ez?rii pe podea ?i cea a umplerii paharului gol, deja cunoscute, dr. Cohen ne ofer? aici alte tehnici ?i jocuri pe care le ve?i g?si foarte folositoare: Num?r?toarea invers?, M?ini-?mpinse, Sfoara sau Misiunea secret? sunt doar c?teva dintre ele. ?A? vrea s? ?ncerc ?i eu asta!“ ve?i spune dup? ce ve?i termina de citit aceast? carte.

De ce at?t de mul?i b?rba?i le agreseaz? pe femeile pe care le iubesc ?i, mai ales, de ce partenerele maltratate se ?ntorc, totu?i, la b?t?u?ii lor? S? fie doar o consecin?? a diferen?elor de gen? Sau doar un efect al ?neputin?ei ?nv??ate“ ?i al terorii cople?itoare din sufletul victimei? Cu o experien?? clinic? de peste 25 de ani ?n psihoterapia persoanelor abuzate, David Celani eviden?iaz? caren?ele teoriilor actuale asupra agresivit??ii ?n cuplu ?i reg?nde?te, la un nivel mai profund, sensibila tem? a violen?ei domestice.Psihologul american aplic? teoria rela?iilor de obiect (Fairbairn), pentru a demonstra c? femeile b?tute se simt incon?tient atrase de partenerii b?t?u?i. Aceast? atrac?ie paradoxal? este explicat? prin tulbur?rile de personalitate care ?i-au pus amprenta asupra victimelor abuzate ?i neglijate ?n copil?rie. Complementar, cartea analizeaz? ?i personalit??ile narcisice ale abuzatorilor care ??i acoper? teama de abandon prin controlul excesiv ?i brutal al consoartelor.?n fine, Celani ofer? o serie de repere utile pentru psihoterapia pacientelor maltratate. Un tratament eficient va trebui s? ?nl?ture, cu mult tact, tiparele autodistructive ale victimelor, adic? acele ?patternuri“ bazate pe teama de abandon ?i pe fascina?ia fa?? de promisiunea unei viitoare iubiri oferite de agresorul care pare s?-?i regrete fapta sau de noi parteneri la fel de violen?i.

V-a?i ?ntrebat vreodat? ce face ca z?mbetul unui bebelu? s? fie at?t de mi?c?tor? Ce resorturi invizibile ne leag? unii de al?ii astfel ?nc?t, ?nc? de la na?tere, cei mai mul?i dintre noi s? aib? ?ansa de a fi primi?i de ni?te bra?e iubitoare? Descoperirea ata?amentului de c?tre John Bowlby, ?n a doua jum?tate a secolului XX, a fost revolu?ionar? pentru ?n?elegerea primei etape a vie?ii, dar ?i pentru psihopatologie ?i pentru reprezentarea reac?iilor ?n fa?a doliului, pierderii, separ?rii.Pentru ca puiul de om s? supravie?uiasc? ?i s?-?i dezvolte poten?ialul cu care a venit pe lume, e necesar? prezen?a afectiv? a unei persoane, de regul? mama, care ?n mod ideal ofer? siguran?? ?i ?ncredere. Pierderea acesteia deregleaz? echilibrul at?t de fragil al copilului ?i are consecin?e ?n via?a sa de adult.?n aceste prelegeri, John Bowlby ??i face cunoscut? ?i ??i sus?ine teoria cu exemple din munca sa clinic? ?i cu un limbaj accesibil, adres?ndu-se deopotriv? speciali?tilor, p?rin?ilor ?i tuturor celor care doresc s? p?trund? dedesubturile psihicului omenesc.

Cum func?ioneaz? mintea noastr?? De ce facem unele alegeri ?i nu altele? Ce rol are plictiseala? Este moralitatea ?nn?scut?, sau este nevoie s? o ?nv???m? C?t de mult corupe puterea? C??tigul la loterie aduce fericirea? Dar z?mbetul? Sunt ?ntreb?ri pe care fiecare dintre noi ?i le-a pus la un moment dat, dar c?rora psihologii le-au dat un r?spuns fundamentat ?tiin?ific. ?n 15 minute psiholog este o lectur? u?oar? ?i pl?cut?, care te introduce ?n lumea fascinant? a psihicului uman, a?a cum este ea v?zut? ?i descifrat? de speciali?ti. Prin aceast? carte, autoarea realizeaz? un parcurs captivant, reu?ind s? prezinte studii ?i teorii ?tiin?ifice ?ntr-o manier? antrenant? ?i marcat? de umor. Bogatul s?u con?inut informa?ional este atent structurat ?i ?nso?it de numeroase imagini atractive, care au darul de a te ajuta s?-l re?ii mai u?or. C?nd Albert Einstein a murit, ?n 1955, creierul lui a fost scos, examinat, fotografiat ?i conservat, disp?r?nd timp de dou?zeci de ani, p?n? ?n 1978, c?nd a fost redescoperit. A fost t?iat ?n 240 de buc??i pentru examinare microscopic?, ceea ce a ?nsemnat o pacoste pentru cercet?rile ulterioare. Nu exist? nicio deosebire de m?rime ?ntre creierul lui Einstein ?i un creier ?normal". Sunt ?ns? deosebiri structurale. Lobul parietal inferior al creierului lui Einstein era cu 15% mai bine dezvoltat dec?t la al?ii [...] existau, de asemenea, mai multe conexiuni ?ntre p?r?ile creierului s?u dec?t sunt ?n mod obi?nuit.Anne Rooney I-ai administra ?ocuri electrice altei persoane, care nu e vinovat? de nicio crim?, doar pentru c? a?a ??i spune cineva s? faci? Nu? E?ti sigur? Suntem cu mult mai slabi ?n fa?a autorit??ii dec?t ne-ar pl?cea s? credem. Stanley Milgram, un psiholog de la Universitatea Yale, a fost interesat de disculparea invocat? de mul?i fo?ti nazi?ti, care au sus?inut c? ei doar s-au supus ordinelor. Psihologul a fost curios s? vad? p?n? unde ar merge oamenii supun?ndu-se ordinelor. A?adar, s-a decis s? afle.

Initial value.~~Am citit o statistic? din care reie?ea c? procentul de pelerini rom?ni pe Camino de Santiago este de 0,04%. A fost momentul ?n care s-a n?scut ideea acestei c?r?i din dorin?a de a dezv?lui faptul c? exist? ?n lume un Drum pe care miracolul este la el acas?, un Drum pe care trebuie s? ai mare grij? ce-?i dore?ti, pentru c? acolo visele se materializeaz? cu mare repeziciune. Drumul reg?sirii de sine, Drumul care ??i ofer? privilegiul de a deveni varianta ta cea mai bun?. Cei ?apte milioane de pa?i f?cu?i mi-au revelat faptul c? ?n via?? nu exist? gre?eli, doar JOCUL ?n care ?n?elegi c? e?ti Lumin? ?i ?ntuneric. El Camino de Santiago sau Drumul Sf?ntului Iacob este o rut? legendar? de pelerinaj ce porne?te din Saint Jean Pied de Port ?i se termin? ?n Santiago de Compostela, ora? din nord-vestul Spaniei. ?nsum?nd o lungime de aproximativ 800 de km, Drumul c?l?uze?te pelerinul c?tre catedrala din Santiago ?n care ??i doarme somnul de veci apostolul iubirii, Sf?ntul Iacob. Po?i str?bate drumul pe jos, cu bicicleta sau c?lare, po?i s?-l parcurgi singur sau ?n compania cuiva. Urm?nd s?ge?ile galbene, care ??i indic? direc?ia de mers, vei fi c?l?uzit c?tre un loc magic: Sinele t?u.Buen Camino!

Avei probleme cu drogurile Citii aceast carte i vei avea motivaia de a scpa de ele. Cunoatei pe cineva care are probleme cu drogurile Facei-i cadou aceast carte i mai mult ca sigur c i vei salva viaa. Dorii s-i ferii pe copiii, fraii, veriorii, nepoii, vecinii, prietenii dumneavoastr de droguri Cumprai pentru ei aceast carte. Aceasta e o carte unic n Romnia! Autoarea crii a fost dependent de droguri timp de 5 ani. Cnd a publicat cartea Goana dup iluzii, trecuser 5 ani de cnd se salvase din agonia dependenei. Ct de jos poi s ajungi odat intrat n lumea drogurilor Ct suferin nduri Exist scpare O poveste adevrat, impresionant, emoionant, povestea Georgianei Drgan.“ – Vasile Poenaru Cartea Georgianei A. Drgan este o autobiografie scris n termenii suferinei, dezndejdii, regretelor i viciilor, dar care n final prinde conturul unei lecii de via al crei lait-motiv este ideea c orice problem are o rezolvare atunci cnd exist voin i speran.“ – Horia Laureniu Tiseanu, primar, Municipiului Cmpina De multe ori am auzit zicala viaa bate filmul, dar prin prisma experienei mele de via, mi-a fost greu s cred. Cartea Georgianei ns m-a convins. Felul n care descrie ea suferinele diverse prin care a trecut de-a lungul vieii este att de real, nct te face s simi c eti acolo i c ar trebui s intervii cumva. Iar uneori chiar s uii c e viaa real i s preferi s crezi c e doar un film urt. Pe de alt parte, este o poveste a speranei, a credinei c nu exist o groap prea mare din care Dumnezeu s nu te poat scoate. Dup tot ce vei citi n paginile ce urmeaz, faptul c Georgiana a ajuns n punctul n care a scris aceast carte, este n sine un miracol.“ – Violeta Frgu,psiholog n adicii, Asociaia Preventis, Cluj

Ferenczi Sándor egyik kedves gondolata volt: a magyar k?z?nség számára megírni a pszichoanalizis r?vid ?sszefoglalását. Tudtuk, hogy el is készült ez az írás. Tervezgette, hogy megjelenteti k?nyvalakban, de mindig k?zbej?tt valami akadály. A k?nyv nagyobbik felének kéziratát, hátrahagyott írásai k?z?tt készen találtuk. Noha ez a m? nem mai kelet?, ma sincs az egész világirodalomban a lélekelemzésnek jobb, nagyszer?bb, világosabb ?sszefoglalása. Hozzácsatoltuk még három kés?bbi el?adását; ezek a lélekelemzés újabban felmerült kérdéseivel foglalkoznak. ?gy ez a kis munka a mai pszichoanalizis teljes ismertetését adja.

Voltak olyan korok, amikor az azonos nem?ek szerelme elfogadott volt. Vajon hogy lehet, hogy most, a 21. században mégse tudunk mit kezdeni ezzel a dologgal? Miért van az, hogy sokan még ma is csak a kül?nbségeket akarják látni, legyen szó akár vallásról, b?rszínr?l vagy szexuális orientációról? Sokan óvtak attól, hogy megírjam ezt a k?nyvet. Azt mondták, nem olyan világban élünk, hogy ilyenekr?l beszélni lehessen. ?n mégis azt hiszem, hogy az emberi érzéseknek, az emberi életek tanulságainak, az ember drámáinak, dilemmáinak és ?r?meinek mindig és mindenkor helye van, mert talán ezek a legfontosabbak az életben. Remélem, hogy ez a k?nyv sokaknak jelent majd segítséget, kapaszkodót és ad er?t, hogy mindenb?l, a legnehezebb élethelyzetekb?l is van kiút. Fenntartásokkal vettem kezembe ezt a k?nyvet. Nem szeretem a klikkesedést, és vallom, hogy akkor lesz majd jó világ, ha nem kell olyan k?nyveknek születnie, mint ez a mostani. De sajnos még kell. ?rz?dik a hangomban a sértettség? Talán én is sebzett vagyok? Nem tagadom. Nem egyszer? mindennap úgy kimenni az utcára, hogy legalább egyszer ne azt halljad: ?Ott j?n az a buzi a tévéb?l!” ?n mégis mindenkinek azt tanácsolom, hogy inkább ugorjon ?ssze a gyomra egy beszólástól, minthogy egész életében ?k?lbe szoruljon a fel nem vállalt élete miatt… Amikor elkezdtem olvasni ezeket az interjúkat, beszippantott, s?t beindított a sok kül?nb?z? hang. Egyre inkább úgy éreztem, hogy az egész rólam szól. Mondatok, gondolatok, apák, anyák, hülye helyzetek, szorongások, szépségek, a vágy titokzatos tárgyai, szex, szemétség, szerelem, szatíra… Heterók, biszexek, melegek és egyéb állatfajták egyaránt megtalálják a saját mondataikat ezekben a sztorikban korra, nemre való tekintet nélkül. Leny?g?z?, hogy megismételhetetlen életeink mennyire ?sszeforrnak a t?bbiek sorsával, mások t?rténetével. Ez villanyozott fel igazán! Mert eszembe jutott az els? ?barin?m” az oviból, meg az ?ikern?vérem” a gimib?l, akivel csókolóztam, és megrémültem, mert tudtam, hogy egészen másra gondolunk csók k?zben. ?s bevillant a torna?lt?z?, ahol hideg verejtékben für?dtem k?vér kisfiúként, mik?zben a nyolcadikos srácok el?ttünk ?lt?ztek át, és disznó vicceket mesélve r?h?gtek. ?s persze el?bújt az emlékeim k?zül a jelenet, amikor Spanyolországba k?lt?ztem, és apám a gyorsforgalmi úton a reptér felé megkérdezte, hogy akkor végül is meleg vagyok-e. ?s persze az anyámnak írt levél Madridból, mert neki mégis inkább tartoztam ezzel a vallomással. Aztán az els? látogatásom a picike melegbárban, biológiak?nyvemmel a kezemben – másnap az ?t?sért feleltem… Meg a nagy csalódásom a ?legjobb barátomban”, akivel a gimiben el?sz?r lefeküdtem. ?s persze eszembe jutott a ?nagy szerelem”, ami ugyanúgy nem tudott normális lenni, ahogy az egész életem sem az. Ugye, hogy ezek a helyzetek nagyjából mindenki életébe behelyettesíthet?k? A melegek csak annyiból ?mások”, amennyiben a t?bbiek annak akarják tekinteni ?ket. Ez a k?nyv azért fontos, mert mindenki megtalálhatja benne azt, ami róla szól. Lakatos Márk

Cunoa?te-te pe tine ?nsu?i Aceast? inscrip?ie reliefat? pe frontonul templului lui Apolo din Delfi a devenit principiul fundamental al filosofiei lui Socrate. Remarc?m de altfel c? majoritatea religiilor ?i ?nv???turilor antice ne ?ndeamn? c?tre aceea?i cunoa?tere fundamental?. ?Cunoa?te-te pe tine ?nsu?i!” s-a transformat ?ntr-o maxim? ?i un ?ndemn de urmat pentru majoritatea oamenilor, fiecare urm?ndu-?i propria cale. Ce ?nseamn? s? ne cunoa?tem? Ce suntem noi ?n realitate ?i ce este de (re)cunoscut referitor la fiin?a noastr?? Care este numitorul comun al tuturor ac?iunilor noastre? Care este aspira?ia l?untric? a fiec?ruia dintre noi, pentru ce facem tot ce facem ?i care este natura adev?ratei fericiri? Toat? c?utarea noastr? se rezum? la un lucru foarte simplu: g?sirea propriei identit??i. Poate fi adev?rata noastr? identitate o stare, o manifestare sau o experien??? Toate acestea sunt trec?toare, astfel c? dac? am fi fost una din ele, am fi disp?rut odat? cu ea. Nimic din ceea ce este supus schimb?rii, nimic din ceea ce apare ?i dispare nu poate constitui esen?a noastr?. Ceea ce suntem ?n realitate este permanent aici, percep?nd schimb?rile, apari?iile ?i dispari?iile experien?elor ?i a obiectelor din ele.

Acum, von D?niken exploreaz? misterele Greciei Antice!Cercet?rile exhaustive ale celebrului autor al unor bestselleruri precum Amintiri despre viitor ?i Amurgul zeilor sugereaz? c? ?zeii“ din mitologia greac? au fost de fapt extratere?tri care au sosit pe P?m?nt cu mii de ani ?n urm?. Dovezile arheologice ?i scrierile din antichitate, apar?in?nd unor autori precum Aristotel sau Platon, arat? c? ace?ti zei s-au ?ncruci?at cu oamenii, au efectuat experimente genetice ?i au creat f?pturi ?mitice“, cum ar fi centaurii ?i ciclopii. Pentru to?i cei interesa?i de Grecia, de ?nt?lnirile cu extratere?trii sau de istoria nerostit? a civiliza?iei, Odiseea zeilor constituie o interpretare fascinant? ?i revolu?ionar? a siturilor ?i legendelor Greciei antice.Istoria contactelor extraterestre din Grecia Antic?De peste patru decenii, Erich von D?niken scrie ?i vorbe?te sus?in?ndu-?i ideea conform c?reia oamenii ?i extratere?trii ?i-au ?ncruci?at drumurile ?n trecutul ?ndep?rtat.Von D?niken st?rne?te o nou? controvers? cu o supozi?ie care ne pune pe jar imagina?ia: ?i dac? miturile Greciei antice sunt de fapt tentative de a descrie evenimente reale? Dac? popoarele din antichitate au fost vizitate nu de zei ?i zei?e imaginare, ci de fiin?e extraterestre, sosite pe planeta noastr? cu mii de ani ?n urm?? Dup? ce a cercetat mitologia antic? ?i descoperirile arheologice curente, autorul a ajuns la c?teva ipoteze explozive. Astfel, el sus?ine c? explica?ia cea mai bun? pentru creaturi neobi?nuite precum centaurii ?i ciclopii, precum ?i pentru pove?tile despre continentul disp?rut al Atlantidei ?i r?zboaiele dintre zeit??i, ar putea fi expresia eforturilor depuse de arti?tii vremii pentru a consemna fenomene nemaiv?zute p?n? atunci.Concluziile lui von D?niken sunt uluitoare, dar sunt argumentate cu at?ta vigoare ?i claritate ?nc?t cititorul va fi stimulat ?i provocat s? considere implica?iile descoperirilor sale revolu?ionare pentru trecutul cosmic al omenirii.Dovezile explorate ?n cartea de fa?? sugereaz? c?:Situl oracular de la Delphi era de fapt o sta?ie de alimentare a aeronavelor;?L?na de aur“ pe care o c?uta Iason era de fapt o component? esen?ial? a unei nave aeriene;Troia ?i Atlantida au fost una ?i aceea?i cetate, distrus? ?n urma unui r?zboi nimicitor ?ntre extratere?tri ?i descenden?ii acestora;Ceea ce noi consider?m acum c? ar fi ?mitologie greac?“ este de fapt istorie;Legenda Atlantidei are o explica?ie nou? ?i surprinz?toare.