Volumul de proz? scurt? al lui Dorin David reune?te dou?zeci ?i trei de scrieri, o parte din ele publicate ?n perioada 2001-2013 ?n revistele Calende, Vatra, Tribuna ?i Astra, restul fiind inedite.Povestirile penduleaz? ?ntre dou? universuri – cel al realit??ii imediate, cu personaje ?i situa?ii palpabile, ?i cel al fic?iunii literare, chiar al magicului –, care la un moment dat ??i confund? grani?ele, cititorul trec?nd , gra?ie ?u?ilor“ ?i ?ferestrelor“ sugerate cu subtilitate de autor, dintr-o dimensiune ?n alta.

Volumul cuprinde prima pies? a lui Boris Vian tradus? ?n rom?ne?te, Ecarisajul pentru to?i, urmat? de seria de Cronici roman?ate ap?rut? ?n volumul de opere complete. Ecarisajul pentru to?i este una dintre cele mai cunoscute piese ale lui Vian, ?n care umorul negru, absurdul ?i jocurile de cuvinte amintesc teatrul lui Eugène Ionesco. C?t despre Cronicile roman?ate, acestea fac parte dintr?o categorie de texte aparte scrise de Vian ?i ap?rute ini?ial ?n publica?ii periodice precum s?pt?m?nalul La Rue: colorate, incisive, ciudate sau sobre, Cronicile sunt un dublu portret, al epocii lui Vian ?i al preocup?rilor autorului: via?a monden?, jazz?ul, automobilele, literatura, stilul de via?? american.

Un preot militant pentru drepturile imigran?ilor pare s???i fi ucis so?ia ?i apoi s? se fi ?mpu?cat. Un str?in pare s? fi murit ?ntr?un banal accident rutier. Dar anchetatorii din subordinea inspectorului Alex Recht trebuie s? vad? dincolo de aparen?ele ?n?el?toare ?i, pe fundalul sumbru al iernii suedeze, s? reconstituie un puzzle al dramelor sociale ?i familiale care au condus la crime. Intriga detectivistic? se ?mplete?te cu analiza psihologic? ?i thrillerul, iar rezultatul este o carte captivant? care a impus?o pe Kristina Ohlsson printre cei mai importan?i autori din literatur? poli?ist? scandinav?.

De la autorul bestsellerurilor Ierusalim ?i ?ntr-o noapte de iarn?. O poveste zguduitoare despre pasiune ?i tr?dare, descoperit? ?n arhivele secrete KGB Iarna lui 1916: Sankt Petersburg. Rusia e ?n pragul revolu?iei. ?n fa?a Institutului Smoln?i pentru Fete din ?nalta Societate, Sa?enka, fiica de doar ?aisprezece ani a baronului Zeitlin, este a?teptat? de c?tre guvernanta sa, dar ?i de poli?ia secret? a ?arului... Frumoas? ?i aprig?, Sa?enka este captivat? de noua ideologie bol?evic? ?i intr? ?n jocul periculos al conspira?iei ?i seduc?iei. Dou?zeci de ani mai t?rziu, e c?s?torit? cu un membru de seam? al partidului comunist ?i are doi copii. ?ns? idila interzis? cu un scriitor are consecin?e devastatoare pentru familia sa. ?Aceast? saga surprinde at?t zbuciumul unei elite bol?evice c?zute ?n dizgra?ie, c?t ?i paradoxurile istoriei pe care avem impresia c? o cunoa?tem.“ – The Independent ?Cu frumuse?ea ireal?, cu distinc?ia care trece dincolo de avere sau clas? social? ?i cu idealurile sale sincere care au costat-o at?t de mult, Sa?enka reu?e?te s? ne cucereasc? definitiv.“ – The Spectator ?Montefiore se dovede?te a fi un povestitor inegalabil, cu un stil precis, care te marcheaz?.“ – Wall Street Journal ?Pe coridoarele acestei aripi a ?nchisorii era un du-te-vino continuu: b?rba?i ?i femei erau arunca?i ?n celulele lor, adu?i la interogatorii, trimi?i ?n lunga c?l?torie din exilul siberian. Unii pl?ngeau cu sughi?uri, al?ii dormeau; ?ntreg spectrul vie?ii era adunat aici. Jandarmul din spa?tele ghi?eului ??i tot ?ndrepta privirea c?tre Sa?enka, de parc? aceasta ar fi fost un p?un ?ntr-o cocin? de porci.“

Om foarte bine inzestrat in ce priveste largimea cercului sau de vedere energia in exprimarea sentimentelor mladierea in tratarea temelor celor mai deosebite entuziasmul unei forme de un idealism inalt in sfarsit bogatia de cuvinte si usurinta de vers el scrie in acesti ani (pana la 1848 n. n.) cari sunt si cei mai buni ai talentului sau o intreaga opera poetica. […]Bolliac e fireste – asa cerea vremea si asa cerea si firea sa – poetul libertatii dusmanul privilegiilor osanditorul boierilor… N. IORGA Istoria literaturii romane in veacul al XIX (de la 1821 inainte)

Mai mult viu dec?t mort, comisarul San-Antonio asist? la propria-nmorm?ntare. Apoi, mai mult cu umor dec?t cu ?nd?rjire, b?ntuie Parisul ?n c?utarea celor care l-au ucis un pic, temporar. Semi-asasinii nu se las? u?or prin?i, p?n? c?nd fac gre?eala s-o supere pe mama semi-victimei. ?i gata, soarta lor e pecetluit?: nu te iei de mama lui San-Antonio ?i speri s? scapi basma curat?! E o b?tr?nic? prea simpatic?. San-Antonio e convins c? ea e mai ?nger dec?t dolofanii ?ia mici, picta?i cu aripioare prin biserici.Vremuri grele! Nimic nu mai e ce pare a fi: trafican?ii de droguri sunt patrio?i, spioanele sunt fiice care ?tiu de frica ta?ilor. Nevestele sunt un fel de amante costisitoare, iar culmea rafinamentului pervers ar fi s?-?i iei o amant? doar ca s? te ui?i la ea cum tricoteaz?, dup? ce ?i-a servit o sup?.San-Antonio e de savurat pe ?ndelete, o delicates? pentru adev?ra?ii degust?tori ai genului, cei care ?tiu c? un roman poli?ist te poate cuceri ?i prin umor, rafinamente de limbaj, inteligen?? ?i cultur?, nu doar prin suspans, urm?riri ?i ?mpu?c?turi, chiar dac? are – din bel?ug chiar – ?i aceste ingrediente.Mai multe detalii pe san-antonio.ro

Ce ai face dac? ai g?si o carte ce te-ar provoca la un joc de-a v-a?i ascunselea cu indicii? Ai accepta provocarea sau ai pune cartea ?napoi ?n raft? ? Lily a l?sat ?n raftul libr?riei preferate din New York un jurnal plin de provoc?ri, care a?teapt? s? fie g?sit de b?iatul potrivi. Acesta este Dash, un adolescent ?n v?rst? de 17 ani, pasionat de c?r?i ?i cu o repulsie nem?rginit? fa?? de tot ce ?nseamn? s?rb?toarea Cr?ciunului. El accept? regulile jocului fetei. Dar sunt ei f?cu?i unul pentru cel?lalt? De?i par a se potrivi perfect ?n ceea ce prive?te exprimarea ?n scris, ?nt?lnirile lor nu sunt lipsite de surprize ?i le pun ?n pericol rela?ia ?nc? dinainte ca aceasta s? se ?nfiripe. ? Rachel Cohn ?i David Levithan au scris o poveste de dragoste care ?i va face pe tineri s? scotoceasc? prin rafturile libr?riilor, c?ut?nd ?i t?njind dup? o iubire (?i un jurnal) care s? fie numai a lor. ? “Cititorii vor fi ?nc?nta?i de limbajul spumos ?i de r?sturn?rile amuzante de situa?ie.“ Publishers Weekly ? “Sim?eam nevoia s?-i absorb numele, ?n timp ce cl?titele absorbeau untul ?i siropul. Abia dac?-mi mai aminteam cum ar?ta; imaginea lui era ?nconjurat? de o p?cl? de culoarea ?ampaniei, dulceag? ?i difuz?, neclar?. ?mi aminteam c? era mai degrab? ?nalt, cu p?rul bine tuns ?i proasp?t piept?nat, c? purta blugi ?i o jachet? marin?reasc? de l?n?, posibil de epoc?, ?i c? mirosea a b?iat, dar la modul pl?cut, nu la cel sc?rbos. ?i mai avea ?i cei mai alba?tri ochi din lume, ?i gene lungi, negre, aproape ca ale unei fete.“

Fic?iunea a fost blând? cu mine: mi-a ar?tat cum traversau ora?ele crupe de dame, pe când boschetarii dormeau, mi-a ar?tat cum un om poate s? fie luat din genunchi ?i a?ezat într-un pat de femeie, a?ezat acolo ca un semn de întrebare. ?i tot ea mi-a ar?tat ce r?mâne când secunda se termin? ?i cum se poate racorda timpul la ritmul b?t?ilor inimii unei necunoscute dup? o criz? de astm, ?i cum s? supravie?uiesc tr?ind singur ca un Dumnezeu bolnav, ?i cum se pot ridica scriitorii, ca ni?te duhuri, din ma?inile lor de scris – în vremea vi?eilor de aur. În povestiri am d?râmat temple, aici am fost înjunghiat la o r?scruce de t?ceri, aici am fost cel mai bun. Toate aceste texte m-au vindecat atât cât puteam fi vindecat de mine însumi. Andrei Cr?ciun

Dup D. Cantemir, a doua mare personalitate a literaturii romne este fr ndoial I. Eliade Rdulescu, scriitor cu suflet ardent, creator pretutindeni, desfurat deopotriv n via i n art, nzestrat cu mari nsuiri i cu tot att de mari cusururi. […] Eliade e un mistic la modul dantesc, cu uriae viziuni profetice. Anatolida sau Omul i forele ar fi fost adevrata biblic, poemul n 20 de cnturi al omului, de la creaie pn la victoria asupra Forei, amestec de soteriologie i program social, soluiunea n veac a problemei sociale fiind totdeodat cheia mntuirii spiritului, a cetii eterne.“ – George Clinescu, Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent

Mi s-a cerut o biografie, dar dac? citi?i cartea ve?i avea parte de una. Mai bine v? spun pe scurt povestea c?r?ii, care n-a fost carte de la început. Au fost zilele ?i nop?ile mele, a?a cum le-am tr?it eu ?i-ai mei. Printre sârme ?i portocali. A fost o perioad? în care a? fi vrut s? uit unele întâmpl?ri, apoi am în?eles c? nu le voi putea ?terge din amintire ?i c? de fapt nici nu vreau. Le-am povestit, la început cu îndoiala c? cineva ar în?elege impactul pe care le-au avut pentru noi, apoi cu mirarea c? pe cineva intereseaz? aceast? poveste. M-au uimit reac?iile, am început s? scormonesc în memorie ?i m-am trezit scriind ceva despre care n-am crezut c? va fi o carte. Va fi, totu?i, va avea coper?i frumoase ?i câteva file din care, dac? le ve?i citi, ve?i ?ti c? sârmele aveau ghimpi, iar portocalii erau plini de culoare ?i parfum. În carte apare familia mea ?i vreau s? le mul?umesc pentru îng?duin?a de-a folosi amintirile lor în cuprinsul acestor pagini.

Ultimul volum al trilogiei Ultima vr?jitoare din Transilvania. Revenit? ?n Bucure?ti dup? povestea dramatic? tr?it? ?n satul V., Alexandra observ? treptat c? acele lucruri pe care le credea r?mase ?n trecut o urm?resc. Via?a ei este pe cale s? se schimbe din temelii. Tot ce crezuse a fi doar legend? pare acum mai real ca niciodat?. Singura care poate l?muri misterul este Aneke, care nu ?nt?rzie s? reapar? ?n via?a Alexandrei, iar secretul tulbur?tor pe care-l va afla adolescenta va fi punctul culminant al ?ntregii ei aventuri ?n lumea fascinantei contese. O poveste complicat? ?i captivant? despre nemurire, iubire, prietenie, iertare, alegeri, sacrificii, ?n care personajele dezv?luie tr?s?turi total nea?teptate. Finalul trilogiei ?Ultima vr?jitoare din Transilvania“ te va ?ine cu sufletul la gur? p?n? la ultima pagin?. Dou? lumi distincte se ?ntrep?trund: lumea ado- lescen?ilor de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje ?i pierce-uri, ?i lumea contesei disp?rute, cu intrigi de curte ?i pove?ti uitate. Un mistery romance ?n tonuri ?ntunecate despre incest, supersti?ii, tr?d?ri, secrete, legende transmise peste veacuri.

Eduard Limonov — rebel politic i comarul cel mai cumplit al lui Putin.“ – The GuardianLimonov nu este un personaj de ficiune. El exist.A fost un haiduc ucrainean; idol al underground-ului sovietic; ceretor, apoi valet al unui miliardar din Manhattan; scriitor la mod parizian; soldat pierdut pe undeva, prin Balcani; i acum, n imensa harababur postcomunist, btrn ef charismatic al unui partid al tinerilor desperados. Personal, se consider un erou, dar poate fi socotit i un ticlos. [...] viaa lui romanesc i periculoas spune ceva. Nu doar despre el, despre Limonov, nu doar despre Rusia, ci despre istoria noastr, a tuturor, de la ncheierea celui de-al Doilea Rzboi Mondial ncoace.“ – Emmanuel CarrèreRoman biografic sau biografie ficionalizat, cartea lui Emmanuel Carrère reconstruiete viaa unui personaj real, ivit parc din paginile unei cri. Un personaj excentric, ambiguu, evaziv i schimbtor, cu o via aproape neverosimil de aventuroas, care i permite autorului s traseze un portret convingtor al Rusiei din ultimii cincizeci de ani i n acelai timp s se lanseze ntr-o explorare uimitoare a paradoxurilor condiiei umane.Ca artist i politician, Limonov e, fr ndoial, unic i complex — un adevrat fenomen rusesc, o reflectare a intensitii neobinuite ce definete viaa n Rusia. i, aidoma rii din care vine, tocmai contradiciile sale l fac att de viu. – The GuardianIntimist, perspectiva lui Carrère este totodat istoric, ridicnd n jurul eroului su echivoc i temerar o vast i vibrant scen de teatru: URSS-ul izolat din anii lui Brejnev, apoi dezagregarea comunismului i, n fine, aruncarea Rusiei n capitalismul mafiot i ntr-un haos de proporii.Carrère nu-i asum niciodat poziia de judector, ns tie s insereze n amplul su roman de aventuri puternic ancorat n real meditaii profunde asupra destinului att al individului, ct i al civilizaiilor.“ – TéléramaNu mai viseaz la o insurecie violent, ci, mai degrab, la o revoluie portocalie, cum tocmai se produsese n Ucraina. O revoluie panic, democrat, de care se teme cel mai tare Kremlinul pe care e gata s l zdrobeasc prin indiferent ce mijloace. Iat de ce duce viaa asta de om hituit. Cu civa ani n urm, a fost fcut praf cu bte de baseball. Totul a renceput, abia dac a scpat unui atentat. Numele i figureaz n fruntea listei dumanilor Rusiei, adic a oamenilor de suprimat, pe care oficinele apropiate puterii i propun rzbunrii poporului, fcndu-le publice adresele i numerele de telefon. Ceilali de pe list erau Politkovskaia, ucis cu o puc cu aer comprimat, ex-ofierul FSB Litvinenko, otrvit cu poloniu dup ce denunase deriva criminal a serviciilor secrete, miliardarul Hodorkovski, nchis n Siberia pentru c a vrut s se bage n politic. Urmtorul e el, Limonov.

Iubire ?n singur?tate. Care va fi pedeapsa unei mame care, urm?ndu-?i pasiunile nebune, ??i neglijeaz? fiul? Jon ?i mama sa, Vibeke, tr?iesc ?ntr-o mic? localitate norvegian?, cu nop?i lungi ?i reci, care-i aduc copilului groaznice co?maruri ?i-i alimenteaz? femeii fantasmele erotice. Urm?ndu-?i setea de iubire, Vibeke ignor? dragostea propriului fiu, care va ajunge s? r?t?ceasc?, la propriu ?i la figurat prin gerurile Norvegiei. O poveste cu suspans, despre compromis, singur?tate ?i nevoia puternic? de iubire.

n 1943, soia lui Boris Vian, Michelle, s-a mbolnvit i a trebuit s sufere o intervenie chirurgical. Ca s-o amuze pe Michelle n timpul convalescenei, Boris Vian scrie Conte de fées à l’usage de moyennes personnes (Poveste de adormit oamenii obinuii) i o ilustreaz cu desene fcute de el nsui. mpreun cu trei nuvele – Pompierii, Pensionarul i Amintirea – textul acestei poveti“ constituie un volum pe care fanii lui Boris Vian vor fi ncntai s-l citeasc.

Jum?tatea Rea este primul volum dintr-o trilogie.E pe jum?tate Vr?jitor Alb... pe jum?tate Vr?jitor Negru. Mama lui a fost vindec?toare... tat?l lui e un uciga?. Nimeni nu-l vrea... To?i ?l v?neaz?.Noul hit mondial dup? Jocurile foamei, Harry Potter, seria Amurg.?Periculos de captivant?!“ – Time Magazine?n Anglia zilelor noastre, vr?jitorii tr?iesc la un loc cu oamenii: Vr?jitorii Albi, care sunt buni; Vr?jitorii Negri, care sunt r?i; ?i Nathan, ?n v?rst? de ?aisprezece ani, fiul unei Vr?jitoare Albe ?i al celui mai temut Vr?jitor Negru.?inut captiv ?ntr-o cu?c?, Nathan trebuie s? scape ?nainte s? ?mplineasc? ?aptesprezece ani, c?nd va primi trei daruri de la tat?l s?u ?i va deveni el ?nsu?i vr?jitor – iar dac? va gre?i, va muri.?ncercarea lui Nathan de a-?i g?si tat?l devine o lupt? cr?ncen? pentru supravie?uire, cu provoc?ri la tot pasul ?i ?n care binele ?i r?ul se dovedesc mult mai complicate dec?t ?i-ar fi imaginat.?Sally Green surprinde cu m?iestrie fr?m?nt?rile unui individ captiv ?ntre cele dou? jum?t??i ostile ale propriei identit??i.“ – Publishers Weekly.

Strumming a harp while floating on a white cloud might be Paradise for some people, but it would bore others stiff. Given an unlimited chance to choose your ideal world, what would you specify—palaces or log cabins? I'll take beer, son, and thanks again for the offer. As you can see, I'm kinda down on my luck. I know what you're thinking, but I'm not really on the bum. I usually make out all right—nothing fancy, mind you, but it's a living. Odd jobs in the winter and spring, follow the harvests in the summer and fall. Things are slack right now.You? Electronics, huh? Used to know a fellow in electronics.... His name was Joe Shannon, used to work for Stellar Electric up in Fremont. Young fellow, not more'n twenty-five or so. Rail thin, wispy hair, serious look—you know, the one suit, absent-minded type. Joe was a brain. A triple-A, gold-plated, genuine genius. Had a wife named Marge. Not beautiful but pretty and a nice figure and a cook you never saw the likes of. Like I say, she was married to Joe but Joe was married to his work and after you'd been around a while, you could tell there was friction. But that ain't the beginning.

Володар Пул?тцер?всько? прем??! З дитинства натренований бачити в темряв? тунел?в, Чон До — син начальника табору для сир?т, здатен ? в житт?, що його оточу?, роздивитися б?льше за ?нших. Темрява для нього — це несвобода, це кра?на, де голод ма? смак кв?т?в, де швидка смерть ста? проявом найб?льшо? любов? до р?дних — заради порятунку ?х в?д жаху табор?в, — де держава зам?сть прав для вс?х дару? певн? прив?ле? обраним, називаючи себе найпрогресивн?шою демократ??ю у св?т?. Але й у суц?льному мороц? ? м?сце коханню ? самопожертв?, дружб? ? чест?. Темн?ше за все — перед св?танком... Volodar Pul?tcer?vs'ko? prem??! Z ditinstva natrenovanij bachiti v temrjav? tunel?v, Chon Do — sin nachal'nika taboru dlja sir?t, zdaten ? v zhitt?, shho jogo otochu?, rozdivitisja b?l'she za ?nshih. Temrjava dlja n'ogo — ce nesvoboda, ce kra?na, de golod ma? smak kv?t?v, de shvidka smert' sta? projavom najb?l'sho? ljubov? do r?dnih — zaradi porjatunku ?h v?d zhahu tabor?v, — de derzhava zam?st' prav dlja vs?h daru? pevn? priv?le? obranim, nazivajuchi sebe najprogresivn?shoju demokrat??ju u sv?t?. Ale j u suc?l'nomu moroc? ? m?sce kohannju ? samopozhertv?, druzhb? ? chest?. Temn?she za vse — pered sv?tankom...

Malaria Андрея М. Мелехова – это необычный приключенческий роман о прошлом, настоящем и будущем. Читая его, мы становимся свидетелями последних месяцев существования СССР. Последний съезд КПСС, последний футбольный чемпион умирающей империи, первые ростки капитализма и начало раскола советского народа по национальному признаку. Война в Ираке и конфликт в Нагорном Карабахе. Несколько сот советских военных советников, специалистов и переводчиков, занесённых в раздираемую гражданской войной Анголу, служат, спекулируют, рассуждают о судьбе страны, любят женщин, торгуют запчастями от истребителей и иногда становятся героями. Планируют операции против партизан УНИТА, попадают в засады и чудом спасаются из сбитых вертолётов. Они с тоской читают советские газеты месячной давности и болеют малярией. Главный герой романа – юный офицер-переводчик, закончивший первый курс Военного института. Честный, справедливый и пока во многом наивный юноша. Волею судьбы восемнадцатилетний парень становится участником событий, призванных изменить судьбы мира на десятилетия вперёд. Как это ни странно, лишь в малярийном бреду ему открывается загадочная связь между далёким прошлым и далёким будущим...

Andersena pasakas: ?Lakstīgala”, ?Sliktais princis”, ?Rū?ītis”. Trīs brīni??īgas, visiem zināmas un lasītāju iecienītas pasakas vienā grāmati?ā. ?Lakstīgala” - tā ir skaista pasaka par necilu putni?u, kas dzīvoja kāda ?īnas ?eizara dārzā. Lakstīgalas burvīgās dziesmas spēja sagādāt ne tikai prieku, bet arī dziedināja slimo ?eizaru. ?? ?Sliktais princis” – ?ī pasaka vēstī par cietsirdīgu un ne?ēlīgu valdnieku, kur? nolēma gūt varu pār visu pasauli, pastāvīgi karojot. ?Rū?ītis” – tas ir stāsts par elfu, kur? pārticībā dzīvoja bagāta tirgotāja mājā un kuru sajūsmināja nabadzīga studenta, grāmatu un dzejas cienītāja, pasaule. ? Andersena pasakas ir burvju stāsti, kuros apslēptas svarīgas patiesības un morāles vērtības. Tās iepriecina mūsdienu bērnus tāpat kā pirms gadiem vi?u vecākus un vecvecākus.? Katra pasaka ir veidota ar skaistām un krāsainām ilustrācijām.

Osnovu svake pri?e ove zbirke ?ini istra?ivanje emotivnog i erotskog u odnosu dve ?ene, ali ovo ?tivo nije samo to; Ana Kala se poigrava sa ?anrovima, pa je njena osnovna tema nekada obra?ena kao romansa, nekada kao triler, a nekad kao nau?na fantastika.Knjiga sadr?i veoma eksplicitne opise erotskih scena i nije namenjena maloletnicima, kao ni onima koji su neskloni kvir literaturi.

Il libro della giungla di Rudyard Kipling è tra i romanzi per ragazzi più amati. Si presenta come una raccolta di racconti a cui ha fatto seguito Il secondo libro della giungla nel 1895. Le storie del libro della giungla narrano del piccolo Mowgli, "il cucciolo d’uomo" rapito da una tigre, Shere Khan, e poi adottato dai lupi che lo educano insegnandogli come riuscire a sopravvivere nella giungla.