Materialele reunite in acest volum reprezinta o suma de contributii si studii publicate in ultimii ani. Toate materialele au fost selectate pentru a corespunde titlului stabilit: BATALIA PENTRU BASARABIA. Este explicabil de ce, in atare conditii, preocuparile colectivului de autori s-au concentrat asupra epocii celui de-al Doilea Razboi Mondial, cu predilectie tratand sfartecarea teritoriala a Romaniei Mari in 1940 sau rolul si locul Maresalului Ion Antonescu in reluarea luptei nationale pentru eliberarea Basarabiei de sub dominatia Imperiului Rosu stalinist, dupa 1941. Nu au fost neglijate nici anume fapte si consideratii din rastimpul 1945-1989, cand batalia s-a desfasurat indeosebi pe plan politico-diplomatic, dar si ideologic ori istoriografic.

n iunie 2015 am publicat n revista Permanene” (nr. 6) articolul Vladimir Tismneanu - ieri i azi”, motivat de faptul c Preedintele Comisiei Prezideniale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romnia a devenit brusc un atacator al celor susinute n Raportul Final al Comisiei pe care a prezidat-o. Pn n prezent nu exist niciun fel de opinie a dlui Tismneanu i nici a celor de la Institutul Elie Wiesel” - MCA referitor la acest punct de vedere.

n 1943, soia lui Boris Vian, Michelle, s-a mbolnvit i a trebuit s sufere o intervenie chirurgical. Ca s-o amuze pe Michelle n timpul convalescenei, Boris Vian scrie Conte de fées à l’usage de moyennes personnes (Poveste de adormit oamenii obinuii) i o ilustreaz cu desene fcute de el nsui. mpreun cu trei nuvele – Pompierii, Pensionarul i Amintirea – textul acestei poveti“ constituie un volum pe care fanii lui Boris Vian vor fi ncntai s-l citeasc.

Vanitos, crud, nehot?r?t ?i incompetent, regele Ioan al II-lea cel Bun, din dinastia Valois, st?p?ne?te, comi??nd gre?eal? dup? gre?eal?, o ?ar? aflat? ?n grav? criz?. Sub domnia sa tumultuoas?, R?zboiul de 100 de Ani se ?nte?e?te, fac?iunile nobililor se lupt? ?ntre ele, foametea amenin?? poporul, impozitele sunt zdrobitoare, iar ciuma face ravagii. O epopee nefericit? ?i s?ngeroas?, la cap?tul c?reia are loc dezastrul de la Poitiers, b?t?lia ?n care regele Fran?ei este luat prizonier de c?tre englezi.

Cum poate un tanar timid, introvertit si cu complexe fizice, sociale si culturale sa devina asasin profesionist? Prin vocea protagonistului, intr-un stil alert, caracterizat de o extrema violenta verbala, dar si de sensibilitate, tandrete si umor. Romanul Ucigasul dezvaluie procesele interioare complexe si pline de conflicte, precum si pe cele exterioare care il arunca pe cai nu de el alese, dar inscrise deja, oarecum, intr-un fel de cod genetic social.

n Ziua Recunotinei doi adolesceni, Nate i Ashley, rmn n grija unchiului, un istoric linitit i retras, dup ce tatl ajunge la nchisoare pentru c ia ucis soia, pe care a prinso n flagrant delict tocmai cu fratele lui. Romanul ncepe n for – i apoi se dezlnuie cu adevrat. Numi amintesc cnd am citit ultima dat un roman cu o asemenea intensitate narativ; o relatare necrutoare a unui an catastrofal, violent, comic i sumbru totodat, aductor de profunde schimbri n viaa unei familii americane disfuncionale. Dea dreptul uimitor.“ Salman RuShdie

n Oslo-ul anilor ’90, ntro toamn prelungit n var indian, Will, un tnr scenarist plin de idei, dar neapreciat de productori, triete de patru ani mpreun cu iubita lui, Cathrin, art director ntro agenie de publicitate. Pentru a scpa de plictiseala care ncepe si bntuie, Cathrin iniiaz un joc erotic primejdios: cu pretextul c vor s-i cumpere o locuin, viziteaz case i apartamente, n care, ascunzndu-se de ochii agenilor imobiliari, renvie pasiunea primilor ani. Totul pare s se rezolve, Will semneaz un contract - e drept, pentru filme interzise minorilor, dar dispariia lui Cathrin d totul peste cap, calmul lund nfiarea unui thriller ce te ine cu sufletul la gur.

Iat?o pe fiica regelui troian Priam, vestita profet? Casandra, sosind ?n fa?a por?ilor cet??ii Micene ?n carul cu prizonieri al eroului grec Agamemnon. ?tie c? va fi ucis? ?nainte de asfin?itul soarelui ?i ??i rememoreaz? via?a, o existen?? excep?ional? pentru o femeie a acelor vremuri, ce culmineaz? ?n momente de o intensitate ?i un dramatism emo?ionant. Christa Wolf imagineaz? biografia fascinant? a unei figuri feminine at?t de controversate din mitologia antic?, reu?ind s? ne fac? s? o sim?im ca pe o contemporan? a noastr?.?

„Iat? o carte pe care s? o cite?ti încet ?i cu inima strâns?, o carte pe care s? o sim?i a?a cum sim?i ploaia b?tând darabana pe geamurile unui azil situat chiar aici ?i, în acela?i timp, la hotarele visului: acest t?râm atât de îndep?rtat ?i, în acela?i timp, atât de al nostru.  O zei?? stranie pare s? domine universul acestei opere singulare: boala, în multiplele ei variante, fizice ?i mentale, f?r? a uita c? fiecare boal? are o ie?ire, uneori spre lumina cea mai nea?teptat?, alteori spre cea mai nea?teptat? umbr?. Ne afl?m în fa?a unei c?r?i pline de delicate?e ?i de modera?ie, care??i trage vitalitatea din realism, din umanitate ?i, în acela?i timp, din delir, ?i care s?ar putea citi ca un roman polifonic, în?esat de voci care vorbesc în noapte.“ Jesús Ferrero (în Prefa??)

Ce ve?i g?si ?n aceast? carte? Ve?i g?si ?nt?mpl?ri ?i pove?ti care seam?n? izbitor cu cele pe care le vedem ?n corpora?ii. Ve?i reg?si lucruri familiare, lucruri care v? plac, dar ?i lucruri care ?i vor pune pe g?nduri pe corporati?ti. Ve?i reg?si pove?ti despre situa?ii zilnice, colegii de birou, colegii de la alte birouri. ?i, nu ?n ultimul r?nd, v? ve?i reg?si pe fiecare dintre voi. De ce s? cump?ra?i o carte care v? poveste?te ceva ce tr?i?i zilnic? Poate pentru c? modul ?n care se poveste?te o s? v? plac? ?i o s? v? captiveze, pentru faptul c? e ca ?i cum cineva v-ar fi citit g?ndurile, pentru faptul c? doar vre?i s? v? sim?i?i bine descoperind mediul corporatist. Este o carte dedicat?, ?n principal, corpora?iilor ?i oamenilor care lucreaz? ?n ele, adic? despre noi, corporati?tii. ?ntr-un ton optimist ?i, sper, amuzant.

Când o feti?? este g?sit? moart?, înecat?, dup? ce s-a l?udat c? a v?zut o crim?, faimoasa scriitoare de romane poli?iste Ariadne Oliver îl cheam? pe vechiul s?u prieten Hercule Poirot pentru a-l descoperi pe uciga?. Cine ?i de ce ar fi avut motiv s? omoare un copil nevinovat? Poate c? povestea spus? de Joyce nu era, pân? la urm?, una dintre obi?nuitele ei minciuni, menite a-i impresiona pe ceilal?i? Poirot va trebui s? fac? apel la toat? ingeniozitatea sa pentru a descâlci misterul unor decese ?i al unei dispari?ii suspecte, dar mai ales pentru a împiedica s?vâr?irea altor crime.

O serie de infrac?iuni minore comise într-un c?min de studen?i nu par, în mod normal, genul de caz de care se ocup? Hercule Poirot. Un pantof, un inel cu diamant, o pereche de pantaloni vechi, un stetoscop ?i alte m?run?i?uri furate, o e?arf? ?i un rucsac t?iate în buc??i – delicte prea neînsemnate pentru a fi anun?at? poli?ia ?i chiar mai pu?in demne de geniul lui Poirot. Totu?i, lista acestor lucruri este atât de bizar?, încât îi treze?te interesul celebrului detectiv. Din nou intui?ia lui se dovede?te corect?, c?ci un simplu caz de cleptomanie paveaz? drumul c?tre crim?...

O singur? alegere – ?l salveaz? de trecutul s?u O singur? alegere – ?i marcheaz? viitorul O singur? alegere – Scoate la iveal? primejdiile O singur? alegere – ?l schimb? pentru totdeauna O singur? alegere – ?l va elibera Aceast? edi?ie include: Transferatul ? Novicele ? Fiul ? Tr?d?torul ?i trei scene inedite din Divergent. Cu doi ani ?nainte ca Tris Prior s? fac? alegerea care avea s?-i schimbe via?a, fiul de ?aisprezece ani al liderului Abnega?iei a trecut prin acela?i lucru. Transferul lui Tobias c?tre Ne?nfricare repre-zint? ?ansa de a o lua de la cap?t. Aici, el nu va fi strigat pe numele dat de p?rin?i. Aici, el nu va permite ca teama s? ?l transforme ?ntr-un copil ?nsp?im?ntat. Proasp?t botezat ?Four“, el afl? ?n timpul ini?ierii c? va izb?ndi ?n Ne?nfricare. ?ns? ini?ierea este doar ?ncepu-tul, iar Four trebuie s?-?i revendice locul ?n ierarhia Ne?nfrica?ilor. Deciziile lui ?i vor afecta pe viitorii novici ?i vor scoate la iveal? secrete care ar putea s?-i pun? ?n primejdie propriul viitor – ?i viitorul ?ntregului sistem de fac?iuni. Doi ani mai t?rziu, Four este preg?tit s? ac?ioneze, dar cursul lucrurilor este ?nc? neclar. Totu?i, prima novice care sare ?n plas? ar putea schimba totul. Al?turi de ea, calea de a salva lumea ar putea deveni limpede. Al?turi de ea, el ar putea fi din nou Tobias. Veronica Roth completeaz? seria DIVERGENT cu un volum adiacent palpitant, relatat din perspectiva ?ndr?gitului ?i celebrului personaj Tobias. Cele patru povestiri incluse ?n aceast? edi?ie – TRANSFERATUL, NOVICELE, FIUL ?i TR?D?TORUL –, al?turi de trei scene inedite, ofer? cititorilor o privire electri-zant? asupra trecutului ?i sentimentelor lui Tobias, preg?tind totodat? terenul c?tre saga trilogiei DIVERGENT.

Cavalerii Pardaillan - Vol. 7. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. Numit ambasador extraordinar al Fran?ei în Spania, Pardaillan se treze?te implicat în intrigi ?i lupte în care se joac? soarta celor dou? regate. De aceast? dat?, cavalerul îi ia sub protec?ia sa pe frumoasa ?iganc? Giralda ?i pe logodnicul ei, don César, nimeni altul decât nepotul secret ?i persecutat al regelui spaniol. Astfel ajunge s? îi înfrunte din nou pe puternicii s?i du?mani: Fausta, Filip al II-lea ?i Marele Inchizitor Espinosa. Sprijinit de Chico, un pitic cu inim? mare, ?i de iubita acestuia, micu?a hangi?? Juana, Pardaillan va dejuca îns? toate comploturile, salvând pentru a doua oar? coroana regelui Henric al IV-lea.

Cavalerii Pardaillan - Vol. 8. Intrigi, comploturi, pove?ti pline de suspans ?i r?sturn?ri spectaculoase de situa?ie. Cavalerul Pardaillan întâlne?te un tân?r punga? care îi treze?te simpatia, Jehan cel Brav, de fapt, nimeni altul decât fiul lui ?i al Faustei. Jehan se îndr?goste?te de Bertille de Saugis, fiica natural? a lui Henric al IV-lea, ?i pentru a-?i ap?ra iubita ?i pe tat?l ei, intr? în conflict cu to?i cei care îi doresc moartea regelui. Cavalerul Pardaillan lupt? de partea fiului s?u, atât pentru a-l observa, cât ?i pentru a-l proteja pe rege. Îns? Fausta a ascuns cândva, în Montmartre, o comoar? fabuloas? la care râvne?te toat? lumea – iezui?ii, familia Concini, chiar ?i ministrul regelui, Sully. Bertille este singura care cunoa?te secretul acestei ascunz?tori...

"---this fantasy of a night-black, dead planet, with the remains of the human race concentrated in a stupendously vast metal pyramid & besieged by monstrous, hybrid & altogether unknown forces of darkness, is something that no reader can ever forger" (H. P. Lovecraft)."One of the most potent pieces of macabre imagination ever written" -?H.P.Lovecraft. Lovecraft wasn't wrong: this is, perhaps, the greatest single work of fantastic fiction in the English language. The sun has died, as have the stars. Not a solitary light shines in the heavens. The days of light are nothing by a legend?-?they are a story told to soothe children. The last millions of humans still live in their Last Redoubt -?but the end of their days is at hand.

Un b?iat care a tr?it ?n Italia, la Vene?ia, acum ?apte sute de ani. Un adolescent care a c?l?torit ?n China - ?i s-a ?ntors dup? dou?zeci ?i patru de ani. Autorul unei c?r?i de c?l?torii care l-a inspirat pe Cristofor Columb. Iat? o biografie ilustrat? despre Marco Polo ?i lumea ?n care a tr?it!

n noiembrie 2011 i n lunile ce au urmat, mpreun cu un grup entuziast de oameni, dintre care doi investitori i doi directori ai companiei holding am pus bazele unei noi companii de IT, numit F-Startup.Am considerat important s pstrez n acest jurnal amintirea vie a evenimentelor trite, pentru ca i alii s beneficieze de pe urma experienei noastre. Anumite ntmplri le-am inut ascunse, din motive profesionale, ns acum m simt ndatorat s le scot la lumin. Voi, cei care suntei nceptori, putei considera acest jurnal confesiunea mea i sper c, dup ce vei citi povestea, vei nelege mai bine ce a mers prost i de ce.n momentul n care compania a dat faliment, m-am considerat responsabil pentru eecul colectiv. Totui cred c eforturile noastre nu au fost n van, deoarece am ctigat cu toii o lecie valoroas de via i o prietenie frumoas.n final, pot spune doar att: v urez succes n ncercrile voastre viitoare!

E diminea??, Abiscruda ?i poveste?te lui Altiulius despre un cercet?tor al somnului, pe nume Dement, pe care ea l-a visat. Palev ?i Abisa aud ?ntreaga discu?ie dintr-o camer? al?turat?, ?i sur?d.– Acest Dement, ?n visul meu, cerceta somnul oamenilor ?i oamenii aveau somnul tulbure ?i cercet?torul Dement le privea somnul ?n ochi ?i z?mbea. Eu eram treaz? ?n visul meu ?i cercet?torul a venit la mine ?i mi-a zis: ?La ?aptezeci de ani, oamenii viseaz? de opt ori mai pu?in dec?t nou-n?scu?ii“.Altiulius o ascult? pe Abiscruda, ?i spune:– P?i, da, b?tr?nii nu mai au de ce s? viseze, C?ND E?TI B?TR?N ?I SE TERMIN? VISELE.– Nu, Altiulius, B?TR?NII VISEAZ? MAI PU?IN FIINDC? LI SE USUC? PLEOAPELE, de aia. NOU-N?SCU?II VISEAZ? MULT PENTRU C? PLEOAPELE LOR MIROS A LAPTE.– Asta ?i-a zis-o cercet?torul?– Nu. Asta i-am zis-o eu lui.– Copiii ??tia parc? s?nt de pe alt? lume, spune Abisa ?n ?oapt?.– ?i nu s?nt de pe alt? lume? spune Palev, cu voce sc?zut?.

Ei desc?lecar? atunci am?ndoi??i se iau la lupt? ca doi juni eroi.Ochii tuturora cat? cu mirareLa Buzescu Preda ?i t?tarul mare.Ei se bat la raza stelei cei de foc Flac?rile-i albe pe-a lor zale joc.V?ntul r?core?te fruntea lor udat???i m?nia dulce sufletul le-mbat?. Ei se bat ?n spade – spadele se fr?ng;??i se iau la bra?e – se smucesc se str?ng.C?nd t?tarul scoate o secure mic?Si lovind pe Preda pav?za ?i stric?.Dar el cu m?ciuca astfel ?l loviInc?t deodat? c?zu ?i muri. Iar dup? aceasta oastea rom?neasc?Pleac? ?i ?nvinge horda t?t?rasc?. Dimitrie Bolintineanu - Preda Buzescu

Exist? ?n activitatea publicistic? a lui Eminescu trei perioade distincte ?n cadrul c?rora putem fixa ?i c?teva momente mai semnificative pentru o problem? sau alta. Criteriul de baz? pe care ne ?ntemeiem ?n periodizarea noastr? ?l constituie schimb?rile intervenite ?n statutul personal al poetului ?n cursul activit??ii sale scriitorice?ti, schimb?ri care hot?r?sc ?n fond orientarea ?i caracterul ei. Publicistica eminescian? din prima perioad? se circumscrie ?ntre ianuarie 1870, c?nd public? primul articol, O scriere critic? ?n Albina din Pesta ?i mai 1876, c?nd intr? ?n redac?ia Curierului de Ia?i, foaia ie?ean?. Vom distinge aici o publicistic? a epocii studiilor universitare la Viena, c?nd Eminescu colaboreaz? la publica?iile rom?nilor din Imperiul austro-ungar ?i se situeaz? pe pozi?iile acestora ?n ap?rarea institu?iilor culturale, critic? dualismul ?i se afirm? ca un exponent al "tinerilor" ?n lupta pentru ?nf?ptuirea idealului de unitate na?ional? a poporului rom?n. Eminescu se manifest? ?n direc?ii multiple, de la articolul pe teme culturale la editorialul de orientare politic? ?i lansarea de apeluri c?tre public pentru solidaritatea na?ional?. Pozi?ia sa este a t?n?rului intelectual rom?n, ?nsufle?it de lupta poporului s?u ?i acest av?nt tineresc se reflect? ?i ?n publicistica sa. Acestei prime perioade se impune s?-i al?tur?m ?i un al doilea moment care coincide cu activitatea de bibliotecar la Biblioteca Central? din Ia?i. Activitatea publicistic? de acum este redus? ca extindere ?i are, ?n chip evident, caracter c?rtur?resc. Eminescu ?ine, tot acum, ?i conferin?a Influen?a austriac? asupra rom?nilor din Principate, ?n care sintetizeaz? ideile din articolele anterioare ?i din ?nsemn?rile din manuscrise ?i schi?eaz? un program pentru viitoarea sa activitate publicistic?. Perioada a doua a gazet?riei lui Eminescu o ?nscriem ?ntre 19 mai 1876, c?nd avem date sigure c? poetul intr? ca redactor la Curierul de Ia?i, ?i ultima s?pt?m?n? din octombrie 1877, c?nd p?r?se?te redac?ia foii ie?ene. Se produce acum o schimbare fundamental? ?n statutul personal al poetului, ?n sensul c? devine ziarist profesionist. Foaia ie?ean? era, pe de alt? parte, o publica?ie oficial?, cu o apari?ie de trei ori pe s?pt?m?n? ?i care rezerv? p?r?ii neoficiale, din cele patru pagini, una singur?. Concep?ia lui Eminescu despre menirea ziarelor este cea a ?nainta?ilor s?i Asachi, Kog?lniceanu, Alecsandri, Negruzzi, care f?ceau din publica?iile lor organe de pres? cu caracter enciclopedic. Pe acest drum merge ?i Eminescu ?i ?n acea singur? pagin? o unei foi oficiale face cronic? de politic? extern?, cronic? de politic? intern?, cronic? cultural?, cronic? dramatic? ?i artistic?. Nic?ieri ?n gazet?ria lui Eminescu nu se vede mai bine ca la Curierul de Ia?i ce poate realiza geniul cu mijloace materiale reduse ?i ?ntr-un spa?iu tipografic restr?ns. Activitatea publicistic? a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea ?i buna informare ?i prin modul de-a polemiza ?n chestiunile controversate. Aici, la Curierul de Ia?i – ?i nu la Timpul – ?l g?sim pe Eminescu cronicarul de politic? extern?, cronicarul cultural ?i cronicarul dramatic. Perioada a treia a gazet?riei lui Eminescu este cuprins? ?ntre octombrie 1877, data intr?rii ?n redac?ia Timpului, cotidianul bucure?tean, ?i iunie 1883, pr?bu?irea sa intelectual?. Aparent nu se schimb? nimic ?n statutul personal al poetului, de vreme ce trece ca ziarist profesionist de la foaia ie?ean? la cotidianul bucure?tean. ?i totu?i situa?ia nu se prezint? a?a. Poetul intr? ?n redac?ia Timpului, ca simplu redactor, cum era ?i I. Slavici, la chemarea c?ruia p?r?se?te foaia ie?ean?, trece apoi ?n fruntea ziarului, ca redactor-?ef, ca s? ocupe, ?n final, postul de prim-redactor. Eminescu ??i asum? sarcina, la intrarea ?n redac?ia Timpului, s? fac? cronica de politic? intern? ?i se ocup? cu intermiten?e de evenimentele interna?ionale ?i de mi?carea cultural?. Publicistica sa cunoa?te, sub aspectul diversit??ii, o ?ngustare evident? ?n raport cu cea de la foaia ie?ean?. Dar dac? la cotidianul bucure?tean nu ne ?nt?mpin? peisajul caleidoscopic din foaia ie?ean?, se impune aten?iei ?nc? din primele articole amplificarea discursului critic ?i verva polemic?. Publicistica eminescian? cunoa?te desf??urarea cea mai larg? ?ntre februarie 1880 ?i decembrie 1881. Acum Eminescu este redactor-?ef al cotidianului bucure?tean ?i ?l transform? ?n organ de pres? al orient?rii sale politice. Poetul sus?ine, ?n zeci de articole, primatul muncii ?n promovarea ?n ierarhia social?, ia ap?rarea "claselor pozitive" ?i critic? ?n termeni necru??tori "p?tura superpus?" ?i demagogia din via?a politic?. Eminescu p?r?se?te conducerea Timpului ?n ianuarie 1882, ca urmare a apropierii "sincerilor conservatori" de "sincerii liberali" ?i a form?rii "opozi?iei coalizate". Poetul trece r?spunderea conducerii ziarului lui Grigore G. P?ucescu, membru marcant al "opozi?iei coalizate" ?i r?m?ne prim-redac